18,056 matches
-
și studii longitudinale. Deși au fost găsite corelații între violența televizuală și agresivitate, acestea nu au putut confirma ipoteza că televiziunea poate fi privită ca o cauză necesară și suficientă a violenței din societate. Perspective teoretice În discutarea perspectivelor teoretice alternative care încearcă să explice relațiile dintre expunerea la violență (în familie, comunitate sau mass-media) și comportamentul agresiv ulterior al unui individ, este important să facem distincția între efectele pe terment scurt și cele pe termen lung. În abordările recente, relațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
observa că, dacă nu ar exista televiziunea, copiii s-ar orienta spre alte media într-un procent mult mai scăzut decât spre activități: recreere, citit, învățat etc., ceea ce subliniază încă o dată locul singular al televiziunii în galaxia Marconi. Graficul 2. Alternative la televiziune Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Tipologii de consum Fără a contesta efectele pozitive ale televiziunii asupra dezvoltării copiilor - învățarea unor aspecte pozitive ale comportamentului social, dezvoltarea cunoștințelor și limbajului - trebuie atrasă atenția asupra potențialului negativ al acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
precum și nivelul de educație cu care își începe cariera socioprofesională este foarte importantă și pentru că sistemul de formare educațională și profesională nu funcționează încă iar populația este mult prea săracă pentru a suporta singură toate costurile cu educația. În lipsa acestei alternative și în condițiile în care valoarea socială a diplomelor de învățământ preuniversitar a scăzut considerabil în ultimul deceniu, populația tânără care finalizează doar un nivel preuniversitar de educație are șanse extrem de limitate de accidente la nivel social. Dacă în perioadă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a treia cale”. Expresia „contactul cu Occidentul este «a treia cale» a tranziției” mi s-a părut, la prima vedere, o idee interesantă. La o examinare mai atentă, ea are însă o justificare inconsistentă. O a treia cale reprezintă o alternativă față de calea întâi și a doua. Termenul de cale este asociat cu termenul de alternativă: dacă o iei pe o cale, logic nu poți să o iei și pe o altă cale. Care sunt celelalte două căi? Formularea a devenit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a părut, la prima vedere, o idee interesantă. La o examinare mai atentă, ea are însă o justificare inconsistentă. O a treia cale reprezintă o alternativă față de calea întâi și a doua. Termenul de cale este asociat cu termenul de alternativă: dacă o iei pe o cale, logic nu poți să o iei și pe o altă cale. Care sunt celelalte două căi? Formularea a devenit celebră de la un sociolog englez, consilier al lui Blaire, și lansată în limbajul politic: față de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nu este și economică și politică? Primele două nu sunt și ele „social-spontane”? Poate primele două sunt experiențe ale realității interne. Dar de ce doar economice și politice, nu globale de viață? Dar față de experiența internă „călătoria în Occident” este o alternativă? Ea poate fi doar o sursă suplimentară de informații care să consolideze sau să corecteze experiența internă. Acum îmi pare expresia în discuție ca total inconsistentă. Dar critica aceasta poate fi considerată un chițibuș. Ideea contează. Să examinăm ideea ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
persoane fizice, simpli producători de bunuri, dar și de multinaționalele din cele mai performante domenii, cu activitatea cea mai extinsă. Trocul funcționează ca un reflex, în mediu primitiv, unde banul nu ajunge să-și joace rolul sau funcționează ca o alternativă la neajunsurile folosinței monedei în medii economice chiar foarte sofisticate. Dacă doi agenți economici, indiferent de anvergura lor și de mediul economic în care își desfășoară activitatea, se vor întâlni ca parteneri și vor ajunge la concluzia că trocul îi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că "inflația nu cade din ceruri, ea nu este o calamitate naturală sau boală care se răspândește ca ciuma. Inflația este o măsură politică o măsură politică deliberată, inițiată de persoane care recurg la inflație deoarece consideră că este o alternativă mai puțin rea decât șomajul. Însă adevărul este că pe termen nu prea lung, inflația nu vindecă șomajul"1001. Această ultimă observație trebuie luată în seamă. Inflația nu folosește la nimic în afară de transferul nemeritat și injust de valoare 1002. În
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cum să producă valoare adăugată și profituri. Omul nou al socialismului este un om care așteaptă paralizat de propriile-i neputințe. "Omul nou" al socialismului este un om scutit, în mod fericit pentru el, de sarcina riscului și a grijii. "Alternativa este următoarea: fie atât opțiunea, cât și riscul, rămân în sarcina individului; fie el este scutit de amândouă"1143. Nu este o întâmplare că în România, la mai multe decenii de la revoluție, există însă percepția că țara evoluează într-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
