11,393 matches
-
mai puțin, toate statele din această parte a Europei, iar după 22 iunie 1941, când a fost atacată Uniunea Sovietică, România și Ungaria vor participa alături de Germania cu mari structuri militare la nivel de armată. În mod cert, cei doi „aliați” au secondat Reich-ul în campania antisovietică, urmărind captarea bunăvoința Berlinului în conflictul lor teritorial. Mult mai perseverentă și cu mai mult succes s-a dovedit a „se mișca” Ungaria. Într-o astfel de conjunctură, România era constrânsă la o epuizantă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
caută să iscodească pe răniți asupra acțiunilor militare ale armatei româno-germane, date pe care le comunică apoi serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e. Contacte informativ/contrainformative ale Legației maghiare Membrii Legației maghiare, firesc, aveau contacte cu cei din legațiile aliaților Axei (Germania și Italia), fiind un prilej de schimburi informative și discuții ce deseori vizau relațiile româno-maghiare. În acest sens a avut loc întâlnirea lui Nagy Laszlo, ministrului maghiar, cu von Killinger din 2 august 1941, când discuțiile purtate între
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Astfel, pe 18 august 1941, filajul serviciilor românești a surprins întrevederea „de lungă durată la restaurantul Cina /.../ într-un colț retras” atașatului american militar, colonelul Ratay, cu omologul maghiar. Într-un fel, se confirma bănuiala că Szantay avea legături cu Aliații și că atașatul militar maghiar lucra și pentru „cercurile americane cărora le furnizează informații”. IV. 2. f. Zvonistica maghiară în România și „frontul secret” Pentru serviciile secrete maghiare zvonistica constituia alt element uzitat de arsenalul „frontului invizibil”. Eficacitatea lui este
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
interesele în Banatul sârbesc și în Voivodina. Cu toate că era în aceeași tabără cu România, după ce ambele semnaseră aderarea la Axă, Ungaria a continuat să acționeze informativ și cu aplomb asupra spațiului românesc, ca un veritabil adversar și nu ca un aliat, fără menajamente. După cum rezultă din documentele de arhivă, activitatea informativă a Budapestei era atât de intensă și de consistentă asupra României încât era situată la nivelul celei dezvoltate de marile puteri ca de exemplu Anglia, U.R.S.S., Germania etc. IV
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
scump plătită, ca, de pildă, surpriza Comandamentului german la apariția tancului sovietic de 52 de tone. Aceste suspiciuni, dar și rațiuni de precauție au determinat ca Eșalonul Mobil să-și ia măsuri care să vizeze nu numai inamicul, dar și aliatul german, după tragedia armatei române din Cotul Donului, la Stalingrad și în Stepa Calmucă. Începând cu sfârșitul lui decembrie 1942 și ianuarie 1943, acțiunile informative au fost extinse de Eșalonul Mobil și asupra mișcărilor armatei germane, a moralului ei, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a IV-a Contraspionaj al SSI-ului, iar după 23 august 1944, va deveni șeful Serviciului Secret. Respectivul Raport a fost întocmit la 23 octombrie 1944, când Armata română era angajată în campania antihitleristă, iar serviciile de informații ale noului aliat, temutul NKVD, a pornit o aprigă „vânătoare de vrăjitoare” împotriva SSI-ului și a cadrelor sale, în special, a acelora care au acționat pe Frontul de Răsărit. IV. 6. SSI-ul în Campania din Vest (1944-1945). Subcentrul de Informații Nr.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
măsuri ca pe viitor să fie scutiți „de atari intervenții și jigniri”. Pentru ponderarea atacurilor concentrice, ce apăreau și în presa timpului, sau pentru a tempera controversele cu departamentele celor două ministere, de Interne și de Externe, pentru declanșarea cărora aliații nu erau străini (mai ales sovieticii), Serviciul Secret de Informații a trecut din „custodia” Președinției Consiliului de Miniștri în resposabilitatea Ministerului de Război. Intenția vădită era de a-l „scuti” de „agresări” și de a nu mai fi în vizorul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și restructurat. Unele secții și structuri au fost pur și simplu desființate, precum Secția a III-a Legături cu serviciile străine sau birourile agenturii și de studii ale Frontului de Est (era firesc, deoarece U.R.S.S. devenise cel mai „apropiat” aliat). Altele au fost comasate în cadrul Secției a II-a Contrainformații (Secția a IV-a Cotraspionaj și Secția a V-a Contrasabotaj), ori prin restricție transformate din secții în birouri, așa cum s-a întâmplat cu Secțiile a VII-a Radio și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
politico-economică, cu situația lor teritorială în perioada imediată încheierii războiului. Printre maghiari, s-a constatat în general „o conduită binevoitoare” față de trupele române, deoarece acestea au avut un comportat uman, nu violent și brutal față de localnici, așa cum l-au demonstrat „aliații” sovietici. În Slovacia, ostașii români erau primiți și priviți „cu multă prietenie”. Doar în Cehia primirea a fost mult „mai puțin amicală” făcută armatelor române, spre deosebire de Ungaria și Slovacia. Într-un raport al Agenturii Subcentrului nr.1 Informații sunt aduse
