12,966 matches
-
acest domeniu a devenit inflația. Întotdeauna și pretutindeni guvernul a fost principala cauză a deprecierii monetare"996. Da! Inflația este un fenomen politic pentru că și banii sunt un fenomen politic. Accepțiunea de "politic" poartă cu sine un dublu înțeles . Cel antic, folosit de Aristotel în sensul de categorie largă, socială, ce a rezultat din cooperarea oamenilor în legătură cu acțiunea economică, cât și înțelesul de instrument aflat la dispoziția instituțiilor statului modern, organizat pe principii și în înțelesul politicii moderne, adică subordonat mecanismului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în societatea socialistă, www.mises.ro Mises, L.V., Ciclul economic și expansiunea creditelor. Consecințele economice ale banilor ieftini, www.mises.ro Mises, L.V., Intervenționismul. O analiză economică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2011. Mîschin, N .A., Istoria Romei antice, Editura de Stat, București, 1951. Montbrial, T. D., Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar, V., Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro Moscovici, S., Influență socială și schimbare socială, Editura Polirom, Iași, 2011. Murgescu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
S., State și piețe, Editura Institutul European, Iași, 1997. Strauss, C.L., Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2002. Tașnadi, A.; Doltu, C., Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000. Taton, R.-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970. Teulon, F., Sistemul monetar internațional, Editura Institutul European, Iași, 1997. Toynbee, A., Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997. Turliuc, V.-co., Monedă și credit, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau despre mișcările lor, prin contact direct și actual; în timp ce inteligența este cunoaștere care se produce atunci când intervin ocolurile și cresc distanțele spațio-temporale dintre subiect și obiect", Jean Piaget, op. cit., p. 61. 80 René Taton-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 12. 81 Friedrich Engels, Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om, Editura Politică, București, 1970, p. 11. 82 www.marxists.org 83 "Diviziunea socială a muncii proces istoric obiectiv de desprindere a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
el nici nu o are, nici nu o creează. Ele sunt puteri divine, absolute care-l însuflețesc, îl determină și-l domină. El nu le poate opune nici o rezistență". op. cit., p. 33. 153 René Taton-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 9. 154 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 602. 155 Apud. Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1992, p. 10. 156 Immanuel Kant, în Visurile unui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sa, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 109, Marx face o descriere tehnică a celor două metale. Iată conținutul descrierii: "Aurul are densitatea 19,5, punctul de topire 12000C . Este cel mai frumos metal, de aceea încă anticii îl numeau soarele sau regele metalelor. Este destul de răspândit, dar niciodată în cantități mari și de aceea el este mai scump decât metale. De regulă el se găsește în stare nativă, fie sub formă de pepite destul de mari, fie sub
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
națiunile unilateral dezvoltate, la națiunile comerciale. Și chiar în faza cea mai evoluată a antichității, la greci și la romani, dezvoltarea deplină a banilor, dezvoltare care constituie o premisă a societății burgheze moderne, are loc numai în perioada destrămării societății antice (...) În perioada de înflorire a imperiului roman, de pildă, dările și prestațiile în natură, au continuat să stea la baza întregului sistem. În Roma Antică, relațiile bănești erau pe deplin dezvoltate, la drept vorbind numai în armată; ele nu au
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care constituie o premisă a societății burgheze moderne, are loc numai în perioada destrămării societății antice (...) În perioada de înflorire a imperiului roman, de pildă, dările și prestațiile în natură, au continuat să stea la baza întregului sistem. În Roma Antică, relațiile bănești erau pe deplin dezvoltate, la drept vorbind numai în armată; ele nu au cuprins niciodată întreaga sferă a muncii". Vezi Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, București, 1972, p. 36. 578 Principalul avantaj al folosinței monedei de hârtie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
