5,509 matches
-
immutatio fit a visibili magis quam ab aliis sensi bilibus, rațio est, quia visibiles qualitates insunt corruptibilibus corporibus, secundum quod communicant cum corporibus incorruptibilibus; unde habent esse formalius et nobilius quam reliqua sensibilia, quae sunt propria corruptibilium corporum (Sent. De anim., lib. 3, l. 20, n. 4a5). Deoarece mirosul unui cadavru este simțit de la o distanță de cinci sute de mile sau mai mult de către vulturi, este imposibil ca evaporarea cadavrului să se extindă într-un spațiu atât de mare, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
observa din urmă torul pasaj din Quaestiones disputatae de veritate: (ÎI.2.4.) În omni enim cognitione quae est per similitudinem, modus cognitionis est secundum convenientiam similitudinis ad id cuius est similitudo; et dico convenientiam secundum repraesentationem, sicut species în anima convenit cum re quae est extra animam, non secundum esse naturale. Et ideo, si similitudo deficiat a repraesentatione speciei, non autem a repraesentatione generis, cognoscetur res illa secundum rationem generis, non secundum rationem speciei. Și vero deficeret etiam a repraesentatione
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
disputatae de veritate: (ÎI.2.4.) În omni enim cognitione quae est per similitudinem, modus cognitionis est secundum convenientiam similitudinis ad id cuius est similitudo; et dico convenientiam secundum repraesentationem, sicut species în anima convenit cum re quae est extra animam, non secundum esse naturale. Et ideo, si similitudo deficiat a repraesentatione speciei, non autem a repraesentatione generis, cognoscetur res illa secundum rationem generis, non secundum rationem speciei. Și vero deficeret etiam a repraesentatione generis, repraesentaret autem secundum convenientiam analogiae tan
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
autem potest dici quod essentia Dei videatur ab intellectu creațo per aliquam similitudinem. În omni enim cognitione quae est per similitudinem, modus cognitionis est secundum convenientiam similitudinis ad id cuius est similitudo; et dico convenientiam secundum repraesentationem, sicut species în anima convenit cum re quae est extra animam, non secundum esse naturale. Et ideo, si similitudo deficiat a repraesentatione speciei, non autem a repraesentatione generis, cognoscetur res illa secundum rationem generis, non secundum rationem speciei. Și vero deficeret etiam a repraesentatione
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ab intellectu creațo per aliquam similitudinem. În omni enim cognitione quae est per similitudinem, modus cognitionis est secundum convenientiam similitudinis ad id cuius est similitudo; et dico convenientiam secundum repraesentationem, sicut species în anima convenit cum re quae est extra animam, non secundum esse naturale. Et ideo, si similitudo deficiat a repraesentatione speciei, non autem a repraesentatione generis, cognoscetur res illa secundum rationem generis, non secundum rationem speciei. Și vero deficeret etiam a repraesentatione generis, repraesentaret autem secundum convenientiam analogiae tantum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dupliciter dicitur, sicut visum etiam. Est enim primum visum quod est ipsa species rei visibilis în pupilla existens, quae est etiam perfectio videntis, et principium visionis, et medium nomen rei visibilis: et est visum secundum, quod est ipsa res extra animam. Similiter intellectum primum est ipsa rei similitudo, quae est în intellectu; et est intellectum secundum ipsa res, quae per similitudinem illam intelligitur (I Super Sent., d. 35, q. 2, co.). Cu toate acestea, ar trebui să se știe că a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
recepta în intellectu possibili în intelligendo sicut id quo intelligitur, non sicut id quod intelligitur: sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed id quo videmus. Id vero quod intelligitur, est ipsa rațio rerum existentium extra animam: sicut et res extra animam existentes visu corporali videntur. Ad hoc enim inventae sunt artes et scientiae ut res în suiș naturis existentes cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil nu este cea care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligendo sicut id quo intelligitur, non sicut id quod intelligitur: sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed id quo videmus. Id vero quod intelligitur, est ipsa rațio rerum existentium extra animam: sicut et res extra animam existentes visu corporali videntur. Ad hoc enim inventae sunt artes et scientiae ut res în suiș naturis existentes cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil nu este cea care este înțeleasă. Cum toate