4,800 matches
-
analizei este generată de statutul incert al argumentului care funcționează simultan ca obiect direct al verbului din matrice și ca subiect al gerunziului (Îl văd pe Ion venind < Îl văd pe Ion; Ion vine). Această dificultate se corelează cu o ambiguitate de natură structurală: argumentul din poziția obiectului direct și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună un singur constituent sau sunt constituenți diferiți? Se percepe fenomenul în sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unei pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212) interpretarea construcției este Îl privesc cum înoată/în timp ce înoată, gerunziul exprimând o valoare temporal-durativă, în exemplul (213), construcția gerunzială are
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sună bine.'/ I've seen the forecast, tomorrow's weather looks fine ' Am văzut buletinul meteo și vremea de mâine arată bine.' 50 La Pustejovsky (1995: 31), polisemia (engl. complementary polysemy) este definită în egală măsură ca o relație de ambiguitate lexicală între mai multe sensuri ale unui cuvânt, apropiate între ele în diverse grade. Dezambiguizarea sau detașarea unor sensuri "discrete" nu se poate realiza, menționează autorul, decât în prezența unor contexte relevante. 51 Teoria prototipului în varianta standard a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a se angaja în urmărirea unor scopuri de perspectivă. 8. Rezistența la închidere este o atitudine perfecționistă, care îl determină pe individ să reziste tentației de a se mulțumi cu prima soluție la problemă, socotind capitolul încheiat. 9. Toleranța la ambiguitate - capacitatea persoanei creative de a opera mental cu concepte și imagini ambigue. El poate ordona și valorifica prin creație un material haotic. Fiecare individ este unic și nu trebuie să se evalueze sub aspectul creativității, parcurgând listele anterioare care au
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ce duce către chipurile omului. Până acum, eșecurile exigenței absurde ne-au arătat cel mai bine în ce constă ea. În același mod, ne va fi de-ajuns, spre a fi lămuriți, să observăm că creația romanescă poate oferi aceeași ambiguitate ca anumite filosofii. Pot deci să aleg, spre a exemplifica, o operă care să întrunească toate elementele ce indică conștiința absurdului, o operă având un punct de plecare limpede și un climat lucid. Consecințele ei vor fi pentru noi pline
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ele. Metamorfoza, la rândul ei, figurează fără îndoială oribilele imagini ale unei etici a lucidității, dar e totodată și produsul acelei nemărginite uimiri pe care o încearcă omul când simte cum se transformă fără efort într-un animal. În această ambiguitate fundamentală stă tot secretul lui Kafka. Această perpetuă pendulare între firesc și extraordinar, individual și universal, tragic și cotidian, absurd și logic se întâlnește în întreaga sa operă, dându-i rezonanța și semnificația proprii. Pentru a înțelege opera absurdă, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sau în cuvinte speciale intime poeziei. Poezia invită la joc atunci când înțelesul său constă în descifrarea sa lingvistică. Modul diferit al apariției poeziei, prin folosirea diverselor tehnici digitale sau prin folosirea anumitor acțiuni ca juxtapunerea, oferă înțelesul poetic în spațiul ambiguității și al ironiei. Ele pot avea ca scop și crearea unei plăceri estetice. Dacă în cadrul construcției schematice interioare poezia se prezintă ca o relație între tropii cuprinși, definiți și exprimați de limbaj, la nivelul experienței estetice, poezia se află în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lumea naturală către lumea spuranaturală. Subiectul se află în starea de ezitare în înțelegerea legilor naturii: orice apariție supranaturală implică fie o malformație a legilor reale, fie o falsă apariție ce nu are nicio bază logică de înțelegere. Starea de ambiguitate a subiectului este împrumutată din cadrul literaturii, personajul literar capătă însușiri omenești prin care se îndoiește de realitate. Ultima treaptă ontologică a fanstaticului este dată de acceptarea sau negarea de către lector a conținutului literar, subiectul trebuie "să refuze interpretările alegorice și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
