9,656 matches
-
valvular și valvele deplasate (tenting ) și coaptare incompletă. Volumul acestei zone este în relație cu aria orificiului regurgitant. În cazul infarctului cu localizare posterioară, aria este asimetrică și predomină la nivelul valvei posterioare care are mobilitate redusă. La pacienții cu antecedente de infarct miocardic anterior posterior, mușchii papilari sunt deplasați simetric, aria de tenting este simetrică, iar jetul de regurgitare central (14,44,47). Elemente de fiziopatologie, consecințe clinice și evolutive, evaluare hemodinamică Din punct de vedere fiziopatologic, impactul hemodinamic în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
își limitează efortul, sau poate fi nespecifică, afirmată ca astenie fizică. Pe de altă parte, dispneea și astenia fizică pot fi interpretate fals în contextul bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) sau al alterării statusului neuropsihic, mai ales dacă pacientul nu are antecedente documentate cardiovasculare. Mai mult decât atât, suflul de Im chiar semnificativă hemodinamic poate lipsi la aproximativ o treime dintre bolnavi (48). În schimb, dacă vârstnicul este supus efortului fizic, simptomatologia poate fi evidentă mai precoce comparativ cu adultul, având în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
de risc cardiovascular modificabil care determină cel mai mare risc populațional pentru boala coronariană, cerebrovasculară și arterială periferică (BAP) la vârstnici. Astfel, peste 70% dintre vârstnicii care prezintă un IMA, AVC, disecție de aortă sau insuficiență cardiacă (IC) au în antecedente HTA (14). Deși pacienții vârstnici sunt adesea informați asupra diagnosticului de HTA, controlul valorilor tensiunii arteriale (TA) este deficitar, în special la subiecții peste 75 de ani (18 -20). Cel mai recent ghid de prevenție secundară a afecțiunilor cardiovasculare la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
de Taylor și colaboratorii săi a examinat rolul statinelor în prevenția primară a evenimentelor cardiovasculare. Concluziile au fost că terapia cu statine reduce mortalitatea globală, incidența evenimentelor majore cardiovasculare și scade necesitatea revascularizației la subiecții vârstnici fără boli cardiovasculare în antecedente (39). Studiul PROSPER (PROSpective study of Pravastatin in Elderly individuals at Risk) a examinat beneficiile administrării pravastatin 40 mg/zi versus placebo la o cohortă de pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 70-82 de ani, care prezentau risc înalt de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
ani de urmărire (41). Beneficiile au fost similare indiferent de vârstă. Un alt studiu observațional de cohortă, publicat în 2010 de Gransbo și colaboratorii săi, a inclus 14.907 pacienți cu vârsta peste 80 de ani, cu infarct miocardic în antecedente. Studiul confirmă scăderea mortalității de cauză cardiovasculară sub tratament cu statine (42). Rezultate similare au fost raportate și în studiul LIPID, care a inclus 3.514 pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 65-75 de ani tratați cu pravastatin 40 mg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
meta-analiză realizată de Afilalo și colaboratorii săi în 2008 a examinat efectele clinice ale terapiei cu statine utilizată în prevenția secundară la 19.569 de pacienți vârstnici (cu vârsta cuprinsă între 65 i 82 de ani), cu boală coronariană în antecedente, care au fost incluși în 9 studii prospective randomizate. Mortalitatea globală a fost redusă cu 22%, necesitatea revascularizației cu 30%, iar incidența evenimentele majore cardiovasculare a fost redusă cu 23-26% (44). Un studiu amplu realizat de Kjekshus a inclus pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
au prezentat creșterea mortalității de cauză cardio- vasculară, dar nu și a mortalității globale. Rezultatele Framingham Heart Study au arătat că obezitatea reprezintă un factor de risc pentru noi evenimente cardiovasculare la pacienții de ambele sexe, cu boli coronariene în antecedente (52). Pornind de la aceste date se consideră că nu este necesară obținerea unui IMC ideal (18-25 kg/m2) la vârstnic, deși este necesară scăderea în greutate la obezi, indiferent de vârstă. Valoarea-țintă pentru IMC este < 30 kg/m2, iar pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
IECA (23%) (99). Într-un studiu publicat în 2010, Chow și colaboratorii săi au constatat o reducere a incidenței evenimentelor cardiovasculare de 43%, asociată cu întreruperea fumatului, la pacienții cu vârsta medie de 67 de ani, cu sindrom coronarian în antecedente (100). British Doctors’ Study a arătat că subiecții bărbați cu vârsta de 60 de ani, medici, care au întrerupt fumatul au câștigat cel puțin 3 ani în speranța de viață (101). În plus, întreruperea fumatului este o măsură dovedit cost-eficientă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