artele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Et secundum hoc, species huiusmodi est ipsum quod intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelligimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt în anima, sequeretur quod scientiae omnes non essent de rebus quae sunt extra animam, șed solum de speciebus intelligibilibus quae sunt în anima; sicut secundum Platonicos omnes scientiae sunt de ideis, quas ponebant esse intellecta în actu. Secundo, quia sequeretur error antiquorum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelligimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt în anima, sequeretur quod scientiae omnes non essent de rebus quae sunt extra animam, șed solum de speciebus intelligibilibus quae sunt în anima; sicut secundum Platonicos omnes scientiae sunt de ideis, quas ponebant esse intellecta în actu. Secundo, quia sequeretur error antiquorum dicentium quod omne quod videtur est verum; et sic quod contradictoriae essent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt quae intelligimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt în anima, sequeretur quod scientiae omnes non essent de rebus quae sunt extra animam, șed solum de speciebus intelligibilibus quae sunt în anima; sicut secundum Platonicos omnes scientiae sunt de ideis, quas ponebant esse intellecta în actu. Secundo, quia sequeretur error antiquorum dicentium quod omne quod videtur est verum; et sic quod contradictoriae essent simul verae. Și enim potentia non cognoscit nisi propriam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este văzut, ci cea prin care vedem. d) Speciile, indiferent dacă sunt specii sensibile sau inteli gibile, sunt asemănări (similitudines) ale obiectelor cunoașterii: (ÎI.2.24.) [...] species quae est în pupilla, est similitudo coloris qui est în pariete (Sent. De anim., lib. 3, l. 7, n. 24). [...] specia care este în pupila este asemănarea culorii care este în perete. (ÎI.2.25) [...] vel ipsa species quae est similitudo rei intellectae. (I Super. Sent., d. 27, q. 2, a. 2, q. c
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoscători pare a fi imposibil de rezolvat, soluția este simplă și face recurs la ceea ce Toma din Aquino numește principiul individuației. Materia care se află sub anumite dimensiuni clar determinate, materia signata, este cea care individualizează compusul: (ÎI.2.27.) Anima autem intellectiva [...] eo modo individua tur secundum materiam corporalem ut dictum est, în quan tum scilicet habet habitudinem ut sit formă huius cor poris (De spirit. creat., a. 9, ad 15). Sufletul intelectiv [...] este individualizat, cum s-a spus, în funcție de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
perspectivă, am fi într-o eroare, căci un lucru este clar din cele citate: simțul comun nu are un obiect propriu, pe care să îl sesizeze doar el, ci obiectele sale sunt tocmai obiectele simțurilor externe. Din Sentenția libri De anima (lib. 3, l. 3, 612-613) aflăm că, pe lângă faptul că acest simt intern percepe afectările simțurilor, discerne obiectele diferitelor simțuri în parte: (ÎI.3.4.) Considerandum est etiam, quod licet hoc principium commune immutetur a sensu proprio, quia ad sensum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
possibile, quod una potentia sit activă et passiva. Considerandum est etiam, quod sensus proprius habet discer nere inter contraria sensibilia, inquantum proprius participat aliquid de virtute sensus communis [...]. Șed ultimum iudicium et ultima discrețio pertinet ad sensum communem (Sent. De anim., lib. 3, l. 3, n. 14). Trebuie considerat că, deși acest principiu comun este mișcat de simțul propriu, deoarece schimba rile tuturor simțurilor proprii ajung la simțul comun, ca la un termen comun, totuși simțul propriu nu este mai nobil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est eius cibus. Unde alia individua ad quae se non extendit eius actio vel passio, nullo modo apprehendit sua aestimativa naturali. Naturalis enim aestimativa datur animalibus, ut per eam ordinentur în actiones proprias, vel passiones, prosequendas, vel fugiendas (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 397a398). Însă în cazul animalelor neraționale perceperea intenției individuale se face prin [puterea] estimativa naturală, în funcție de care oaia își recunoaște progenitura prin auz sau prin vaz sau prin ceva de acest fel. Totuși, puterea co
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
si a celuilalt în mod indirect, printr-o reflecție: (ÎI.3.10.) [...] non possemus cognoscere comparationem uni ver salis ad particulare, nisi esset una potentia quae cognos ceret utrumque. Intellectus igitur utrumque cognoscit, șed alio et alio modo (Sent. De anim., lib. 3, l. 8, n. 13). [...] nu am putea cunoaște comparația dintre universal și individual decât dacă ar fi o putere care să le cunoască pe amândouă. Așadar intelectul le cunoaște pe amândouă, dar în feluri diferite. Ca să rezum, sub