idea de magic constă în abordarea existantă sau fermă față de elementele ce stau la baza realității. Dacă fantasticul e stare de ezitare în acceptarea fenomenelor supranturale, magicul are o atitudinea real-credibilă în acceptarea oricărui fenomen supranatural. Fantasticul este definit de ambiguitate și duce la crearea fanteziei. Identificarea fanteziei înseamnă includerea unei serii de elemente într-un text curent, unde inspirația se produce prin mit și folclor. Literatura este caracterizată de ideea de fantastic prin dobândirea unor cuvinte literare din diferite culturi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare în poeticile contemporane, ediția a II-a, traducere și prefață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Empson, William, Șapte tipuri de ambiguitate, traducere, prefață și note de Ileana Verezea, Editura Univers, București, 1981. Gauthie, Theophile, Scrieri despre artă, antologie și traducere de Angela Cismaș, Editura Meridiane, București, 1980. Gilbert, K. E. și Kuhn, H., Istoria esteticii, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Meridiane
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în 1920, Pactul Societății Națiunilor, și-a încetat existența după anul 1940 (începutul celui de-al doilea război mondial) desființându-se și din punct de vedere juridic în anul 1946 deoarece nu a putut să realizeze universalitatea ei, datorită imperfecțiunilor, ambiguităților și imprecizărilor atât în reglementarea sistemului funcțional al organizației, cât și a mecanismelor securității colective. România a făcut parte din membrii fondatori ai Societății Națiunilor manifestând o atitudine constantă în activitatea de organizare a securității colective și consolidare a ordinii
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
a cotidianului, el se concentrează asupra unui suprarealism care ambiționează să extragă doar chintesența cotidianului. Nu contingentul, ci contingența însăși, localizată într-un oraș generic, care nu numai că nu constituie o realitate determinabilă empiric, dar se complace într-o ambiguitate deopotrivă geografică și ontologică, printr-un continuu bruiaj al rutinelor sociale. Pe de o parte, habitudinile se confruntă mereu cu invazii neanunțate de pe tărâmul metafizicului, deschizând astfel o a doua dimensiune a poemului, de natură onirică sau măcar himerică; pe
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
centrale ale demersului critic, ce converg spre conturarea unei semiologii a creației dramatice. Într-o perspectivă similară, cel de-al doilea studiu, Dramatis personae (1980), se concentrează asupra personajului, interpretat prin prisma conceptelor theatrum mundi și mască. În opinia autoarei, ambiguitatea și ambivalența ca simbioză între eroul prezent în text și actor, între ficțiune și realitate apar evidente îndeosebi prin procedeul teatrului în teatru, care deschide o problematică existențială în relație cu ideea de theatrum mundi. Prin analiza procedeului, prezent în
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
de poezia timpului, fascinat de logica adevărului istoric și de valorile inițiatice ale începuturilor, ce trăiește intens miracolul dezvăluirii mitice. Probe de gândire existențială, ele sunt totodată autentice probe de literatură. Analizele existențiale de tip heideggerian întreprinse de V., precum Ambiguitatea adevărului la Platon, Regăsirea în Pascal, Maurice Blondel și amphibologia ființei, Actualitatea problemei ființei, Existență și logică, Condițiuni ale experienței metafizice, s-au completat și cu o substanțială ediție din presocratici, Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). SCRIERI: Le
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
fiecare. în Germania este creat, în 1950, Volksbund für Frieden und Freiheit (VVF), condus de Dr. Taubert, un fost colaborator al lui Goebbels, fapt care-i influențează uneori discursul; dar, după 1956 și înlăturarea lui Taubert, VVF renunță la orice ambiguitate față de trecutul Germaniei sau de necesitatea apărării democrației. Anticomunismul se inserează atunci într-o luptă mai generală contra totalitarismului; așa cum s-a întâmplat în cazul Congresului pentru Libertate și Cultură*, fără a uita posturile de radio americane care emit înspre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
establishment-ului britanic - în frunte cu Winston Churchill... în fața agresivității naziste este totuși greu să conciliezi dragostea de pace cu chemarea la rezistență antifascistă. în septembrie 1938, fermitatea adoptată de comuniști în cazul crizei de la München nu-i scutită de ambiguități și contradicții. Confruntați cu riscul izbucnirii unei conflagrații, comuniștii menajează pacifismul opiniei publice, avansând ideea că „fermitate nu înseamnă război”, mizând pe virtuțile descurajării oferite de existența unui instrument militar împotriva căruia s-au declarat până la o dată recentă. O anumită
