5,016 matches
-
dureros-ironică a modelului desolemnizând discursul alienării), și universul bacovian, aflat la altă extremă a oboselii de a fi. În Tratat de oboseală M. își propune asumarea sentimentului inconsistenței. Dezamăgirea poetului se nutrește din derizoriul naturii umane, el scrie acum poemele amurgului, obsedat de trecere, senectute și extincție. Melancolia împuținează lumina, docta puella își pierde grația și aparține trecutului, intertextualitatea își diversifică orizontul referințelor, „mainimicul” devine terorizant, „scurtele proze” nu mai au aura oniricului, o mecanică absurdă se instalează în ritmul curgerii
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
culegerile Cel din urmă (1974) și Scrisori către prieteni (1978) marchează un intimism întors către evocare și destăinuire potolită. Poetul este atras de o atmosferă incertă, ambiguă, dar care nu incită la debusolare, ci, dimpotrivă, la meditație calmă. Predomină seara, amurgul, umbra, se mizează pe nedumerire. Se invocă „suprafața istoriei”, deși în realitate se încearcă trăirea în profunzimea timpului, în universul esențelor, a căror latură periculoasă pare deliberat trecută cu vederea. De altfel, M., care își cultivă discret înclinațiile moralizatoare, a
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
afară” (Mierle de lut). Joaca lexicală nu vizează muzicalitatea, dar încearcă limitele unor îmbinări șocante, cu măsură și tact. SCRIERI: Pe adresa copilăriei, București, 1969; Versuri de vacanță, București, 1973; Cel din urmă, Cluj-Napoca, 1974; Scrisori către prieteni, Cluj-Napoca, 1978; Amurgul furtunilor, Cluj-Napoca, 1983; Matineu, București, 1985; Viziune cu porumbei călători, Iași, 1988; Călător în insomnii, Sibiu, 1991; Am fost de față, Turnu Severin, 1993; Capriciile Săgetătorului, Timișoara, 1997; Pe mine mă caută, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 1998; Șarpele casei, Suceava
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Memoria lui Orfeu, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Debuturi, TR, 1969, 28; D.R.Popescu, Marcel Mureșeanu, TR, 1969, 47; Mircea Braga, „Scrisori către prieteni”, TR, 1978, 10; Mircea Braga, În sepia..., TR, 1984, 2; Ruxandra Cesereanu, „Amurgul furtunilor”, ST, 1984, 4; Mihail Iordache, Între Hermes și Ananke, CL, 1988, 11; Mircea Popa, Apartenența la timp, TR, 1989, 10; Ion Cristofor, Un citadin ironic, TR, 1992, 6; Ulici, Lit. rom., I, 285-286; Rachieru, Poeți Bucovina, 284-292; Cornel Munteanu
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
iubirii, cu momente variate, unele de o galanterie cam anodină, altele acuzând ecouri epigonice (o Agonie amintește de versurile lui D. Anghel). Notă aparte fac câteva texte în care erosul comun capătă irizații venind dinspre cel religios. În Cântece din amurg, eul liric dă rareori glas unei angoase a sfârșitului, încrezător fiind, pe de o parte, în supraviețuirea asigurată de poezie, pe de alta, în viața de apoi. Din acest ciclu, reține atenția mai ales Templul cu șapte statui, în care
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
a fi impresionismul poetic întâlnit în proza din Evocări venețiene. În Castelana personajul mijlocește o trăire palpabilă a trecutului, iar în Peregrinări voiajul continuă în lumea artelor plastice și a muzicii, la aceasta contribuind din plin și memoria involuntară. Un amurg pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun la melancolie, în timp ce Festa Veneziana ori Zanzara stimulează reveria. Diversitatea este augmentată prin alăturarea unui eseu-meditație asupra destinului unui personaj (Casanova), a relatării unui coșmar trăit în decor venețian și a unei
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Învingătorii) este acceptată în 1934 în repertoriul Teatrului Național din București, dar nu e reprezentată - mai dă tiparului „studiul psihico-social” Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale (1937), un volum memorialistic, Din volbura vremii. Însăilări (1939), și romanul Cântec în amurg (1942). Prezent cu niște amintiri în „Convorbiri literare” și cu însemnări de călătorie în „Jurnalul de dimineață”, după 1944 scriitorul nu mai lasă nici o urmă. Desemnat printr-o formulă prezumțioasă ce întregește titlul uneia dintre cărțile sale drept „religia aristocrației
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
cel de-al doilea volum, ce ar fi cuprins, după cum se spune în prefață, amintiri despre alte figuri politice de prim rang, însă acesta nu s-a mai tipărit. Înclinarea memorialistică a autorului părea biruitoare, încât apariția romanului Cântec în amurg putea fi o surpriză măcar pentru un critic, Perpessicius. Titlul pare să fie o trimitere la piesa În amurg a lui Gerhart Hauptmann, atestând (re)cunoașterea unei posibile apropieri. În fapt, dacă nucleul intrigii - iubirea dintre doi oameni între care
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
de prim rang, însă acesta nu s-a mai tipărit. Înclinarea memorialistică a autorului părea biruitoare, încât apariția romanului Cântec în amurg putea fi o surpriză măcar pentru un critic, Perpessicius. Titlul pare să fie o trimitere la piesa În amurg a lui Gerhart Hauptmann, atestând (re)cunoașterea unei posibile apropieri. În fapt, dacă nucleul intrigii - iubirea dintre doi oameni între care e o mare diferență de vârstă - e comun celor două texte, dezvoltarea ei merge pe căi diferite. Scris la
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
atestând (re)cunoașterea unei posibile apropieri. În fapt, dacă nucleul intrigii - iubirea dintre doi oameni între care e o mare diferență de vârstă - e comun celor două texte, dezvoltarea ei merge pe căi diferite. Scris la persoana întâi, Cântec în amurg pornește, poate, de la experiența reală a autorului. În orice caz, naratorului și eroului principal, Andrei Codru, îi sunt împrumutate mai multe elemente identitare (vârstă, profesie, avere, trasee în lumea politică și financiară), ca și opinii și idiosincrasii ale lui N.