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de furaje”, ce provocau „indignare” și „chiar ură față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor”. Populația cehă nu „se sfiia să critice la orice pas atitudinea și comportarea” trupelor române și nici nu era informată despre unele fapte ale aliaților noștri (sovieticii), pentru a-i judeca mai nuanțat pe combatanții români. De cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, comandamentele Armatei Roșii, ce-și arogau statutul de ocupante, ordonau rechiziționarea garniturilor de tren cu aprovizionările pentru hrană, îmbrăcăminte, muniții, armament, direcționate spre
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
actul de la 23 august 1944, prin întoarcerea armelor și participarea, alături de tabăra sovieto-anglo-americană, la campania contra Germaniei hitleriste, se așteptau ca România să aibă parte de un tratament moderat. Ori modul cum, la scurt timp de la ruperea relațiilor româno-germane, noii aliați - în special sovieticii - s-au comportat cu autoritățile române, cu Serviciul Special de Informații, au mai temperat entuziasmul și așteptările privind statutul României în noua conjunctură, fiindcă au apărut semnalmentele tratării țării ca stat învins. Astfel, principalul organism de informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai bogate în evenimente militare, politico-diplomatice și informativ-contrainformative decisive, pentru determinarea cursului ostilităților într-un sens unic - prăbușirea Germaniei și a celorlalte state rămase fidele Axei. După eșecul Wehrmacht-ului de-a preîntâmpina deschiderea celui de-al doilea front de către Aliați pe teatrul european, în Normandia, și după imposibilitatea de-a evita prăbușirea Grupului de Armate „Centru” în fața ofensivei forțelor Armatei Roșii, ambele eșecuri de proporții înregistrate concomitent, în iunie 1944, pentru Adolf Hitler s-a adeverit clar că sfârșitul devenise
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conflictului printr-o soluție negociată. Ceea ce, între altele fie spus, nici nu era posibil, întrucât, de cealaltă parte, decizia Marilor Puteri ale Națiunilor Unite era în egală măsură fermă de-a continua ostilitățile până la capitularea necondiționată a Germaniei și a aliaților ei. România, în rolul de stat satelit al Reich-ului și de participant activ la război, cu forțele inamicului sovietic pătrunse în martie 1944 pe teritoriul național, supusă fiind adeseori, după 4 aprilie 1944, bombardamentelor represive anglo-americane, era - în august 1944
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nici un angajament precis și dătător de speranțe nu s-a luat în perspectiva Conferinței Păcii, dar, ceea ce era cel mai grav, răsturnarea regimului Antonescu nu și-a dovedit roadele. Eșecul de la București al lui Hitler după pierderea lui Antonescu ca aliat, prin toate consecințele sale militar-politice, economice și propagandistice, a creat avantaje Marilor Aliați, România fiind obligată să lupte mai departe, de data aceasta în rândurile Națiunilor Unite, trebuind, în octombrie 1944, să realizeze, în contrast cu iulie 1941, „cealaltă trecere a Nistrului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
loc aparte a fost câștigat de corpul diplomaților de carieră, care, acționând în cadrul Ministerului Regal al Afacerilor Străine, sub conducerea lui Grigore Niculescu-Buzești, s-a aflat la curent cu negocierile purtate de Ion și Mihai Antonescu, pentru încheierea armistițiului cu Aliații și, totodată, avea legături strânse cu Casa Regală, cu Regele în persoană. Pentru toate forțele, prezența lui Mihai I și a Casei Regale în tabăra ostilă Mareșalului devenise nu numai un simbol, ci și o perspectivă, ce se dovedea de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Cap al Oștirii, era în măsură să se adreseze Țării și Armatei, pentru a le comunica schimbarea și a le chema la luptă, de data aceea alături de Națiunile Unite (în speță, U.R.S.S.) și împotriva Germaniei și a ultimilor ei aliați. În etapa preliminară actului de la 23 august 1944 s-a dovedit inspirată constituirea și acțiunea unei echipe militare (C. Sănătescu, D. Dămăceanu, Emil Bodnăraș ș.a.), care, sub raportul tehnic, a definitivat preparativele concrete ale arestării Mareșalului și echipei sale. Astfel