subiecții cu un venit anual mai mare de 40.000 de dolari, independent de izolarea socială și de severitatea bolii (110) . Berkman și colaboratorii săi au realizat un studiu în care au inclus 194 de vârstnici cu infarct miocardic în antecedente, arătând că suportul emoțional anterior dezvoltării evenimentului cardiovascular major a fost cel mai important și semnificativ predictor al supraviețuirii postinfarct. La un an de urmărire, 55% dintre pacienții fără suport au decedat, comparativ cu 27% dintre cei cu mai mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
că vârsta ar putea exercita un rol moderator între afecțiunile cardiovasculare și statusul psiho-social. Astfel, într-un studiu prospectiv de cohortă care a inclus 2.498 de subiecți cu vârsta între 65 i 74 de ani, cu infarct miocardic în antecedente, participanții au prezentat mai puține simptome și o calitate a vieții mai bună, la un an de urmărire, comparativ cu subiecții mai tineri, indepen - dent de alte variabile clinice sau demografice. În schimb, mortalitatea pacienților vârstnici a fost superioară altor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
riscul dezvoltării tulburărilor cogni - tive și a demenței la pacienții vârstnici, cu implicații asupra managementului ambelor afecțiuni, inclusiv în ceea ce privește aderența la tratament (121). Managementul psiho-social. În studiul Enhancing Recovery in Coronary Heart Disease Patients (ENRICHD), pacienții cu infarct miocardic în antecedente și depresie au fost ran - domizați pentru a primi fie tratamentul standard, fie terapie cognitiv-comportamentală adău- gată tratamentului standard. Rezultatele studiului au arătat îmbunătățirea semnificativă a statusului psiho-social, cu reducerea depresiei și creșterea suportului social în grupul cu terapie cognitiv-comportamentală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
suportului social în grupul cu terapie cognitiv-comportamentală față de control, dar fără îmbunătățirea supraviețuirii (122). În studiul randomizat, dublu orb, placebo controlat SADHEART s-a identificat beneficiul terapiei cu sertraline versus placebo la pacienții cu depresie și cu infarct miocardic în antecedente (123). Exercițiile fizice aerobice au dovedit un efect benefic la pacienții cu depresie, la vârstnici și la adulții de vârstă medie, efectul fiind similar cu al medicației antidepresive în reducerea simptomatologiei depresive (124,125). 8.3.1. Aspirina Terapia antiagregantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
hemoragic, stratificarea riscului este necesară la pacientul vârstnic (133). Prevenția secundară. Eficiența aspirinei ca antiagregant plachetar în boala coronariană a fost stabilită anterior prin multiple studii (134). S-a demonstrat că utilizarea aspirinei în doze mici, la pacienții vârstnici cu antecedente de boală coronariană sau cerebrovasculară, reduce riscul instalării unor noi evenimente cardiovasculare, precum și al mortalității de cauză cardiovasculară (135). Având în vedere că pacienții vârstnici prezintă adesea multiple comorbidități, medicii trebuie să aibă în vedere tolerabilitatea gastrointestinală. O atenție deosebită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
de debit cardiac scăzut (18%), insuficiență multiorganică. Timpul mediu de spitalizare este de 15 zile, cu limite între 10 -86 zile (6). Rata de supraviețuire la 5 ani este de 50% (6). Factorii predictivi de AVC la octogenari depind de antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
la octogenari depind de antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție pentru hemoragie. Mortalitatea postoperatorie în anevrismele operate electiv a scăzut sub 5% în ultimii ani, fiind ușor crescută în cazul anevrismelor arcului aortic, în cele complexe sau în cazurile rezolvate în urgență (1). Rezultatele pe termen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
depresie, imobilitate. Registrul Internațional al Disecției de Aortă (IRAD) indică un prognostic diferit la pacienții sub 70 de ani comparativ cu cei peste 70 de ani datorită incidenței crescute la această ultimă categorie a diabetului zaharat (DZ), chirurgiei cardiace în antecedente, HTA, aterosclerozei,disecției iatrogene și anevrismelor preexistente. Majoritatea pacienților cu disecție de aortă tip B au vârste peste 60 de ani. Conform studiului IRAD, prezintă istoric de HTA, ateroscleroză, DZ și anevrisme aortice. Deficitele neurologice secundare ischemiei medulare sau a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
mai mult utilizată de studii pentru analize comparative, este considerată factor de risc înalt cu nivel de predicție puternic (17 -21) și, din acest motiv, este inclusă în scorul CHADS 2 și notată cu 2 puncte, la fel ca și antecedentele de atac ischemic tranzitor (AIT)/tromboembolice (1,2). Pentru că s-a demonstrat că vârsta influen- țează riscul de AVC de o manieră continuă, dar crește exponențial peste 65 de ani, intervalul 65-74 ani este de asemenea inclus în variabilele scorului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
