3,631 matches
-
de lectură și se străduiește să-i confirme sau dimpotrivă să-i modifice orizontul de așteptare. Din acest punct de vedere, chiar și atunci când autorul refuză tiparele în care critica literară dorește să-i încadreze opera, chiar și când se amuză pe seama celor care fac eforturi să distingă în cuprinsul creației sale o structură mult mai riguroasă sau o rețea de sensuri mult mai bogată decât el însuși își propusese să realizeze, el se lasă influențat de aceste receptări. Bineînțeles că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se îndepărtează de lumea tavernei, deziluzionantă, dar pasul făcut spre ficțiune face lumea mai ușor suportabilă. De altfel, Dimitrie Stelaru își literaturizează propria viață și nu ne referim aici doar la episodul în care își anunță decesul, pentru a se amuza pe seama dușmanilor din sfera literelor care deplâng în publicațiile vremii "moartea unui prieten", pentru a privi cu uimire cum rudele care nu-și amintiseră de el cât fusese "în viață", trimit pachet pentru ca prietenii să aibă din ce-i face
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se sileau să rămînă veseli. Dau petreceri în carnaval (care ținea, după calendar, și nouă săptămîni), frecventau permanent „localurile”, se înghesuiau în bîlciuri (cel din Capitală avea și ziar: „Reporterul Moșilor”), mergeau să vadă comedioare (cele mai multe, traduse și localizări), se amuzau copios la „Mița Tirbușon”, „Țivila”, „Zozo” sau la „Spaniola de la Mitică”, își făceau farse, se dedau parodiilor, precum acel personaj de roman care voise ca „la moarte să nu i se cînte de jelanie, ci «Deșteaptă-te Romîne!»”. Această tendință
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se lăsa „cu totul nimicit de viața reală”, poetul încearcă uneori „emoții bizare”, deși pornește rezervat față de asemenea experiențe. Gustul fardului, ca dovadă de rafinament decadent (stimulat și de denumirile exotice ale produsului: „pudra Germandrée”, „pudra Malaceina” - nume care îl amuza pe Arghezi)9), se întîlnește însă în cîteva rînduri cu nevoia de a-l folosi. La începutul anilor ’20, o erupție de bube albe îl obligă să ocolească lumea și-i smulge accente de disperare: „Iarbă de plumb și aer
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se lucrează/Mai sever și mai discret,/Decît în cabina rece/La Instrucție și Parchet”. Fără îndoială, în atmosfera destinsă a banchetului, ambele, și la fel celelalte catrene (căci vor fi fost dublul sau triplul numărului „mostrelor”), au plăcut și amuzat. Autorul articolului (probabil și autor de epigrame) pare literalmente încîntat. Relatarea sa e, din punctul meu de vedere, un document semnificativ, întrucît conține rețeta cam tuturor petrecerilor de acest gen (toasturi și epigrame) și oferă o probă despre gustul celor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai sus am afirmat că Bacăul intelectual din perioada interbelică gustă cel mai mult epigrama. Trebuie să adaug: epigrama și șprițul. Avocați, profesori, publiciști, ,,oameni fini, inteligenți’’ (îi definea, amabil, Marius Mircu), majoritatea epigramiștilor era formată din cheflii, care se amuzau înțepînduse pentru slăbiciuni notorii în cercul lor, în primul rînd pentru cele bahice. De pildă, bravurile pe acest tărîm ale unui Gr. Grigorovici (în epocă monografistul Bacăului și ,,cel mai vechi gazetar din localitate’’), întreceau, din punctul de vedere al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de curentul puternic. Pe fiecare parte a scutului stau două bărci cu tineri care îl iau repede din apă pe cel căzut. O mulțime de oameni stau pe pod, pe chei și pe case pentru a privi și a se amuza" (121-22). La fel ca în cazul multor cunoștințe din Occident, ajungem la o tranziție importantă odată cu invenția și folosirea sporită a tiparului în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Aceasta și introducerea producției de hârtie, care a făcut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu a considerat că ar putea-o trata așa cum voiau editorii săi de la revista Fortune. După cum relata Shelley Fisher Fishkin: "Acele lucrări erau scrise pe un ton "de o condescendență nemascată"...; oamenii săraci erau descriși într-o manieră menită să amuze sau să distreze cititorii bogați și puternici ai revistei Fortune" (145). Săracii erau, într-adevăr, reduși la stadiul de brute senzaționale. Dar, după ce s-a implicat în viața a trei familii de arendași din Alabama, Agee nu a mai reușit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost, într-un fel sau altul, jurnaliști literari narativi - ca Alții, deoarece au îndrăznit "să se amestece cu Oamenii". Este o atitudine elitistă care transformă "Oamenii" în sălbaticii Ceilalți. Alungarea lui Crane, în special, privită ca un fenomen trecător, a amuzat cu siguranță pe cei care au aplicat pentru o bursă Crane, ce a fost introdusă apoi în universități. Iar comentariul despre Davis denotă, de asemenea, curente critice schimbătoare. Puțini își mai amintesc astăzi de opera fictivă a lui Davis, deși
