6,796 matches
-
putut, cu toată bunăvoința, să scornesc atunci, la comandă, o poveste frumoasă, deși aș fi dorit din tot sufletul. Povești știam eu, multe; însă mai toate erau lungi, și n-aș fi avut timp să termin nici una din ele. Aveam ambiția să scriu o poveste nu prea cunoscută... Știam de la tușa Dumitra din Căciulați, satul nostru, câteva povești poznașe, cu animale, povești împestrițate cu versuri cam deocheate, așa că nu mergeau; iar, ca să le redau fără versurile respective, însemna să le răpesc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în toată lumea școlărească a Bucureștilor sub numele de Glagore! De câte ori lucra cu a VII-a reală, Cioc era foarte concentrat, căci îl preocupa enorm antrenamentul lui Glagore, care era căpitanul echipei lăzăriste de oină la "meciurile interșcolare!" Cioc avea o ambiție foarte justificată și civilizată în același timp, "să se joace fără să se strige și mai ales fără ca jucătorii să bată din palme, pentru a cere mingea". Nu putea să sufere zgomotul în timpul jocului și nu admitea să se audă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și singuri, dar absolut singuri. numai și numai din dragoste pentru sport la: fotbal, rugbi; volei, hochei pe gheață etc. Nu erau supravegheați de nimeni, nu aveau nici măcar un antrenor, dar lucrau cu multă râvnă, pentru că îi stimula o justificată ambiție: toate cupele interșcolare să fie ale Lazărului. Barbă se complăcea în postura de proteguitor al sporturilor, și-n scurtă vreme liceul începu să geamă de sportivi: elevi de pe la toate liceele din București, și-n special de la Sfântul Sava, știindu-se
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
atragă atenția. Lui Mini îi răspunsese fără plăcere. Era totuși prea lipsită de orice atitudine pentru a fi sinceră. Dar Mini atunci nu-și dase seama. . . . Așadar, în acea modestie aparentă, Mika-Le medita fapte extravagante. Cam oropsită, dospea ura și ambițiile nemăsurate . . . Avea în înfățișare ceva exotic, discordând cu mediul, dar și rev? vulgar. N-ar fi putut lămuri ce. Fizic și moral. Vocea era vulgarii stinsă, mată .. . dinții lați pe maxila lată ... o lipsă totală de abilitate, umeri pătrați, lemnoși
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu stâlpi betonați acest vestibul care ar fi dat casei o a doua intrare mai impunătoare, propusese să așeze deasupra un etaj scund cu camere de locuit. Hallipa adoptase planul și se pasionase de ei. Desenurile lineare ale arhitectului măguliseră ambițiile lui de proprietar și casa, când veneai de pe moșie, despre șoseaua Ploieștiului, avea un aspect cu totul renovat și frumos. începuse de îndată lucrul cu activitate. într-o vară totul fusese aproape gata. Decorarea vestibulului, pe care nevastă-sa o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se arăta ingrat și răutăcios. " Mai bine rămânea la Iași", se gândi Mini, mai ales că Lina povestea ce bine se simțea Rim acolo, cum frecventa numai pictori și, muzicanți - cele două arte în care era așa de priceput. Dar ambiția nu-i putea îngădui să nu ia catedra de anatomie din capitală, care i se cuvenea. Buna Lina era convinsă de meritele deosebite ale savantului Rim și cunoștințele lui artistice îi impuneau mare respect, ea fiind desăvârșit opacă pentru muzică
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se uită râzând. își aminti gluma lui Nory cu cizmarul neamț. Pare că pointura doamnei Eliza interesa și ea pe Herr Professor Rim." Era cumva în căutarea permanentă a pantofului Cenușăresei? Nu-și socotea oare cariera săvîrșită? După epoca de ambiție, după studiile istovitoare, după cercetări care ceruseră o muncă grea de memorie și de voință, prin care reușise să parvie, doctorul Rim cerea oare vieței să-i aducă acum jertfe pe altarul catedrei cucerite? Buna Lina, cu existența ei modestă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
drept al ei, pe care îl vedea oropsit de alte drepturi aparente. Își pierduse regalitatea amoroasă, dar cerea înapoi munca ei din dragoste. Dezastrul din ființa ei vroia să fie dezastrul a tot ce crease în jurul ci prin amor și ambiție. De când sfâșiase, la plecarea lui Mika-Le, dantela hainei de casă, sentimentul distrugerii crescuse, cuprinsese în ea tot. Se distrugea pe ea, pe ceilalți, locul, timpul, simțirile. Lina acum se văieta că, în primul entuziasm al succesului obținut, nu vorbise nimic
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
