16,813 matches
-
0 27. UAR 399 0,00 1 0,25 0 0 0 0 28. Indep. (A. Iorgovan) 35745 2,81 1 0,84 Anexa nr. 2 Rezultatele alegerilor parlamentare din 27 septembrie 1992 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 16380663 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 12496430 (76,28%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 10880252 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 10964818 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 1591071 Numărul voturilor nule pentru Senat: 1507623 Numărul mandatelor pentru Camera Deputaților: 328
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
3013 0,03 1 0,29 20. UDTR* 2572 0,02 1 0,29 21. UBBR* 1906 0,02 1 0,29 * Organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale Anexa nr. 3 Rezultatele alegerilor parlamentare din 3 noiembrie 1996 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 17218654 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 13088388 (76,01%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 12238.746 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 12287671 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 834687 Numărul voturilor nule pentru Senat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
20. UDTR* 2572 0,02 1 0,29 21. UBBR* 1906 0,02 1 0,29 * Organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale Anexa nr. 3 Rezultatele alegerilor parlamentare din 3 noiembrie 1996 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 17218654 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 13088388 (76,01%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 12238.746 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 12287671 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 834687 Numărul voturilor nule pentru Senat: 785977 Numărul mandatelor din Camera Deputaților
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
0,04 1 0,29 20. UDTR* 4326 0,04 1 0,29 21. UPR"DP"* 1842 0,02 1 0,29 * Organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale Anexa nr. 4 Rezultatele alegerilor parlamentare din 26 noiembrie 2000 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 17699727 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 11559458 (65,31%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 10839424 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 10891910 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 706761 Numărul voturilor nule pentru Senat: 653834
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
UDTR* 4326 0,04 1 0,29 21. UPR"DP"* 1842 0,02 1 0,29 * Organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale Anexa nr. 4 Rezultatele alegerilor parlamentare din 26 noiembrie 2000 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 17699727 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 11559458 (65,31%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 10839424 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 10891910 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 706761 Numărul voturilor nule pentru Senat: 653834 Numărul mandatelor din Camera Deputaților: 327
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cu reprezentare parlamentară pot constitui coaliții pentru asigurarea guvernării. Coalițiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispoziții privind asigurarea guvernării și a sprijinului parlamentar. Anexa nr. 8 Rezultatele alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 18449344 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 10794653 (58,51%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 10188106 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 10231476 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 599641 Numărul voturilor nule pentru Senat: 556128
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pentru asigurarea guvernării. Coalițiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispoziții privind asigurarea guvernării și a sprijinului parlamentar. Anexa nr. 8 Rezultatele alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 18449344 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 10794653 (58,51%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 10188106 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 10231476 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 599641 Numărul voturilor nule pentru Senat: 556128 Numărul mandatelor din Camera Deputaților: 314
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
11 PRE 1 1 0 12 INDEPENDENȚI 31 28 3 13 Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale 18 18 0 Total național 2960 2065 895 Anexa nr. 18 (p. 220) Anexa nr. 18 Rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 18464274 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 7238871 (39,20%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 6886794 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 6888055 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 210994 Numărul voturilor nule pentru Senat: 172884
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