raporturile individ - societate erau mult mai complexe bazate pe o morală acumulată în mii de ani și pe care socialismul, deși a atacat-o pe fundamentele sale, nu a reușit niciodată s-o înlăture și nici să-i contrapună o alternativă. Plecând de la aceste raporturi dintre individ și societate, socialismul a făcut iarăși un pas greșit instituind ceea ce se cheamă lupta de clasă 1146. În spatele acestei sintagme se va afla toată ura declarată împotriva celor care dețineau averi sub o formă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la mari erori, dacă nu vom ști să o plasăm în contextul său real și s-o utilizăm cu măiestrie pentru a ajunge la soluții cât mai apropriate de intențiile noastre. În consecință, vom spune că există o serie de alternative, cu grade diferite de dezirabilitate, în ceea ce privește viziunea și practica managerială asupra „postului”. Postul nu este o cerință intrinsecă a unei întreprinderi (instituții lucrative). El nu are caracter de mentalitate valorică, de universalitate și eficacitate în sine. Conceperea posturilor, mai corect
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
presupunând o putere mare în mâna managerului, este, astăzi, supus unor severe critici și, cu deosebire, unor noi practici „antitayloriste” vizând modificarea viziunii despre post. Experiențe diverse se confruntă și își „joacă” legitimitatea și eficacitatea lor societală. Ne referim la alternative vizând „reconceperea” și „reconstrucția” postului de o amploare diferită; ne referim la: 1) teoria și experiența „relațiilor umane” datorate lui E. Mayo, care a pus în evidență rolul aspectelor psihologice, al climatului social al întreprinderii, rolul grupului de muncă etc.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
poate trata dintr-o perspectivă strict tehnică, „practică”. Postul sintetizează o întreagă viziune despre muncă, omul în muncă, natura activității unei instituții. Elaborarea structurii pe post este o activitate a managementului resurselor umane la nivelul strategiei instituției și implică diverse alternative cu diferite grade de dezirabilitate. Judecata se face în raport cu intenția strategică și cu accesibilitatea dată de particularitățile resurselor umane de care dispunem. În managementul strategic al schimbării, problemele se pun din perspectiva înlocuirii unui sistem de posturi cu altul, în conformitate cu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de factori și procese (schema 28); așa cum arată schema, proiectarea posturilor evidențiază caracterul său alternativ, dependent de viziunea strategică. După părerea noastră (schema 29), o schemă conceptuală mai adecvată ar trebui să deschidă calea înțelegerii procesului în complexitatea și diversitatea alternativelor sale. Așa prezentat, procesul (spre deosebire de schemă) ne apare, clar, caracterul alternativ în conceperea posturilor. Schema 30. Modelul conceptual al proiectării postului<footnote Manole, Cristina, op. cit., p. 82. footnote> Avându-se în vedere specificul etapei în care ne aflăm (trecerea spre
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
postului, trăsăturile sau tipul de personalitate, aptitudinile fizice și speciale etc.; trebuie să fie clară, să conțină obiective realizabile și să reflecte nevoile reale ale organizației. În elaborarea specificației postului există unele riscuri<footnote Peel, Malcolm, Introducere în management, Editura Alternative, București, 1994, p. 78. footnote>, ca de exemplu: tentația de a ne baza prea mult descrierea pe calitățile ocu pantului anterior, ale persoanei care a deținut anterior postul; tentația de a ne baza descrierea cerințelor ce trebuie îndeplinite pe calitățile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
creditelor, În vederea Încadrării În graficul de plăți a ratelor de credit și dobânzilor aferente. Importanța acestor demersuri de marketing, În ceea ce privește clienții importanți, cu credite relativ mari, se justifică pentru siguranța financiară a băncii comerciale, care, În permanență, trebuie să aibă alternative viabile de recuperare a sumelor creditate, În cazul unei activități economice ineficiente a debitorului. Tocmai de aceea, alături de soluțiile oferite de marketing, un rol important În mecanismul de creditare Îl joacă evaluatorii, specialiștii și experții În contabilitate, care trebuie să
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În cadrul acestui sistem este acela de a crea punțile sau legăturile necesare Între elementele sistemului, de a fundamenta deciziile interne din cadrul instituției financiar-monetare și de a facilita comunicarea cu piața În cadrul căreia aceasta activează. 5.5.1.3. Particularitățile și alternativele strategice ale politicii de produs (serviciu) Opțiunile pe care le au instituțiile financiar-monetare cu privire la dimensiunile, structura și dinamica gamei de produse și servicii financiar monetare, În corelație cu potențialul uman, material, financiar și informațional de care dispun, constituie strategia de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