în studiu) . Un aspect important etiologic este preva lența mare a afecțiunilor extracardiace comune vârstnicului, ca BPOC și boala cronică de rinichi, depistate în procente relativ similare, de aproximativ 40%. Se remarcă și faptul că o cincime dintre pacienți aveau antecedente de AVC. Studiul este valoros și prin datele realiste despre managementul FA în practica clinică. Astfel, doar 54,1% dintre pacienții cu FA erau sub tratament anticoagulant oral, iar 6,9% aveau efecte adverse ale medicației antiaritmice(45). Registrul Canadian
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
un studiu prospectiv din 2010, care propune scorul HATCH pentru depistarea riscului de progresie de la FA paroxistică spre formele susținute. Scorul include 5 variabile, printre care și vârsta: HTA, vârsta de 75 de ani i peste, AIT/ AVC, BPOC, IC. Antecedentele cerebro-vasculare și IC sunt notate cu câte 2 puncte, restul variabilelor cu câte 1 punct (47). Se poate observa că datele din cele trei studii menționate includ vârsta ca factor independent de progresie spre formele susținute. Comorbiditățile care condiționează progresia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
embolii arteriale în alte teritorii și chiar de moarte subită. Pentru prevenirea și tratamentul accidentelor tromboembolice se folosesc anticoagulante și antiagregante plachetare (14). Anticoagulantele reduc riscul de accidente vasculare cerebrale, diminuează reinfarctizarea și mortalitatea la pacienții cu infarct miocardic în antecedente. La pacienții anticoagulați, se va titra doza administrată, în funcție de nivelul anticoagulării, prin monitorizarea INR-ului și a PTT-ului (în funcție de tipul de anticoagulant), pentru a preîntâmpina apariția hemoragiilor. La pacienții vârstnici, cu trombocitopenie indusă de heparină sau warfarină, anticoagularea se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
30 de zile și recomandă internarea pacienților care prezintă unul dintre cei 25 de parametri predictori grupați în 8 categorii de simptome:semne și simptome de sindrom coronarian acut (angină pectorală, modificări ischemice/ alte modificări ECG, dispnee);istoric cardiologic îngrijorător (antecedente de boală cardiacă ischemică, IC con -gestivă sau disfuncție sistolică de VS, fibrilație/tahicardie ventriculară, dispozitive implantabile, tratament cu antiaritmice, excluzând betablocantele sau blocantele canalelor de calciu);istoric de moarte subită în familie;valvulopatii;semne de tulburări de conducere (sincope
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
două ori mai numeroase decât cele de TEP (57). Incidența VTE crește exponențial odată cu înaintarea în vârstă (58) . Alături de vârsta în sine, alți factori predispozanți pentru TEP la vârstnicul peste 70 de ani sunt imobilizarea la pat, intervențiile chirurgicale în antecedentele recente și cancerul (59). Tabloul clinic al TEP este polimorf. Pe baza examenului clinic este dificil de stabilit diagnosticul de TEP, datorită diverselor combinații de semne și simptome necaracteristice, ce sunt adesea ignorate la vârstnici. Semne și simptome frecvent întâlnite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
compartimentelor drepte ale cordului și procesului de oxigenare. TABLOU CLINIC Este dominat de semnele clinice ale hipertensiunii pulmonare, semne comune cu cele ale oricărei hipertensiuni pulmonare de altă natură decât trombomboembolică. Un eveniment tromboembolic documentat (la 35-45% din pacienți) în antecedentele bolnavului pledează pentru o hipertensiune pulmonară prin trombembolism cronic. Subiectiv se remarcă dispneea progresivă de efort și scăderea toleranței de efort. Accentuarea componentei pulmonare a zgomotului II poate fi singurul semn clinic. Simptomatologia clinică este frecvent atribuită altor afecțiuni cardio-pulmonare
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
au fost considerați candidați pentru operație pe baza explorării angiografice [2]. Explorările paraclinice, inclusiv angiocoronarografia, la pacienții cu vârste peste 40 de ani, confirmă diagnosticul prezumtiv [6]. DIAGNOSTIC Diagnosticul trombembolismului pulmonar cronic, în prezența unui episod de tromboflebită venoasă în antecedente sau prezența unui sindrom posttrombotic, cu sau fără simptomatologie de embolie pulmonară, nu întâmpină dificultăți, dacă sunt prezente semnele clinice și paraclinice ale sindromului. Dificultăți diagnostice apar la cazurile cu antecedente tromboembolice incerte, cu simptomatologie clinică atipică și care se
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
cronic, în prezența unui episod de tromboflebită venoasă în antecedente sau prezența unui sindrom posttrombotic, cu sau fără simptomatologie de embolie pulmonară, nu întâmpină dificultăți, dacă sunt prezente semnele clinice și paraclinice ale sindromului. Dificultăți diagnostice apar la cazurile cu antecedente tromboembolice incerte, cu simptomatologie clinică atipică și care se rezumă doar la tabloul clinic al hipertensiunii pulmonare. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial al tromboembolismului pulmonar cronic cu hipertensiune pulmonară secundară trebuie făcut în primul rând de hipertensiunea pulmonară esențială, respectiv de
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]