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai bune de armistițiu. Or, tocmai acest fapt, plecarea lui Antonescu din București, i-a alertat pe complotiști, care și așa, după 20 august 1944, deveniseră extrem de întreprinzători: conciliabule zilnice și nocturne, multe cu participarea Regelui Mihai I, alertarea Marilor Aliați, mobilizarea echipelor pregătite pentru cazurile de „maximă urgență” etc. Confruntarea, care se anunța, a antrenat forțele cele mai diverse: trupele străine de pe teritoriul național, germane sau sovietice, care, fiecare, din puncte de vedere total opuse, erau interesate de deznodământul dramei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-și dădeau prea bine seama când și în cel fel se va produce revirimentul. Optimismul le era molipsitor, cu toate că, la urma urmelor, acțiunea lor nu se baza pe forțele proprii, ci, cu precădere, pe factorul întâmplare sau pe bunăvoința Marilor Aliați. Oricare dintre complotiști era speriat să afle ce se întâmpla dacă factorii presupuși nu ar fi jucat ori, mai cu seamă, dacă ar fi fost descoperiți. Și nu a lipsit mult să se întâmple chiar așa ceva. Iată motivul pentru care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai cu seamă, dacă ar fi fost descoperiți. Și nu a lipsit mult să se întâmple chiar așa ceva. Iată motivul pentru care actul de la 23 august 1944, de însemnătate substanțială pentru victoria Națiunilor Unite asupra Germaniei și a ultimilor ei aliați, avea să devină, odată cu trecerea anilor, un serios motiv de remușcări sau reproș, complotiștii trebuind, ei înșiși, să se explice dacă nu cumva au planificat trădarea țării sau au înlesnit instaurarea regimului comunist la București. Cât despre Mareșalul Ion Antonescu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fie folosit în săptămânile următoare, la Moscova, în septembrie 1944, de către V. M. Molotov, în discuțiile cu delegații români, atunci când a negociat armistițiul României cu Puterile Aliate, poate și pentru a minimaliza actul istoric făcut de români și nu de Aliați. VI. 2. Acțiuni politico-diplomatice și „jocurile” informative ca preparative ale actului de la 23 August 1944 De mai multe decenii, mai precis de la terminarea celui de-al doilea război mondial încoace, dacă nu cumva din anul imediat precedent, deci de îndată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
perspectiva loviturii de la 23 august 1944. Astfel, s-a afirmat și se susține că guvernul Ion Antonescu nu ar fi admis, nici în fața dezastrului de pe frontul din Moldova, din 20-22 august 1944, să facă vreun pas în direcția armistițiului cu Aliații. Declarația făcută de Mareșal Regelui Mihai I, în cursul ultimei audiențe din după-amiaza lui 23 august 1944, când a respins îndemnul Suveranului de-a se înțelege cu Națiunile Unite, este luată ca atare. N-au contat stăruințele și motivațiile Mareșalului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
tema armistițiului. Deși pentru Cretzianu, care se afla între conjurații ce vor înfăptui lovitura de stat din 23 august 1944, știrile nu erau îmbucurătoare, dat fiind că Mareșalul Antonescu se dovedise „rezervat” sau „circumspect” în privința perspectivelor definitivării tratativelor secrete cu Aliații, ministrul a consemnat în mod obiectiv conținutul discuțiilor. Cu acel prilej, s-a constatat că, în fapt, Mareșalul Antonescu reactualizase „condițiile” redactate de el însuși în luna ianuarie 1944, și la care ne-am referit mai sus. Fără să fi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Statelor Unite la următoarele probleme: a. Vom trimite un delegat român la Moscova pentru încheierea unui armistițiu; b. Vom intra în contact cu rușii și anglo-americanii, în același timp, pentru a fixa condițiile armistițiului; c. Vom discuta condițiile la Cairo cu Aliații; d. Președintele Consiliului României dorește să știe care dintre aceste trei alternative ar fi preferată de anglo-americani. 3. Președintele Consiliului Turciei m-a informat pe mine, pe ambasadorul sovietic și îl informează pe reprezentantul Statelor Unite [...]” Telegrama lui Knatchbull-Hugessen a fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
astfel că demersul lui Mihai Antonescu a trecut rapid la capitolul „file de istorie”. Din moment ce Marile Puteri au acceptat să trateze cu noile autorități de la București, favorabile armistițiului și dispuse să întoarcă armele împotriva Reich-ului nazist și a ultimilor lui aliați, intervenea un motiv în plus pentru ca inițiativa Antoneștilor să fie - și a fost! - definitiv înmormântată. Ea era destinată să rămână în inventarul aprigelor controverse istorice. ANEXA Activitatea politică în Turcia a Domnului Cretzianu ca mandatar al Mareșalului Antonescu și al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prin trupe aeropurtate), România nu poate ieși din război din cauza celor 800 000 germani ce se găsesc în țară și care, prin reacțiunea lor combinată cu înaintarea trupelor sovietice, ar produce haosul în România, ceea ce nu poate fi în avantajul Aliaților. Mareșalul Antonescu rămăsese, așadar, (după cum remarca și Domnul Cretzianu, căruia i se adusese la cunoștință cele discutate de Colonelul Teodorescu la București), la vechiul lui punct de vedere exprimat în memoriul din ianuarie 1944. Mesajul Mareșalului Antonescu, comunicat anglo-americanilor la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]