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Aquino în Summa con tra Gentiles: (ÎI.3.11.) Quia, cum virtus cogitativa habeat operationem solum circa particularia, quorum intentiones dividit et com po nit, et habeat organum corporale per quod agit, non transcendit genus animae sensitivae. Homo autem ex anima sensitiva non habet quod sit homo, șed quod sit animal. [...] Praeterea, virtus cogitativa, cum operetur per organum, non est id quo intelligimus: cum intelligere non sit operațio alicuius organi. Id autem quo intelligimus, est illud quo homo est homo: cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
et quasi per quandam reflexionem, potest cognoscere singulare, quia, sicut șu pra dictum est, etiam postquam species intelligibiles abstraxit, non potest secundum eas actu intelligere nisi convertendo se ad phantasmata, în quibus species intelligibiles intelligit, ut dicitur în III de anima. Sic igitur ipsum universale per speciem intelligibilem directe intelligit; indirecte autem singularia, quorum sunt phantasmata. Et hoc modo format hanc propositionem, Socrates est homo (S. th., I, q. 86, a. 1, co.). De aici [rezultă] că intelectul nostru nu cunoaște
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai sus [I, q. 84, a. 7], după ce a ab stras speciile inteligibile, [intelectul] nu poate avea o înțelegere în act prin intermediul lor decât dacă se în toarce către imagini, în care înțelege speciile inteligibile, așa cum se spune în De anima III. Așadar, în felul acesta înțelege direct, prin specia inteligibila, universalul însuși și indirect, singularele, a căror [reprezentări] sunt imaginile. În acest mod formează el propoziția: „Socrate este om“. În procesul cunoașterii speculative puterea cogitativa își exercită influență îndeplinind mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
principium. Șed tamen mens per accidens singularibus se immiscet, inquantum continuatur viribus sensitivis, quae circa particularia versantur. Quae quidem continuatio est dupliciter. Uno modo inquantum motus sensitivae partis terminatur ad mentem, sicut accidit în motu qui est a rebus ad animam. Et sic mens singulare cognoscit per quamdam reflexionem, prout scilicet mens cognoscendo obiectum suum, quod est aliqua natură universalis, redit în cognitionem șui actus, et ulterius în speciem quae est șui actus principium, et ulterius în phantasma a quo species
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aliquam potentiam mediam apprehendentem singulare, ut sic fiat quidam syllogismus, cuius maior sit uni versalis, quae est sentenția mentis; minor autem singularis, quae est apprehensio particularis rationis; conclusio vero elecțio singularis operis, ut patet per id quod habetur III De anima (De ver., q. 10, a. 5, co.). Trebuie spus, este clar din ceea ce a fost spus că mintea umană și cea angelica cunosc [obiectele] materiale în moduri diferite. Cunoașterea minții umane se îndreaptă către lucrurile materiale, în primul rând conform cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei puteri care percepe singularele. În felul acesta este format un silogism a cărui [premisa] majoră este universală, care este judecată minții, premisa minoră este percepția rațiunii particulare, iar concluzia este alegerea unei acțiuni singulare, cum re iese din De anima III. În cunoașterea de tip practic puterea cogitativa joacă un rol mai important decât în cunoașterea speculativa, deoarece prima implică raportarea la acțiuni, deci formarea unor judecați ce privesc obiectele individuale a acțiunile ce se formează plecând de la sau în jurul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o dublă existența în obiect, unde îndeplinesc rolul de principiu structurant, și în imagine, unde asigura conținutul cognitiv. Oare nu cumva, asigurând conținutul cognitiv, imaginile sunt obiecte ale vreunei puteri cognitive senzoriale sau în telec tive? În Quaestiones disputatae de anima, Toma din Aquino afirmă: (ÎI.4.2.) Ad octavum dicendum quod phantasmata non sunt obiectă intellectus nisi secundum quod fiunt intelligibilia actu per lumen intellectus agentis (Q. de anim., a. 15, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puteri cognitive senzoriale sau în telec tive? În Quaestiones disputatae de anima, Toma din Aquino afirmă: (ÎI.4.2.) Ad octavum dicendum quod phantasmata non sunt obiectă intellectus nisi secundum quod fiunt intelligibilia actu per lumen intellectus agentis (Q. de anim., a. 15, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus că imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]