5,281 matches
-
un coleg, un prieten, un prieten bun, un prieten în care ai încredere, mă rog, ce mai, un prieten adevărat, ei, cînd prietenul ăsta vrea să-ți sufle nevasta, este el un om demn? Gh. P. unu: (evident, a priceput aluzia; pauză plină de priviri și de mișcări care, parcă, ar promite ceva...) Păi..., uite ce-ți spun eu... Eu îți spun că n-am vrut să-ți suflu nevasta..., eu doar m-am îndrăgosti de ea... Atât numai... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da ce-ai crezut?! Gh. P. doi: (nu-l crede, și încearcă un rîs cît se poate de ambiguu) N-avem curaj... nu pentru lupta cu alții îți trebuie curaj, ci pentru lupta cu tine... Gh. P. unu: E vreo aluzie? Gh. P. doi: Nu-i nici o aluzie... Fii liniștit... Gh. P. unu: (nu-i liniștit) Sînt liniștit... Gh. P. doi: (se apropie de el, îl mîngîie pe păr) Adevărul e că sîntem două javre de bătrînei simpatici..., doi foști actori
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu-l crede, și încearcă un rîs cît se poate de ambiguu) N-avem curaj... nu pentru lupta cu alții îți trebuie curaj, ci pentru lupta cu tine... Gh. P. unu: E vreo aluzie? Gh. P. doi: Nu-i nici o aluzie... Fii liniștit... Gh. P. unu: (nu-i liniștit) Sînt liniștit... Gh. P. doi: (se apropie de el, îl mîngîie pe păr) Adevărul e că sîntem două javre de bătrînei simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și care de șase zile și nu primise medicamente. Auzind aceste cuvinte doctorul capătă o expresie de enervare și răspunde : -”Ei și ce e..?”. Când Max bănuș a contestat, doctorul îi răspunde: -“ Ei și? O să moară? Nici o pagubă!” iar la aluzia deținutului asupra profesiunii sale, medicul îi spune apăsat: -” Medic? In primul rând sunt ofițer de securitate! Și apoi medic!” Spre toamna lui 1961 la Periprava s-a început reeducarea. Deținuților li se aduseseră anumite cărți, îi lăsau să le citească
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ce va cuprinde și volumul intitulat "Poem". În timp ce poetul înregistrează efortul de-a scrie un "coral despre iubire și gelozie", ea, iubita pierdută, "nu mai era deloc." "Mare consumator de poeme și romane englezești și franțuzești la care face dese aluzii, Mircea Ivănescu devine plictisitor prin vorbărie și prozaism"2. Volumul "Amintiri", scris cu Leonid Dimov și Florin Pucă, repetă lumea și universul cunoscut din celelalte volume. Marin Mincu se-ntreabă dacă acceptăm o astfel de poezie: "un poet ca Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și "Zamolxe ziua și noaptea" vorbesc de existența milenară a universului aflat sub semnul lui Zamolxe; mii de ani semințiile stau sub semnul divinității băștinașe așa cum ziua și noaptea se succed sub astrologia destinelor "în care sămânța neamului stă încrustată". Aluziile sunt la Traian și la dacii din care ne tragem. Poetul mânuiește abil cuvintele care poartă în ele esențe metafizice și sunt sensibile deschiderii interpretative: oglinzile nepipăite ale vântului, fecior de brumă, cuvântul altar de tăcere, blestem închis în ambră
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cailor, neastâmpărul mânjilor, exuberanța până la epuizare ne rămân bine întipărite în memorie. Totul este văzut din perspectivă. Nu întâmplător, poemul se numește "Dealul". Călăreții trec dealul și incursiunea poetului străbate o lume de suferință, supusă timpului și dezrădăcinării; rugina plugurilor, aluzia biblică a nedreptății făcută fratelui mai mare indică clar tragedia dezrădăcinării, a pierderii vetrei. Ne aflăm într-o lume stranie, fantastică, supusă, cum ar spune Philippide, "tentației misterului". Dezrădăcinatul, care amintește de această dată de Goga, reapare în poemul "Schiorul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vagi indicații din istoria Traciei. Apariția "Zoosophiei" (1967) a generat multe discuții, provocate de fructificarea deosebită a limbajului, de invenția teribilă de cuvinte, de rima rară, de parodia naivă prin care Ion Gheorghe reprezintă istoria, geografia, zoologia, științele naturii, cu aluzii permanente la contemporaneitate. Ion Gheorghe traduce istoria așa cum îi vine în minte, cu oameni, întâmplări, fără o logică a spațiului și a timpului, istoria este cea a lui Ștefan, Ion Vodă, Decebal, Basarab, Bogdan, Neagoe, importanți în războaie pentru închegarea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