INDEPENDENȚI 31 28 3 13 Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale 18 18 0 Total național 2960 2065 895 Anexa nr. 18 (p. 220) Anexa nr. 18 Rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008 Numărul alegătorilor potrivit listelor electorale: 18464274 Numărul alegătorilor prezenți la vot: 7238871 (39,20%) Numărul voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților: 6886794 Numărul voturilor valabil exprimate pentru Senat: 6888055 Numărul voturilor nule pentru Camera Deputaților: 210994 Numărul voturilor nule pentru Senat: 172884 Numărul voturilor albe pentru Camera Deputaților
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Al. Radu, op. cit., pp. 97-98. 102 Conform legii electorale, prin fraudă electorală se înțelege "orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor verbale și are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent" (cf. art. 32, alin. (6), din Legea nr. 373/2004). 103 Adevărul, 14 decembrie 2004. 104
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
unul singur, nu va avea mai puțin de cincizeci de ani, va fi tată al unor copii legitimi, de preferință atât băieți, cât și fete, iar dacă nu, de un singur sex. Să fie încredințați, atât alesul însuși, cât și alegătorul, că aceasta este magistratura cu mult cea mai însemnată între magistraturile cele mai înalte din cetate. Căci sămânța cea dintâi a oricărei făpturi - fie plantă, fie animal domestic ori sălbatic, fie om - crescând bine orientată spre virtute este capabilă în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Redusă la cea mai succintă expresie, legea sociologică fundamentală după care se conduc, în mod ineluctabil, partidele politice (dând cuvântului politice sensul său cel mai larg) poate fi formulată astfel: organizarea este sursa din care ia naștere dominația aleșilor asupra alegătorilor, a mandatarilor asupra celor care le-au dat mandatul, a delegaților asupra celor care-i deleagă. Cine spune organizație zice oligarhie. Orice organizație de partid reprezintă o putere oligarhică sprijinită pe o bază democratică. Pretutindeni avem alegători și aleși. Dar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dominația aleșilor asupra alegătorilor, a mandatarilor asupra celor care le-au dat mandatul, a delegaților asupra celor care-i deleagă. Cine spune organizație zice oligarhie. Orice organizație de partid reprezintă o putere oligarhică sprijinită pe o bază democratică. Pretutindeni avem alegători și aleși. Dar întâlnim, de asemenea, pretutindeni o putere aproape nelimitată a aleșilor asupra maselor care-i aleg. Structura oligarhică a edificiului sufocă principiul democratic fundamental. Ceea ce este oprimă ceea ce ar trebui să fie. Pentru mase, această diferență esențială dintre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
manifestarea dezacordului asupra fondului. În termeni de preferințe politice, elitele occidentale sunt, în general, mai mult competitive decât consensuale. În Occident, membrii „clasei politice” sunt, înainte de toate, oameni de partid, iar aceștia sunt mult mai sensibili față de diferențele ideologice decât alegătorul obișnuit. Asta nu-i împiedică pe membrii elitei, atunci când societățile sunt divizate în tabere antagoniste, să se străduiască să găsească soluții de compromis acceptabile pentru părțile aflate în litigiu. În acest caz, asistăm la un proces de coalescență sau de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
democratice, care ar consta în împuternicirea corpului electoral cu posibilitatea de a decide în privința problemelor politice curente. Dar să presupunem că, inversând ordinea acestor elemente, subordonăm regulamentul prin corpusul electoral al chestiunilor curente alegerii unor persoane însărcinate să execute voința alegătorilor. Cu alte cuvinte, admitem că, pe viitor, rolul poporului va consta în a da naștere unei guvernări sau, alternativ, unui organism intermediar care, la rândul său, va da naștere unei puteri executive naționale, adică unui guvern. Astfel, ajungem la definiția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
semnificație metaforică, trebuie să răsturnăm ordinea elementelor componente ale orânduirii democratice pornind de la procesul electoral. În acest caz, un regim democratic este o formă de guvernare în cadrul căreia reglementarea „chestiunilor pendinte” este subordonată „alegerii unor oameni însărcinați să execute voința alegătorilor”. În consecință, „rolul poporului va consta în a da naștere unei guvernări”, iar democrația se definește ca un sistem care „conduce către decizii politice, în cadrul căruia niște persoane dobândesc puterea de a statua aceste decizii după o luptă concurențială având
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de la procedurile de delegare a puterilor și de la consecințele lor: existența unor elite care să controleze pârghiile de comandă este inevitabilă. Acest fapt rămâne compatibil cu idealul democratic, dacă, într-un fel sau altul, elitele sunt somate să „dea socoteală” alegătorului. Mannheim analizează această situație într-o perspectivă istorică pe termen lung. În decursul secolelor, s-au produs schimbări în principiile de selecție a elitelor. S-au succedat trei principii generale: selecția pe bază de rudenie, de proprietate și de performanță
