8,708 matches
-
natural, uneori nocturn, mereu armonios. Așa cum silueta feminină din Seara zilei de sărbătoare, cufundata deopotrivă în somn și în tabloul cu luna prilejuia perspectiva contemplativa, iubita eului din poezia ermetica, pradă somnului, uneori împietrita, ca o statuie de marmură din antichitate, transmite tihna, pace, liniște: posa dolce, abbandonata, serenità. Întâi Leopardi, apoi Quasimodo opun seninătății clasice a aparițiilor feminine tulburarea eului exclus din armonia ce o caracterizează pe iubita și pe natură deopotrivă și în care ar dori să se integreze
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Napoli, 1970, p. 17. 420 Bogată și controversată opera quasimodiană de traducere conține și tălmăciri ale versurilor lui Tudor Arghezi, variante vehement contestate de filologul romanist Roșa del Conte. 421 Leopardi acumulase nenumărate cunoștințe de filologie și de istorie a Antichității. După cum arată Ghan Singh, ("Îl concetto dell'antichità nella poetica di Leopardi în Leopardi e Omero", Leopardi e îl mondo antico, Olschki, Florența, 1982, pp. 573-589), Leopardi cunoștea bine și istoria studiilor clasice în Italia. Potrivit lui Tristano Bolelli ("Leopardi e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
imposibil să reconstruim fericirea originilor (Giorgio Barberi Squarotti, "Leopardi e gli eroi antichi", Leopardi e îl mondo antico, cît., pp. 226-227). Într-o scrisoare din 26 aprilie 1819 adresată lui Pietro Giordani (Epistolario, cît.), poetul mărturisește că acest personaj al Antichității este alter-egoul sau: questa medesima virtù quante volte io quasi strascinato di malissimo grado a bestemmiare con Bruto moribondo. Infelice, che per quel detto și volge în dubbio la sua virtù, quand'io veggo per esperienza e mi persuado che
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Newton & Compton, Romă 2004. 533 Salvatore Quasimodo, Tutte le poesie, a cură di Gilberto Finzi, con uno scritto di Elio Vittorini, Mondadori, Milano, 1995. -----------------------------------------------------------------------6 1 LEOPARDI ÎN SECOLUL XX 334 Introducere Impactul operei lui Giacomo Leopardi ... Leopardi și Quasimodo Antichitatea, element structurant al operei leopardiene și quasimodiene Concluzii Anexă Bibliografie Résumé Riassunto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acestei căutări. Oamenii de știință investighează noi moduri de abordare, "fabulează" științific și produc idei noi și concepte-cheie care conduc spre o nouă paradigmă. De fapt, conduc spre o realitate pe care marii mistici și înțelepți o cunoșteau încă din Antichitate, și anume, existența unui cîmp cosmic ce leagă totul la un nivel profund, un cîmp care conservă și transmite informația. Fizica cuantică îi recunoaște acum existența, ca o mare subtilă de energii fluctuante din care apare totul: atomi, galaxii, ființe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un anumit pretext sau hipotext, confirmând astfel noțiunea de text ca entitate structurată, cu un început și un sfârșit clar [...]". Intertextualității nu i-ar rămâne decât să justifice poziționarea accentului. "Rescrierea este o tehnică pe care o regăsim încă din Antichitate. Noțiunea de intertextualitate este o invenție poststructuralistă și postmodernă"48. Anne Claire Gignoux (2005) propune o tipologie a rescrierii (după ce atinge aspectul celor doi "e" récriture/réécriture): o rescriere intertextuală: traducere, citat indexat, citat integrat; o rescriere intratextuală: pasaj reluat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
atare, fie și anecdotică, Istoria secretă a lui Procopiu pune într-o lumină nouă domnia (prezumtiv criminală) a lui Iustinian, demascînd dedesubturi politice și morale mai curînd absconse. Ce legătură ar putea fi totuși între acest text semi-apocrif, de la sfîrșitul antichității, și apreciatul roman al Donnei Tartt, ieșit în faza de amurg a postmodernității americane? Criticii care s-au aventurat într-o asemenea paralelă (nota bene, neacreditată de vreo declarație ori sugestie a scriitoarei!) nu au dat, finalmente, un răspuns convingător
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de Steiner alcătuiesc, cum spuneam, un veritabil "film" (diacronic) al predării, populat cu personaje cînd misterioase și oculte, cînd exotice și imprevizibile. Începutul se încheagă în ceea ce autorul denumește "narațiunile hagiografice" despre Empedocle și Pitagora. Influența acestor doi guru ai antichității a fost covîrșitoare, ducînd la crearea unor școli de cosmografie, filozofie și matematică, prelungite prin filiații simbolice pînă în zilele noastre. Ambii maeștri însă cunosc deteriorarea propriei autorități, sfîrșind tragic sau doar nedrept. Empedocle, "distrus de ura castei preoțești" (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
poetice pentru literaturile antice care îi au ca autori pe Horațiu (Epistola către Pisoni), Quintilian ș. a. Pentru ilustrarea principiilor estetice ale clasicismului, celebră este Arta poetică de Nicolas Boileau, din anul 1674"6. Trasarea anumitor principii scriitoricești, inițiată încă din Antichitate, prin intermediul acestor ample studii estetice, devine necesară și capătă amploare, odată cu trecerea timpului diferențiindu-se pe epoci literare, pe curente și chiar pe stiluri individuale, specifice fiecărui autor. Astfel, artele poetice devin stigmatul fiecărui autor de poezie, care își desemnează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