într-o alcătuire socială indiferentă dacă nu ostilă față de adevăratele valori... Cu obstinație, ideea revine în cel puțin trei dintre "întâmplările" importante ale filmului: dezvelirea monu mentului (secvență în care recunoaștem înțelese foarte personal; adică aproape exclusiv pe linia sarcasmului aluzii din I. L. Caragiale), spectacolul funambulesc oferit de Valentin (a cărui perfecțiune trezește... plictiseala mărunților amatori de "senzații tari" ai târgușorului) și petrecerea de la cazarmă (căreia împletirea de tragic și grotesc îi conferă autonomie în raport cu întregul și atâta densitate în semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Răzvan (Tudor Aaron Istodor) și Irina (Andreea Vasile), sunt consumatori de artă și au părinți înstăriți, însă violența e prezentă și în mediul burghez, din care provin, unde nu se manifestă neapărat în acte, ci în ironii, iritare surdă și aluzii înțepătoare. Dacă tot am pomenit de personaje, trebuie spus că filmul lui Alexa Visarion are implicații existențiale solide și că, dincolo de a fi o poveste cu tineri, ne invită la o reflecție etică despre răspundere și sentimentul de culpabilitate, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Folosit atât intracât și extra-diegetic, cântecul plasează spectatorii într-o stare de transă, le malaxează nervii și le atrage atenția, chiar fără voia lor, că urmează să se petreacă ceva inevitabil. A Friend in Need nu este decât una dintre aluziile meta-narative cele mai reperabile, chiar de către spectatorii neavizați. Dincolo de asta, filmul lui Alexa Visarion manifestă o grijă deosebită pentru compoziția în cadru, foarte multe detalii vizuale putând fi interpretate în sensul în care au făcut-o Panofsky și Daniel Arasse
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tineri discută despre semnificația artei, despre reprezentarea artistică, pornind de la tabloul lui Pacea, spectatorii nu pot să nu cupleze invaliditatea cu fotografia de la Revoluție și cu destinul multor sute de tineri care strigau atunci: "Libertate, libertate!" Din aceeași categorie a aluziilor meta face parte și scena unui accident fictiv, care a fost desfășurată pe DN1 în cadrul unui proiect cinematografic. Ambele mașini trec pe acolo în doi timpi diferiți ai poveștii. Tico-ul e oprit de poliție înainte de producerea accidentului real, pentru că se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Institutului de la Santa Fe nu pot fi reduse la o caricatură care constă în a crede că unii dintre ei se inspiră din romanele SF. E posibil ca unii să se rătăcească pe calea tipului de reflecție la care faceți aluzie, însă aceasta nu e, după cîte știu eu, axa centrală a gîndirii lor. De la Jules Verne încoace, mulți au folosit modele SF pentru a incita spiritele și au silit speculația științifică și realitatea de fapt, care se găsește într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
moment dat tentația sincretismului". Entuziasmul lui Jack Baillet, care transpare în acest text redactat pe 2 noiembrie 1971, și plăcerea pe care o resimte participînd la aceste întîlniri îl împiedică să adopte o perspectivă mai critică, chiar și cînd face aluzie la "exercițiul bănuielii". Va scrie chiar un text despre "vînătoarea de alibi", în 1973: În toate sistemele care tind să explice comportamentele umane, dar mai ales cînd încercăm să ne explicăm (să ne justificăm!) propriile comportamente, trebuie să suspectăm alibiurile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale (referințe de pre stigiu, structuri argumentative, compararea contrastivă, aluzia, citatul etc.) și extra textuale (imagini, sunet în reclamele din sfera audiovizualului), menite să capteze aten ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plă/hipercodificarea și recuperarea trecutului, dintro perspectivă ironic nostalgică, ludică etc. Rescrierea majorității temelor (chiar și a celor cu deschidere spre tragic sau metafizic) în registru minor, prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje și marcaje textuale care permit lectorului să participe la construcția textuală și la procesul de semnificare. Paradigma poetică postmodernistă se definește prin „răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
misterele vieții și ale morții într un cântec nepereche, un „cântec de lebădă“. Termenii acestei comparații sunt și suportul metaforei zăpada făpturii, semnificând puritatea, inocența originară pe care poetul trebuie să o recupereze. Seman tica aces tei metafore revelatorii face aluzie și la cunoașterea totală (luciferică), presupunând întoarcerea la starea paradiziacă, dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii (raționale). 8. Trăsăturile genului liric care pot fi ilustrate cu ajutorul poeziei Autoportret sunt: transmiterea nemediată a unor idei, reprezentări și sentimente; limbajul liric caracterizat prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca o contramăsură la scientizarea ei"196. Înainte de a desprinde câteva concluzii în legătură cu continuitatea și discontinuitatea în filozofie, ne vom opri asupra "posibilelor Weltan-schauungen, pe care filozofii le pot prelua și perfecționa", așa cum am văzut că spune Schnädelbach într-o aluzie foarte transparentă la Dilthey. Vrem să insistăm acum asupra ideii de "perfecționare" a viziunilor despre lume, pentru că în legătură cu "preluarea" lor de-a lungul istoriei ne-am lămurit suficient. i) Progresul într-un cadru paradigmatic Două motive majore ne determină să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