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pour en imposer aux visiteurs. Tout le monde avait de la tenue, de l'allure, de la dignité, du chic, comme îl convenait dans l'antichambre d'un grand journal" [Maupassant, Bel-Ami, p.47]. 180 Plimbându-se triumfal prin Paris, Duroy se amuză descoperind în spatele oricărui om bogat și puternic un hoț, un speculator, un șantajist: "Îl leș regardait, trottant ou galopant, hommes et femmes, leș riches du monde, et c'est à peine s'il leș enviait maintenant. Îl leș connaissait presque
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu precădere valah, dar cu o generoasă acoperire pe întreg teritoriul țării. Nu vom trece aici în revistă clasificarea percutantă a amintitului atlas, fie și pentru a nu răpi plăcerea cititorilor de a-l descoperi singuri și de a se amuza gânditori la sugestiile autorilor. Ne raliem cu toată puterea și încrederea acestui început de ecarisaj moral, fie și pentru faptul că exemplarele studiate se înmulțesc văzând cu ochii amenințând cu invazia ultimelor oaze și bastioane ale decenței și bunului-gust din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
inedite despre culisele deciziilor politice (în textele doamnelor Mihaela Miroiu sau Zoe Petre), observații fine și realiste (în textul Adrianei Săftoiu) sau excelente portrete și analize de gust asupra stilisticii parlamentare a politicienelor post-revoluționare (în textul Corinei Drăgotescu). M-a amuzat dezinvoltura doamnei "președintă de partid" Lavinia Șandru de a se considera cea mai importantă ecologistă din grupul dâmbovițean de sprijin al Dumei de Stat, tot astfel cum m-am simțit revigorat, stenic și vesel, după ce am conspectat prelegerile despre istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
era făcută înainte de amorsarea scandalului de retrocedare frauduloasă a 43.000 de hectare de pădure prin intermediul domnului Paul Lambrino, prezumtiv aspirant la tron, presupusul agent al acestei combinații ar merita, totuși, câteva comentarii. Progenitură a unui bastard regal (m-au amuzat copios reproșurile primite de la diverși patrioți cu epoleți, obișnuiți, de regulă, cu sudalma groasă, dar extrem de pudibonzi la acest subiect, care îmi semnalau sensibilitatea chestiunii!), domnul Paul Philippe "de România" este, neîndoielnic, moștenitorul fratelui vitreg al Regelui Mihai. Nu încape
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în care spulbera o vită de taximetrist brașovean care îi adresase o înjurătură monstruoasă fiicei ei minore care traversa o trecere de pietoni citind dintr-o carte. Așa că am mai zapat fugitiv și frugal pe acestblogde nervi.ro. M-a amuzat tăietura frustă și parcimonioasă a scrisului ei, cu un dozaj rafinat de trăire culturalistă și limbaj colorat, dezinhibat, cu texte inegale strânse într-un un fel de Journal en miette, de un lirism viril și o sinceritate debordantă. La o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
este Însă răutăcioasă. El are de cele mai multe ori un suflet curat, apare ca un om drept, nevinovat de ceva anume, mai curând el este o victimă a propriei sale comportări. Are Însă o plăcere deosebită de a se distra și amuza pe seama celor care Își ies din fire, nu se pot Înfrâna În gesturile lor. Nu-i scapă din sfera ironiei scurtimea de minte, zăpăceala, gesturile pripite. Un exemplu Îl constituie momentul pătrunderii În ograda lui a jandarmilor, să-l caute
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țiganul fierar. Cei doi protagoniști vor să-și dovedească unul altuia că e mai deștept. Moromete urmărește dezbaterile din Parlament, căutând frazele sforăitoare care nu spun nimic, pentru a-și bate joc de ele. Uneori face umor gratuit și se amuză pe seama unor glume parcă dintr-un folclor popular. Exemple sunt multe. Când Cocoșilă Îi atrage atenția că feciorul lui a terminat poarta, Moromete Îi răspunde cu seriozitate: „Nu e gata! Mai trebuie un vițel care să se uite la ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fumeze înainte să devină dependenți. Cei mai mulți își amintesc ce gust groaznic a avut prima țigară și cât s-au străduit ca să devină dependenți. Partea cea mai sâcâitoare este că își dau seama că nefumătorii nu pierd nimic și că se amuză pe socoteala lor. Totuși, fumătorii sunt ființe umane raționale și inteligente. Știu că, în ceea ce privește sănătatea, riscă enorm și știu că, de-a lungul vieții, cheltuiesc o avere. Prin urmare, au nevoie de o explicație rațională ca să-și justifice obiceiul. Adevăratul