110 evident că Elena își adora, în felul ei, copilul. Un fel egoist, ca toate felurile, de altfel. Elena își pregătea moștenitorul pentru ideile ei preconcepute, îl iubea pentru că i le putea satisface. Faptul că prin el își putea multiplica ambiția, că îl putea adăoga drepturilor ei de proprietate, că se putea, prin el, reprezenta o dată mai mult, era argumentul mare al afecțiunei ei. E drept că instinctul familial, redus la spontaneitatea lui, ar fi foarte slab fără adaosul acelui egoism
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
era un organ care trebuie să fi cheltuit enorm din acea substanță și să fi depus mult din acele emanațiuni, mai ales pe acele file unde sta viața ei sufletească intimă. . . că acele file deci erau pline de exfolierile voinței, ambiției ei. . . exfolieri microbiene și contagioase. 125 Măria propagase direct, prin contaminare materială, sufletească, orgoliul ei. . . Și invers, deoarece acea contaminare era dovedită, existența substanței spirituale-materiale era sigură. - Iți închipuiești, doctore, îi spunea, când va fi odată o societate de profilaxie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
poet, care, de câțiva ani, cochetează și cu proza; el știe de ce. Universul fascinant al poeziei l-a atras și l-a captivat încă din anii furtunoasei pubertăți când, cu puteri creative puține, neîmplinite intelectual și cultural, dar cu mari ambiții, scria versuri după canoanele prozodiei acelor vremi. De-a lungul timpului, a acumulat cultură poetică și experiență de creație, a publicat volume de versuri, s-a afirmat ca un iscusit mânuitor al stihului bine gândit și inspirat cumpănit. Îl prețuiesc
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ce inundă dens Un mister și o dinamică explosivă. Pare un Big-Bang însetat de cunoașteri Ce-i supt de vârtejul, vârtejul devenirii Dar nămolosul cer prinse a se limpezi. Măritul Soare se caută la obârșii. După multe încercări, copleșit de ambiții Apare(ca ntr-o mare pictură parfumată) Un mândru curcubeu în împrejurări neclare. Ce se sprijină sonor de-un colț bătrân din Geea. în creerele noastre, copleșitoare surse Țipă memoria, milioane de curse Memoria noastră ce astăzi programase Albă hiperconștiință universală
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
o masă completă. Nu știu dacă o voi mai vedea vreodată... E foarte bolnavă și mi-e teribil de dor de ea. An-te-hai face un efort să zâmbească în timp ce încearcă să-și stăpânească lacrimile. Vedeți, doamnă, sunt o veveriță cu ambiție de dragon. Asta e ceea ce-mi place la tine, An-te-hai. Mi-aș dori ca fratele meu, Kuei Hsiang, să aibă ambiția ta. — Sunt flatat, doamnă. — Bănuiesc că știi de acum care este visul meu, îi spun. Un pic, doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
An-te-hai face un efort să zâmbească în timp ce încearcă să-și stăpânească lacrimile. Vedeți, doamnă, sunt o veveriță cu ambiție de dragon. Asta e ceea ce-mi place la tine, An-te-hai. Mi-aș dori ca fratele meu, Kuei Hsiang, să aibă ambiția ta. — Sunt flatat, doamnă. — Bănuiesc că știi de acum care este visul meu, îi spun. Un pic, doamnă, îndrăznesc să recunosc asta. — Pare la fel de irealizabil ca și ale tale, nu-i așa? — Răbdare și credință, doamnă. Dar împăratul Hsien Feng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Le ofer păsărilor libertatea în numele lui Tung Chih. La întoarcerea în palat, mă întâmpină vești bune: Rong și Ch’un s-au logodit. Mama e în culmea fericirii. După spusele împăratului Hsien Feng, fratele său nu are mare talent sau ambiție. Când i s-a prezentat el lui Rong, prințul Ch’un s-a descris drept „adorator al învățăturilor lui Confucius“, ceea ce înseamnă că urmărește o viață în care să primeze libertatea minții. Deși se bucură de beneficiile poziției sale imperiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Su Shun ignoră decretul. El le poruncește mesagerilor care aduc documentele „să urmeze ruta inițială“. Pretextul său este, din nou, starea de sănătate a împăratului. Suspiciunea și neîncrederea mea se adâncesc. — Simt cum mă îmbătrânește lupta ta de a controla ambiția lui Su Shun, îmi zice Nuharoo, rugându-mă să o scutesc de effort. N-ai decât să faci ce vrei în legătură cu Su Shun, atâta timp cât respecți faptul că „soarele răsare la est și apune la vest“, spune ea, referindu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