urmăresc, respectiv: • dimensiunea, structura și dinamica gamei de produse și servicii; • gradul de Înnoire a produselor și serviciilor; • nivelul calitativ al produselor și serviciilor financiar-monetare. Ținând cont de criteriile menționate și influența factorilor de mediu, instituțiile financiar-monetare pot utiliza următoarele alternative strategice: • strategia stabilității gamei de produse și servicii; • strategia diferențierii gamei de produse și servicii; • strategia diversificării gamei de produse și servicii; • strategia de selecție; • strategia modernizării și perfecționării produselor și serviciilor; • strategia Înnoirii gamei de produse și servicii; • strategia
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Strategia diferențierii calitative a produselor și serviciilor financiar monetare - este o strategie modernă, pe care o au În vedere instituțiile și companiile din domeniul financiar-monetar, preocupate de dezvoltarea și creșterea calității serviciilor (produselor), inclusiv În ceea ce privește distribuția acestora. În realizarea acestei alternative strategice, se are În vedere programarea dinamicii calității produselor și serviciilor pe termen lung și respectiv, diferențierea calității serviciilor (produselor) financiar-monetare, În raport cu specificul cererii manifestate față de acestea; 9) Strategia stabilității calitative - urmărește menținerea unor standarde calitative Înalte la produsele și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
stabilității calitative - urmărește menținerea unor standarde calitative Înalte la produsele și serviciile existente, dar și la cele nou introduse, care țin de marca și prestigiul instituției financiar-monetare; 10) Strategia poziționării - este o strategie care poate fi aplicată concomitent cu alte alternative strategice și urmărește, prin intermediul instrumentelor și tehnicilor de marketing, fixarea În conștientul consumatorilor (clienților) a unei imagini favorabile asupra unui produs, serviciu sau chiar asupra instituției financiar-monetare; 11) Strategia restrângerii gamei de produse și servicii - reprezintă o strategie care urmărește
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
acestora; 12) Strategia abandonului unui produs sau serviciu - este o strategie aplicată, de regulă, În condiții de criză și constă În renunțarea la serviciul (produsul) comercializat și, În funcție de situația economico-financiară a instituției, Înlocuirea cu un nou produs sau serviciu. Desigur, alternativele strategice sunt mult mai numeroase și nuanțate, mai ales În cadrul strategiilor de Înnoire a produselor, prin noul produs sau noul serviciu Înțelegându-se un bun economic care se deosebește din punct de vedere constructiv, calitativ și funcțional, de cele existente
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ceea ce ar conduce la o producție mai mare de radicali liberi mai ales în acele locuri și ar afecta nervii activi. Melatonina ar avea nu numai capacitatea de a neutraliza acești radicali liberi, ci, în plus, ar încuraja traiectele nervoase alternative pentru a evita utilizarea excesivă a unui număr redus de asemenea traiecte. Probabil că tocmai de aceea, unele persoane care iau melatonină au impresia că li s-a împrospătat memoria. Melatonina și tensiunea arterială. Jacques de Champlain, profesor de fiziologie
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
posibilitățile: ar putea sau nu ar putea să fie așa. În cadrele sale expresive, el acoperă atât posibilitățile cognitive, cât și pe cele emoționale. ș...ț Trebuie să recunoaștem Însă că procesele liminale sunt subjonctive sau optative, pentru că ele reprezintă alternative pentru sistemul economic, legal sau politic ce operează În viața de zi cu zi (1977, p. 71; vezi și 1969, pp. 127-128). În al treilea rând, puterea este creativă: „Pentru mine esența liminalității stă În eliberarea de sub constrângerile normale, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nemulțumirea unor grupuri față de ordinea existentă. Pentru grupurile care nu aveau acces la spațiul public elevat, care nu Își puteau face auzite revendicările În structurile politice (partide, Parlament, alte locuri ale dezbaterilor politice), spațiul simbolic al riturilor politice oferea o alternativă expresivă. Astfel, pe un prim palier, paradele funcționau ca un substitut al spațiului public. Referindu-se la modul În care minoritățile etnice din America au abordat calendarul „culturii politice festive” al tânărului stat, G. Fabre și J. Heideking (2001, pp.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremonii” (1988, p. 857). O altă variantă a riturilor de rebeliune ar fi constituită de așa-numitele „rituri de inversiune”; după B. Babcock (1978, p. 14), acestea ar cuprinde „acele acțiuni sau comportamente expresive care inversează, contrazic, abrogă sau furnizează alternative la codurile, valorile și normele culturale, comun acceptate, fie ele literare, artistice, religioase, sociale sau politice”. După R. Abrahams și R. Bauman (1978, p. 206), aceste rituri ...sunt expresia conflictelor subterane, În mod normal suprimate, dintr-o societate. În consecință
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]