refacerea internă a Internaționalei, Geneva reprezintă o dată importantă în măsura în care acest congres marchează o voință clară de a depăși "europocentrismul" care, încă de la constituirea sa, a fost una din caracteristicile Internaționalei. Ieșim aici din cadrul european, dar este greu să nu facem aluzie și la aceast lucru, în măsura în care această transformare privește în primul rînd organizația socialismului european. Două date trebuie amintite aici. În 1907, în timpul Congresului de la Stuttgart al Internaționalei a II-a10, s-a discutat pentru prima dată despre chestiunea colonială. Această dezbatere
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
parenetic sau omiletic, cu canonul imnic, elegiac, epigramatic sau alegoric. Prin urmare, obsesia unor tipuri de discurs și a textelor de autoritate pledează pentru caracterul profund formalizat al scrierilor noastre timpurii, străbătute de o neliniște a obârșiilor, prisoselnice în citate, aluzii, referințe livrești și operații intertextuale. Maria-Ana Tupan ne face părtași la jubilația sincronismului literaturilor și artelor în lumea spiritului. Astfel, când informații din scrierile lui Aethicus Histricus, preluate de Isidor din Sevilla, îI vor inspira pe D. Cantemir, autoarea scrie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Caragiale (și actualitatea lui Caragiale), apt să veștejească "puterea aceea parșivă", alienantă și corupătoare a vieții ca moft, "viață prin ziar" funciar falsificată sub incidența iradiațiilor tembelizante ale discursului public (...)", este mesajul de fond al eseului foșnind de alerte, șfichiuitoare aluzii și somptuoase ironii pe un foarte serios fondal de citate și Note, însuflețite de aceeași plăcere a textului. Suprasensul eseului este nesuferința autorului față de trecutul, prezentul și viitorul politicianism, ca și intenția de a supralicita polemica antiliberală a ziaristului Caragiale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sau să-i umilească. Caius Dobrescu pune preț pe o revoluție liberală, aptă să se nască prin temeritatea imaginației universitarilor, în detrimentul "ficțiunilor alienante ale Contraculturii și Postmodernismului". El edifică acest scenariu al viitorului, fără a convinge deocamdată, din ceața unor aluzii și reminescențe, cerându-le artiștilor "nu labirintica lor îndoială de sine, ci forța convingerilor lor". Adevăruri morale din partea poeziei, menite să întrețină "tradițiile, exemplele, atitudinile nobile, dreapta judecată, distincțile ontologice (între uman și non-uman, de exemplu). O artă profund solidară
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
existențial și estetic "nu a reprezentat un nucleu al societății civile, ci mai degrabă un ciob, un fragment rătăcit din amfora civilității interbelice". Aproape diabolic este tratamentul critic aplicat poeziei lui Nichita Stănescu, liderul maxim al generației '60. Dincolo de nedreptele aluzii biografice, verdictul se înscrie în linia obsesiilor exegetului, concepute ca plombe în exercițiul demolator: "poezia stănesciană s-a situat mereu dincoace sau dincolo de conștiință, dincoace sau dincolo de simțul identității și responsabilității. Ea nu este doar impersonală, ci entuziastă în ceea ce privește fuga
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu golul, cercul barbar, locul sau momentul Trezirii. Lucian Raicu identifică în Bacovia un insolit curier nu doar de năucitoare buletine meteo, ci mai ales de știri și mesaje privind chestiuni capitale, în ciuda unor erori de redactare sau rânduri sărite (aluzie la editarea fracturată de versuri, stenograme și onomatopee din ultimele culegeri). Depresivul ce-și exibă marca ratării, utopicul, abulicul era de fapt un anarhist dornic să schimbe viața lumii precum Rimbaud: străin de toate, a fost poetul cel mai interesat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
schimbător al cărnii pentru a ajunge în lumea incoruptibilă a Ideii. Căzut dintr-o lume a sufletelor întraripate, omul de rând și deci condiția umană, deși are parte de "hrana părelniciei", trăiește totuși cu nostalgia unor urme, semne, adieri și aluzii ale "departe"-lui din care a fost expulzată. În sonetele sale mai cu seamă, cât și în cantica "Paradisul", Dante nu face altceva decât să compendieze aparența frumoasă, aptă să fie percepută, prin vedere, în toată strălucirea ei. Din acest
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]