privire răutăcioasă. E limpede că privește respectul lui Hsien Feng pentru mine ca pe un afront personal. Lui Su Shun nu-i ia prea multă vreme să răspândească tot felul de zvonuri despre mine. Avertizează Curtea cum că aș avea ambiții de preluare a tronului, și reușește să-i provoace pe bătrânii clanului, care ies în față pentru a protesta. Ei îl îndeamnă pe Majestatea Sa să mă îndepărteze din reședința sa. Prințul Kung îmi ia apărarea. Lui îi este mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
apărarea. Lui îi este mai mult decât limpede starea mentală a fratelui său - Majestatea Sa nici măcar nu ar veni în Sala Dezvoltării Spirituale dacă nu aș fi și eu acolo. După părerea prințului Kung, Su Shun este acela ale cărui ambiții sunt nelalocul lor. Doctorul Sun Pao-tien recomandă liniște totală pentru sănătatea Majestății Sale, așa că ne mutăm înapoi la Yuan Ming Yuan. Se face iarnă. Buruieni lungi, ofilite zac, cafenii și galbene, ca niște valuri nemișcate. Vântul continuă să fie aspru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
l-ar privi ca pe un salvator. Ce-ar putea fi mai diabolic decât a deforma mintea unui copil? Tung Chih ar fi jefuit de dreptul său din naștere, iar Su Shun și-ar realiza în cele din urmă propriile ambiții prin intermediul său. Ar conduce imperiul în numele lui Hsien Feng pentru fiul său. Ar scoate în evidență slăbiciunea lui Tung Chih și apoi ar crea un pretext pentru a-l detrona și a se proclama pe el însuși conducător. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la culcare. Lui Su Shun trebuie să îi fie greu să suporte gândul că e lângă faptul că am fost exonerată de la a fi îngropată de vie, mi s-a dat și puterea de a-l împiedica să-și împlinească ambițiile. Sunt epuizată, dar nu mă pot relaxa. Regretul pentru moartea lui Hsien Feng a început să mă copleșească. Însă grija pentru siguranța fiului meu răzbate prin tristețea adâncă. Îmi amintesc ajutorul neașteptat al lui Yung Lu. Veghea el oare asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
împărtășeam aceeași viziune. Ne-am certat uneori, dar am reușit întotdeauna să ieșim uniți din disputele noastre. Pentru a echilibra noua Curte, am devenit fiecare superiorul de fațadă și ajutorul celuilalt. Gâdilând mândria prințului Kung, i-am încurajat entuziasmul și ambițiile. Eram convinsă că dacă Nuharoo și cu mine vom fi umile cu el, și el va fi umil cu Tung Chih. Practicam principiile confucianiste ale familiei, și am avut amândoi de câștigat din asta. Mi-am jucat rolul, deși aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe picioare m-a înveselit și am uitat că fusesem aseară bolnav. Tatăl meu însă era din nou îngrijorat: se adeverea ceea ce auzise, în timp ce el mai crezuse poate că n-o fi adevărat, și că n-or fi avut toți ambiția să-și dea copiii aici și nu în altă parte: păreau nu trei sute, ci parcă o mie. Programul din ziua aceea, după cum citirăm pe un afiș, era apelul și vizita medicală. Nu trecu mult și ieși un ins care ceru
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
servicii celor de la școală. Distrofic, cu capul mare și păros înșurubat pe-un trup pipernicit, Michea adresa zîmbete neroade și pline de respect colegilor soției de care era cu desăvîrșire încîntat. Directoarea îl punea să zugrăvească lozincile din fața școlii, dar ambițiile lui Michea erau mai mari: picta flori pe care odată chiar le expusese la căminul cultural, în cinstea unui congres. În condica de impresii cumnatul său i-a scris un text mobilizator: „Dă-i înainte și nu te uita la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe el să l acceptăm așa cum arăta. Deși zeul era analfabet, constituia o forță. Păcat? Probabil astea erau regulile jocului. Costică se abilita singur într-un război din care știa să tragă doar foloase. Era născut să fie lider. Cu ambiții mai modeste, ceilalți rămîneau executanții unei morale conformiste. Nimeni nu-și risca pîinea pentru o libertate neghioabă la urma urmei. Ce naivitate să crezi că niște sclerozați ca Gărgăun, intriganți ca Fărocoastă sau o perversă ca Aneta ar fi interesați
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dar nu izbutise să se lase de băut și se abandonase În voia sorții. Aceasta se hotărâse să-i Întindă o mână și-i trimisese nepăstuitului un prieten ce dovedea, În general, o fire de porc, dar care Își pusese ambiția să-l scoată din abis pe cel În care ghicea un suflet zbuciumat de artist. El Însuși scriitor, profesorul poreclit de un elev - nu se știe de ce - Gurgui izbutise să-l dezvețe pe poet de năravul deznădăjduit al sorbitului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]