simplă formă de bani simbolici este "chitanța de depozit" sau "cecul de creanță" pentru bunuri depozitate undeva. Un prim exemplu este reprezentat de chitanțele băncilor de grâne, care au fost emise la diferite momente și în diferite locuri. În Egiptul Antic, după cum și în unele țări africane de azi, un fermier își poate duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe pentru cerealele sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 341. 1169 Ibidem, p. 109. 1170 V.I. Lenin, Noua politică economică și sarcinile comitetelor pentru educație politică, ESPLP, București, 1954, p. 11. 1171 Mîschin, în lucrarea sa Istoria Romei Antice, împarte populația Romei în cinci clase, după avere. "Fiecare clasă dădea un număr de unități militare (Centurii) și avea un anumit fel de armament: - prima clasă avea armament greu coif, scut rotund, armură din bronz, sabie și suliță; - cetățenii din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
clasa a V-a erau înarmați numai cu prăștii și aveau o rezervă de pietre de aruncat". Clasele erau: cavalerii: clasa I clasa a V-a; proletarii "Cei care nu aveau cens formau categoria proletarilor". Vezi N.A. Mîschin, Istoria Romei Antice, Editura de Stat, București, 1951, p. 70. 1172 Apud N.N. Constantinescu-co., Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 16. 1173 În context amintim că Engels, în "Principiile Comunismului", a definit și a delimitat proletariatul drept clasă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
muncă, a omului în societate. Ce este, deci, strategia? Se pot da diverse definiții în raport și cu obiectivele noastre de acțiune, ale domeniului la care ne referim. Una din cele mai timpurii definiții se datorează gânditorului Xenofon (din Grecia antică)<footnote A se vedea Macmillan, Hugh, Tampoe, Mahen, Strategic Management, Oxford University Press, New York, 2000, p. 13. footnote>, după care, „Strategia este cunoașterea afacerii pe care ți-o propui s-o realizezi”, cu alte cuvinte, această definiție accentuează faptul că
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și intensificării schimburilor, s-a trecut la emiterea sau baterea de monedă, respectiv bucăți tipizate de metale prețioase, de o anumită greutate și puritate, care erau marcate cu unul sau mai multe semne distinctive, pentru a putea fi recunoscute. Înțeleptul antic Herodot consemnează baterea primelor monede, În secolele VII-VI Î.e.n., Însă specialiștii consideră că moneda bătută sau banii din metal au apărut Începând cu secolul al XI-lea Î.e.n., În Lidia. În paralel cu monedele din metale prețioase au circulat
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Își găsise locul. Am preferat să aleg exemplele care, de-a lungul timpului, au mobilizat resursele savanților și au devenit pietre de hotar și referințe aproape obligatorii În lucrările de specialitate (vezi riturile de rebeliune Ncwala, sacrificiul Bufonia din Atena antică, Saturnaliile din Roma, riturile de inițiere Okipa, sistemul magico-vrăjitoresc al populațiilor Azande etc.). În numeroase cazuri, pentru a nu complica demonstrația și pentru a nu deruta cititorul cu prea multe paranteze și divagații, am preferat să ofer trimiteri la acele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
analizei riguroase a caracteristicilor specifice. Dimpotrivă, el este un termen-„relicvă”, un termen pe care civilizația europeană și, odată cu ea, cercetarea științifică l-au preluat dintr-o cultură percepută la momentul „fabricării” acestui concept drept exotică - este vorba despre Grecia antică. Pentru gânditorii greci, termenul mythos nu a fost Însă un simplu cuvânt, iar bătăliile duse În jurul lui nu au reprezentat simple dispute lingvistice sau literare. Dezbaterea asupra mitului și a mitologiei constituie terenul pe care și instrumentul prin care s-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
despre o istorie semantică Întortocheată, plină de confruntări și de răsturnări de Înțelesuri, despre numeroase dezacorduri Între accepțiuni diferite și despre judecăți de valoare și constructe culturale specifice unor epoci și curente de gândire. Prelungirea până În contemporaneitate a moștenirii Greciei antice Înseamnă că cercetătorii moderni „au rămas cumva În interiorul tradiției clasice”, astfel Încât ei „au privit și au văzut miturile cu ochii grecilor Înșiși” (J.-P. Vernant, 1974a, p. 211). Cuvântul mit s-a format din grecescul mythos, În antiteză cu un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îndelungate istorii care să Îndrituiască identificarea mitului cu un gen literar sau cu un tip de narațiune specifică. Pește solubil În apele mitologiei, mitul este o formă de negăsit (M. Detienne, 1997a, p. 252). Lingviștii și istoricii (fie ai Greciei antice, fie ai filosofiei, mitologiei sau antropologiei) consideră că primele atestări ale cuvântului mythos arată că el desemna vorbirea obișnuită: „suită de cuvinte care au un sens, cuvântare, discurs ș...ț, conținut al cuvintelor, părere, intenție, gândire, povestire” (P. Chantraîne, 1974