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Odată devenite operaționale, acestea îi obligă pe lideri să se comporte într-un anume fel. Cei care știu că restul carierei lor va fi fondat pe alegere vor avea tendința să se preocupe mai mult de opiniile, atitudinile și voturile alegătorilor. De asemenea, procesul comportă însă un element de socializare anticipată. Oamenii politici în ascensiune către posturile cele mai înalte tind să anticipeze preocupările și exigențele legate de nivelul superior. Într-un sistem în care viitorul politic depinde nu de sancțiunea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un astfel de exemplu. Cealaltă formă de trecere de la dezbinare la unitate consensuală este convergența elitelor. Mai multe facțiuni aflate în competiție conflictuală descoperă avantajele unei largi coaliții, care le permite să mobilizeze sprijinul electoral al unei majorități stabile de alegători și să-și protejeze astfel interesele împotriva facțiunilor ostile sau disidente prin controlul puterii executive. Înfrângerile electorale succesive pot convinge elitele aflate în minoritate că, pentru a evita excluderea permanentă de la putere, ele trebuie să-și modereze pozițiile politice și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. 5). Soos propune o definiție care urmărește aspectele specifice ale i., diferențiind între factorii interni și externi implicați în i.. Astfel, aceasta este „procesul prin care organizațiile devin stabile și legitime atât intern (pentru membri lor), cât și extern (alegători, suporteri și sponsori)” (Soos, 2005, p. 21). Această abordare este consistentă cu definirea organizațiilor drept un sistem de norme valid pentru membri săi (Lane și Ersson, 2000, p. 34). Complementar definițiilor oferite de Soos și Lane și Ersson, Panebianco (1988
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în efectuarea unei analize instituționale. Acesta este o sumă a factorilor concurenți în cazul dezvoltării partidelor în România postcomunistă. Subiectul a fost ales datorită funcțiilor partidelor de a agrega și reprezenta interese și de a transpune în politici publice preferințele alegătorilor. Astfel, cazul este relevant prin prisma conexiunilor ce pot fi realizate între cadrul analitic propus și dezvoltarea socială aferentă politicilor promovate de către partide. Ultima secțiune relaționează i.i., dezvoltarea socială și posibilul efect asupra administrației publice. Definirea izomorfismului instituțional I.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care au difuzat milioane de evanghelii printre popoarele din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, iar nu pe o identitate de termeni” (ibidem, p. 129). În societatea românească, falsificată prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate, egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, Bancă, Credit. „Acest veșnic cineva face și desface
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poate să își asume riscuri prea mici față de cele acceptabile pentru un inițiator dispus să își încerce norocul. Modelul inițiator‑agent poate fi extins dincolo de interacțiunile bazate pe un contract explicit, pentru a include, de exemplu, relațiile dintre aleși și alegători (politicieni și cetățeni), dintre copii și părinți, dintre deținuți și gardieni, dintre cetățeni și funcționarii publici etc. Acest model poate fi util pentru a critica instituțiile sociale, atrăgând atenția asupra decalajelor dintre motivațiile reale pe care instituțiile le induc cetățenilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în viața lor, variind între 58% și 73% în funcție de educația școlară. Din ce cauză are religiozitatea candidatului o astfel de importanță pentru electorat? Este posibil să fie vorba despre nevoia unei confirmări a onestității politicienilor, dată fiind capacitatea scăzută a alegătorilor de a monitoriza efectiv performanțele aleșilor lor. În cazul profesorilor și colegilor performanțele lor profesionale și etice sunt mai ușor vizibile, fără să fie nevoie de indicatori indirecți ai caracterului precum religiozitatea. Concluzii În această cercetare mi-am propus să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cetățeni se uită zilnic/aproape zilnic la știri și emisiuni politice la televizor și doar a șasea parte ascultă astfel de emisiuni la radio sau citesc presă politică. Respingerea totală a mediilor de informare variază, de asemenea, unul din zece alegători neinformându-se deloc despre politică de la televizor, respectiv un sfert de la radio sau din presa scrisă. Acestora li se adaugă încă aproximativ 25% din populație care se informează foarte rar (câteva ori pe an, doar la alegeri sau chiar mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]