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
cum le-ai luat. Scrii la reviste serioase? Cunoaștem dedesubturile. Ai lucrat la Stat? Aha, pe banii contribuabilului. Lucrezi în domeniul privat? So what? Nu ca să mă plâng, deci, enumăr - hai s-o zic - astfel de infamii, ci ca să mă amuz. Sunt de ani buni vaccinat și nu mă mai impresionează mizeriile pe care foști „buni amici“ le toarnă într-o coloană de ziar obscur, într-un colț de rubrică pe care o citește numai autorul ei, sau într-un blog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
acestuia ca punct de referință în momentul realizării unei estimări. În mod surprinzător, diversiunea ancorării funcționează chiar și în absența unei legături logice între numărul de referință și evaluarea ce urmează a fi efectuată! Unii cercetărori în psihologie s-au amuzat de exemplu să «polueze» procesele de datare a unor evenimente istorice pornind de la numere întâmplătoare...și pe care subiecții le știau ca fiind întâmplătoare! Astfel, Russo i-a întrebat pe 500 de studenți la MBA când a fost învins Attila
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
fel de dezgust când îi vedem, fiecare poate găsi la ei ceva ce le displace puternic. Mie nu-mi plac, de exemplu, oamenii care vorbesc tare, în metrou, oriunde, îi urăsc. Dar mă uit la ei și încerc să mă amuz, să găsesc zona asta de absurd în care trăiesc ei, care pare uneori caraghioasă, dar frumoasă. Nu vreau să speculez lucrurile care ne deranjează la ei, mă interesează mai degrabă o refulare. Acum pot eu să-i arăt în așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
dacă ar fi făcut doar atât. Pe când dumneata ai scirs atâtea povești, povestiri și apoi acele neasemuite Amintiri din copilărie. Toamna târziu, în anul 1885, poștașul îți aducea un răvaș. Era invitația la banchetul Junimii. Îmi închipui cât te-ai amuzat citind-o, pentru că, deși purta semnătura lui N.Gane, din ea răzbătea tonul hâtru al lui Iacob Negruzzi: „Citațiune Membrii tuturor triburilor Societății Junimea: fundatori, lipoveni, caracudă și cei nouă, sunt citați ca în ziua de 26 octombrie curent să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Cred că în octombrie 1989. Vorbeam cu un coleg cu care am fost primit atunci în partid și am spus că am fost avortonii sistemului. Am participat la două sau la trei ședințe de partid ale facultății, care m-au amuzat teribil. Asta e partea vizibilă a recrutării. Partea invizibilă: în timpul facultății, am fost abordat în cămin și mi s-a spus că vrea cineva să stea de vorbă cu mine. Am fost abordat de un profesor. Întrebarea mea firească: cine
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
a nu crea mo mente penibile, momente stânjenitoare - să te întâlnești cu persoane cercetate penal la sărbătoarea Ambasadei. Prin urmare, n-am fost niciodată la Ambasada Statelor Unite, exceptând situația în care mi am luat viza. Cu toate acestea, m-am amuzat când cineva făcea o afirmație de genul: Dom nul Morar ar trebui cercetat, ar trebui să fie în atenția servi ciilor de informații pentru relația extrem de strânsă pe care-o are cu Ambasada SUA. — Vi s-au făcut astfel de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
ai Ambasadei au avut loc fie la sediul DNA, fie pe teren neutru, la un simpozion etc. — Dar cine a sugerat că ar trebui să fiți cercetat? — Nu pot să vă spun, dar veți vedea, cu timpul. Oricum, m-a amuzat ideea. Mi se pare că n-ar fi fost absolut nimic de condamnat și dacă m-aș fi dus la zilele Ambasadei, dar n-am făcut-o. — Dar să știți c-am văzut procurori participând. — Da, e-n regulă. — Probabil
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Fotbal, a spus: „Nu le permiteți procurorilor - sintetizez - să intre în casele voastre, pentru că nu e bine și pentru că puteți urma oricând și voi.“ — Adică avertiza să nu creeze un precedent. — Să nu creeze un precedent. Asta era. M-a amuzat fraza: „Nu le permiteți procurorilor să intre în casele voastre.“ Cealaltă secvență care are, spun eu, o semnificație simbolică este imaginea cu ministrul justiției, Monica Macovei, în Parlament, aflată acolo pentru a cere ridicarea imunității. Ironia este că cercetările penale
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]