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
numeroaselor obstacole exterioare sau interioare, a căror înfrângere asigură tensiune și dinamism intrigii. SCRIERI: Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri, București, 1932; Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale, București, [1937]; Din volbura vremii. Însăilări, București, [1939]; Cântec în amurg, București, [1942]. Repere bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
dar fără suflu, în registrul burlescului intimist curent în mediile intelectuale de la sfârșitul secolului al XX-lea. SCRIERI: De-a soarele, București, 1967; Echilibru până în ploaia din octombrie, București, 1969; Erezii, București, 1970; Poeme rococo, București, 1970; Ninse colinele în amurg, București, 1973; Hibernale, București, 1977; Întoarce-te să mă vezi, București, 1977; Înțelesul de pierdere, seara, București, 1979; Ninsoarea care ne trebuie, București, 1979; Suvenire, București, 1980; Cabinet de familie, București, 1981; Anonimul de-aproape, București, 1982; Purpura și iarba
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
AFT, 1970, 6; Florin Manolescu, „Poeme rococo”, RL, 1970, 22; Adrian Popescu, „Poeme rococo”, TR, 1971, 5; Dan Laurențiu, „Erezii”, LCF, 1971, 7; Dan Cristea, „Erezii”, RL, 1971, 9; Laurențiu Ulici, „Erezii”, CNT, 1971, 12; Ermil Rădulescu, „Ninse colinele în amurg”, AST, 1974, 3; Laurențiu Ulici, Povestiri cu tâlc, RL, 1977, 25; Mircea Moga, „Întoarce-te să mă vezi”, CNT, 1977, 25; M. N. Rusu, Personajul numit destin, AFT, 1977, 6; Nicolae Ciobanu, Vocația pentru proza scurtă, LCF, 1977, 37; Valentin
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
proiectelor, poemelor, eseurilor, prozelor pe care le-a conceput sau scris până la treizeci de ani pentru uzul exclusiv al spațiului său privat și pe care le anexează într-o „bibliografie” finală. O astfel de carte se alcătuiește de regulă la amurgul unei vieți în cultură, și nu la începutul ei: eludării acestei reguli nescrise, ca și absenței unei autoironii rezonabile, i se datorează într-o măsură prețiozitatea stilistică, accentele de superbie juvenilă, verbozitatea filosofică, inseminarea cu sens cvasitranscendent a unor episoade
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
lunare” (1926-1929) și „Zodiac” (1930-1931), colaborând sau lucrând în redacția altor ziare și reviste, precum „Facla”, „Chemarea”, „Reporter”, „România literară”, „Sburătorul”, „Tiparnița literară”, „Adam”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta”, „Rampa”, „Izbânda”, „Avântul”, „Cuvântul liber” ș.a. Mai semnează I.P. Amurg, Enter, Logicus, I. Pajură, Rix. În 1929 i s-a decernat Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Viața cu haz și fără a numitului Stan, iar în 1933 romanul Calea Văcărești îi aduce consacrarea. În februarie 1931 a fost ales
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
senzualitate candidă, analog, cu un spor de suculență, celui din Pașii profetului de Lucian Blaga: „O, pepenii iluminau cerul când se coceau./ Cu urmele dinților de iepuri în ei,/ Stelele noi le mușcau, le sângerau,/ Cu purpurii averse de ulei” (Amurg cu diavoli). Teritoriul liric este, de altminteri, o împărăție a organicului, în care făpturile umane se pot naște din plante: „La-nceputul lumii noastre delirante, / Când pământul se ținea de soare încă, / Sau cu-o frică adâncă, / Oh, doi tineri
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
romanul condiției umane are ca obiect numai acele structuri și numai acele forme ce aparțin unei sfere a „datului originar”. Dinamica temei tinde să se înscrie unei scheme circulare: aservire - răzvrătire - conciliere. După ce schițează „preistoria temei”, autorul propune, în capitolele Amurgul zeilor, Răul de timp și Stăpân și slugă, o „analitică a modelului”, a circularității. Studiu tipologic, dar care nu evită istoricitatea, Romanul condiției umane are în atenție opere reprezentative ale modernității, aparținând unor scriitori ca Dostoievski, Marcel Proust, Lev Tolstoi