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În același timp râvnite: el este definit ca „iluzoriu”, „fabulos”, „periculos”, dar și ca „revelator”, „convingător”, „exemplar”. Cuvântul, În care vor rămâne Încrustate toate bătăliile ideatice, toate judecățile de valoare și toate accepțiunile dobândite pe teritoriul și din istoria Greciei antice, va veni către modernitate Încărcat, În primul rând, de această tensiune Între atracție și refuz, negare și valorizare, goliciune a sensurilor și revelație, rațional și irațional, primitiv și modern. Rit, ceremonie, liturghietc "Rit, ceremonie, liturghie" În antiteză cu această tumultoasă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a) multiplele definiții ale mitului conturează un câmp conceptual fluid și deseori contradictoriu; b) referentul acestui concept este neclar, deoarece segmentele culturale În care apar „constructe” etichetate drept mituri sunt extrem de eterogene: culturi „exotice” plasate pe toate meridianele planetei, culturi „antice” de mult dispărute, culturi folclorice de o mare varietate, culturi populare În continuă transformare, sfera industriilor culturale (filmul, televiziunea, presa scrisă, sistemul publicitar, muzica etc.), literatura și artele „Înalte” etc.; c) investigarea acestor forme culturale s-a făcut din perspective
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a „arhetipurilor umanității” (E. Jung); i) un instrument de coeziune socială, o formă de conștientizare a imaginii unei societăți despre ea Însăși (E. Durkheim și școala funcționalistă); j) o formă de transmitere a unor revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi precum Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M. Eliade sau W. Otto). Această poziționare culturală aparte ne ajută să Înțelegem de ce referirile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de sinteză a tuturor factorilor culturali implicați În circumscrierea conceptului de mit, Într-un studiu scris În urma cu douăzeci de ani (Coman, 1985), am identifică zece criterii: a) cadrul sociocultural de tip „arhaic”: societățile non-moderne sau așa-numitele societăți „primitive”, „antice”, „folclorice” etc.; b) modul de transmitere: preponderent oral; c) structurarea elementelor mitului Într-o formă narativă; d) conținutul fabulos: locul, timpul, personajele și obiectele au calități evident diferite de cele ale lumii contingente; e) pluralitatea funcțiilor Îndeplinite În colectivitatea care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru definirea conceptului de mit, constatăm că, exceptând unele societăți „primitive”, rareori putem găsi, În culturile trecute sau prezente, mituri În stare „autentică”. Ele nu apar, ca entități autonome, care Îndeplinesc integral „exigențele” definițiilor de mai sus, nici În culturile antice, nici În folclor, nici În cultura populară și nici chiar În toate societățile simple. Această constatare ne obligă să acceptăm ideea că mitul nu este unitatea de bază, ci un produs secundar, altfel spus - doar un epifenomen al unei realități
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ia două atitudini diferite: „Prima mitologie culege miturile, a doua reflectează asupra lor” (J. Pépin, 1958, p. 33). Pentru că nu poate fi culeasă, În integralitatea ei, direct, pe un anumit teren (dintr-o societate „primitivă”, „folclorică” sau din „arhivele” civilizațiilor antice), mitologia nu apare În fața cercetătorului ca o evidență etnografică (asemenea mitului sau actelor rituale), ci, mai degrabă, ca un construct secund, produs de un proces de organizare și interpretare, construct care Își ascunde Însă cu grijă caracterul elaborat și care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
presupune o voință de ordonare, clasificare și reconstrucție). Și, evident, existența scrisului, ca sistem de fixare a unei variante și, ulterior, de comparare și rafinare a variantelor existente. În procesul de făurire a cataloagelor de mitologii, „specialiștii” (fie ei mitografi antici, precum Dionysos din Halicarnas, poeți sau savanți mânați de elanurile romantismului, precum John Macpherson, Herder, frații Grimm, Atanasie Marienescu sau Nicolae Densusianu, fie cercetători erudiți sau popularizatori ai cercetării științifice) au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aparte pare a fi susținută de două argumente: unul etnografic și altul metodologic. Primul se bazează pe identificarea, În diferite culturi, a unor sisteme de clasificare asemănătoare cu cele prin care noi separăm mitul de povestirile obișnuite (după modelul distincției antice dintre mythos și epos). Al doilea pornește de la tradițiile teoriei literare, care postulează existența unor mărci referitoare la conținut și la formă, capabile să diferențieze variatele matrice (genuri) În care poate fi construit un text. Încă de la sfârșitul secolului al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]