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ei numerică, este destinată să rupă lanțurile și să devină vârful de lance al revoluției. Toate acestea subliniază locul pe care-l ocupă lupta politică în opera lui Marx, prea adesea plasată sub semnul supraevaluării economicului și al devalorizării politicului. Ambiguitatea este aici obligatorie. într-adevăr, pe de o parte, Marx refuză să disocieze teoria de practică. Cea de-a XI-a dintre Tezele asupra lui Fenerbach e clară în această privință: „Până azi, filosofii n-au făcut decât să interpreteze
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Israel și URSS* nefiind printre invitați - dezbat aici teme ținând de anticolonialism și antiimperialism*. Considerată ca punct de plecare pentru emergența Sudula - lumea a treia - pe scena internațională, conferința își propune să depășească clivajul Est-Vest adâncit de Războiul Rece*. Totuși, ambiguitatea nealinierii apare aproape imediat, căci premierul chinez, Zhou Enlai figurează printre liderii mișcării, deși țara pe care o reprezintă, China, este indiscutabil aliniată pe pozițiile Moscovei. O primă întâlnire între Tito*, Nasser și Nehru are loc în iulie 1956, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și de manipularea rezultatelor electorale. Candidații „oficiali” sunt sponsorizați de putere, independenții sunt supuși unor presiuni. în sfârșit, în timpul alegerilor prezidențiale, nu există în general decât un candidat sau o marionetă concurentă ca alibi. Bilanțul în 2007 nu prezintă nici o ambiguitate: în Asia Centrală, democrația nu a reușit să se impună. Caucazul Dispariția URSS a dus la înființarea unor noi state independente: Armenia, Georgia și Azerbaidjan. Au izbucnit numeroase conflicte, parțial întreținute de Rusia. Armenia și Azerbaidjanul sunt în război pentru controlul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Churchill obține o zonă pentru Franța, însă Stalin cere ca ea să fie prelevată din zonele atribuite Marii Britanii și SUA. în schimb, nu are loc nici o punere de acord cu privire la reparațiile de război ale Germaniei sau la frontierele ei. Toate ambiguitățile Ialtei sunt concentrate în Declarația privind Europa eliberată. Stalin îi este ostil, iar Churchill și Roosevelt trebuie să ducă o bătălie dificilă pentru a face să fie adoptată și, mai ales, să figureze în ea principiile democrației* și ale alegerilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naționale. Moralitatea și opinia publică internațională 15. Moralitatea, moravurile și dreptul ca limitări ale puterii 253 16. Moralitatea internațională 258 Protecția vieții umane 259 Moralitatea universală versus universalismul naționalist 269 17. Opinia publică internațională 287 Unitatea psihologică a lumii 289 Ambiguitatea unificării tehnologice 290 Bariera naționalismului 292 Partea a VI-a Limitările puterii naționale. Dreptul internațional 18. Principalele probleme ale dreptului internațional 299 Natura generală a dreptului internațional 299 Funcția legislativă în dreptul internațional 302 Funcția juridică în dreptul internațional 308 Aplicarea dreptului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conduc la confuzie, acceptarea frazelor și a platitudinilor și la multe dispute, urmate de un slab profit în ceea ce privește prosperitatea națiunilor 3. Limitele înțelegerii Cea mai grozavă dificultate situată în calea unei investigații teoretice a naturii și practicilor politicii internaționale este ambiguitatea materialului cu care trebuie să lucreze observatorul. Pe de o parte, evenimentele pe care trebuie să le înțelegem sunt manifestări unice: s-au întâmplat în acest mod doar o singură dată și nu se mai regăsesc nici înainte, nici după
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt manifestarea forțelor sociale. Forțele sociale sunt produsul naturii umane în acțiune. În consecință, în condiții similare, ele se vor manifesta în mod similar. Dar unde trebuie să tragem linia între asemănător și unic? Putem arăta pe scurt că această ambiguitate a evenimentelor care trebuie înțelese cu ajutorul unei teorii a politicii internaționale nu este decât un caz particular al unui obstacol mai general în calea înțelegerii umane. După cum arăta Montaigne, „așa cum nici un eveniment sau nici un aspect nu este în întregime identic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt de o complexitate ce face imposibile soluțiile simple și profețiile credibile. Aici se desparte drumul omului de știință de cel al șarlatanului. Cunoașterea forțelor care determină politica între națiuni și a modurilor în care apar relațiile lor politice relevă ambiguitatea realității politicii internaționale. În fiecare situație politică se amestecă tendințe contradictorii. Probabil căuna dintre ele va predomina în anumite condiții, dar care anume se va impune nu avem de unde să știm. Tot ce poate face un cercetător este să urmărească
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]