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
Burghelea Niculae, 4 apartamente, București, str. Tugomir Voevod 55, str. Seneslav Voevod 56. 501. Balaban Iancu, 4 apartamente, București, calea Griviței 239, 241. 502. Banița Ion N. 7 apartamente, București, str. Comana 9. 503. Bosneag Dumitru, 5 apartamente, București, str. Amurgului 1. 504. Brunu Lazăr, 4 apartamente, București, str. Nifon 14. 505. Bossel Clară, 10 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 87. 506. Bareaniz Santa Anghelina 9 apartamente, București, str. Abrud 137. 507. Bejan Nina 3 apartamente, București, str. Gheorghe Lazăr 4
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a unei stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare, București, 1929; Amiezi târzii, București, 1940; Stema din vâltoare, București, 1943; Amurguri vechi, București, 1947. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 301-303, IX, 100-102, X, 213-215; Ion Șiugariu, „Stema din vâltoare”, RFR, 1943, 8; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 182; Dicț. scriit. rom., III, 512-513. N.Br.
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
compatrioți (Octavian Goga, Ion Vinea, Paul Zarifopol). Se definea că „scriitoare franceză cu mama grecoaica”, iar în discursul de recepție de la Bruxelles a elogiat „nobilă limba franceză”, „edificatoare de națiuni și oameni”, căreia îi datora „toate șansele vieții”. Abia în amurg, cateva gesturi remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
New York, îi premiază nuvela Pira. SCRIERI: Focosul, București, 1958; Iusuf, București, 1959; După negură, soare..., București, 1960; Bunicuța poveștilor, București, 1968; Răpirea elefantului cârn, București, 1970; Pegas, București, 1978; Flori de pădure, București, 1982; Azura, București, 1983. Traduceri: Han Ser-ia, Amurg, București, 1960; Iuri Karlovici Oleșa, Trei grăsani, București, 1962; Nazim Hikmet, Norul îndrăgostit, București, 1965. Repere bibliografice: F. Oprescu, „Azura”, „Viața nouă”, 1983, 1; Alina Nour, „Azura”, CL, 1983, 9; N. Ionescu, „Azura”, „Viața nouă”, 1984, 1. A.F.
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
Culturii din Luxemburg, conferențiază în câteva licee din această țară. Va fi consilier comunal o legislatură. Ultimii ani ai vieții îi sunt întunecați de o boală necruțătoare. Debutează la „România literară” în 1978 cu un fragment de roman, Călător în amurg, iar în 1983 îi apare prima carte, romanul Noaptea roșie. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Intrat în viața literară târziu, N. va învedera în Noaptea roșie că „poartă toate însemnele unei depline maturități artistice” (Sorin
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
năluci și aburi stihiali, motivul abolirii hotarelor prin combustie erotică: „E beată de lumină și iubitoare / [...] Veșmântul pe trup i-a luat foc. / Trece strălucind ca o torță / curând va incendia orizontul coborând peste liniștitul foburg / flacăra unui al doilea amurg. / Luminii ei pustiitoare faceți-i loc”. O inversare de semn a arderii se va produce începând cu Bolta glisantă. Sub zodia unei „cosmogonii devalorizate”, N. abandonează brusc scenografia fantasmatică și mitizantă pentru un cadru fără aură, citadin și domestic, când
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
După ce dăduse, sub pseudonim, cronici în „Revista modernă”, Mihail Sadoveanu este prezent și în P.a., unde în primele șase numere îi apar, în serial, capitole din romanul Frații Potcoavă, semnate M. S. Cobuz, apoi nuvelele Ivanciu Leul, Printre gene, În amurg, Pribegii, iscălite M. Sadoveanu-Cobuz, Regretul și Hanul boului, cu semnătura M. Sadoveanu, respectiv Mihail Sadoveanu. Sunt publicate aici și versuri de Al. Gherghel, Enric Furtună, I. Stătescu-Naia, Virgiliu N. Cișman, Ion Petrovici, A. Mândru, Corneliu Moldovanu, D. Karnabatt, Mihai Codreanu
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]