formulări neașteptate, în imagini și reprezentări ce învederează actualizarea în conștiința proprie a unora dintre experiențele de cunoaștere ale umanității. Manipulează surpriza, cultivă paradoxul. Uneori, vorbește aluziv, parabolic ori sentențios, într-un fel analog întrucâtva celui propriu poeziei sapiențiale din antichitatea oriental" (Dumitru Micu, art. cit., p. 54). 147Luiza Bratu, op. cit., p. 133. 148Alexandru Cistelecan, Stea de pradă de Ana Blandiana, în "Familia", nr. 2, 1986, p. 2. 149Luiza Bratu, op. cit., p. 134. 150Luiza Bratu, op. cit., p. 135. 151 Marco Cugno
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un ton familiar, direct și cu pronunțat caracter educativ. Idei etice și morale sunt cuprinse, chiar dacă nu cu caracter sistematic, și În operele cronicarilor. Autorul unei Istorii a Țării Românești dintru Început - rămasă neterminată - stolnicul Constantin Cantacuzino, mare admirator al antichității greco- romane, subliniază rolul Înțelepciunii În strânsă legătură cu binele moral, ca expresie a măsurii și cumpănirii În acțiune. Foarte importantă ni se relevă sublinierea conform căreia măsura convingerilor și a comportamentului moral este obiectivarea conștiinței morale prin „fapta bună
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
simplu spectator, erai nu doar invitat, ci aproape implicat, fără să simți, într-un dialog autentic. După o întâlnire-două, ne-au dispărut toate prejudecățile legate de literatura veche. În fața noastră se derula o întreagă serie de autori clasici, de la filosofii Antichității, la cei medievali, renascentiști, iluminiști; nu o dată ajungeam până în stricta contemporaneitate, urmărind cutare motiv sau cutare temă literară. Era, pe scurt, exact ceea ce căutam. Un profesor erudit, care se mișca firesc prin toate epocile culturii, mereu pregătit să afle opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Referindu-se, spre a exemplifica, la "elementele de tehnică narativă" din cronica lui Ureche, se întoarce mai întâi în timp, spre izvoarele poloneze și latine, încercuind "cărțile clasice", unde, pe firul tradiției de interpretare, încă Iorga "imagina glasul armonios al antichității". Vorbind, la același cronicar, de "conturarea unei matrici stilistice a narațiunii cu noimă morală", caracteristică spiritului românesc, Profesoara concretizează prin "stilul marcat de conflictul dintre om și istorie, între supus și suveran, între autohton și străin, creștin și păgân", spre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fapt, inferioare faimei și părerii actuale formate despre ele datorită poeților"39. Nu este acum spațiul pentru a prezenta (în replică scufundată în diacronia noțiunilor exegetice) concepția cunoscută a lui Aristotel cu privire la raportul istorie / poezie sau adevărat / veridic 40. Din antichitate și până în contemporaneitatea denumită (prin sintagma nedefinită temporal) a "zilelor noastre", romanul și nuvela istorică înseamnă neaparat că istoria preocupă în mod sistematic pe creatorul artist. Documentarea prelabilă a autorilor acestui tip de proză artistică este necesară și obligatorie. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
stilistică a expresiei supuse diferenței temporale dintre universul redat și cel contemporan autorului era un fapt încă nedecelat poietic. Rămâne perfect valabilă identificarea momentului Walter Scott ca marcator al începutului romanului istoric. Poate și pentru că, romantismul înlocuind preocuparea preponderentă pentru antichitate cu cea pentru trecutul național, creatorul se vede obligat să-și pună problema redării prelucrate a etapelor istorice ale propriei limbi. Genul literar în discuție se impune. Sursele de inspirație se diversifică, procedeele de stil la fel. Acum apare limpede
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
putut pătrunde în terminologiile specifice din limbile moderne. Informații utile despre receptarea și interpretarea rarului cuvânt primim dintr-un cunoscut lexicon al limbii grecești folosită în epoca patristică (LAMPE, s.v. murmhkolevwn). Prima referire este la cel mai cunoscut bestiariu al antichității, Fiziologul, operă a unui anonim creștin grecofon din secolele al II-lea al IV-lea. Pentru interesul ei documentar reproduc, în original și în traducerea mea, din Fiziolog, istorioara 20, PeriV murmhkolevonto", despre furnicoleu: jElifaVz oJ Qaimanw`n basileuV" e
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Traducere și note Florea Fugariu), Editura pentru Literatură Universală, București, 1970, p. 178. 38 Id. ib. p. 179. 39 Id. ib. p. 180. 40 Cf. Aristotel. Poetica (Traducere, notiță introductivă și note de D. M. Pippidi), în vol. Arte poetice. Antichitatea, Editura Univers, București, 1970, mai ales pp. 161-163. 41 Cf. Romanul istoric, vol. I-II, (Traducere românească de Ion Roman), Editura Minerva, București, 1979, vol. I, p. 21. 42 Elvira Sorohan, Nașterea textului narativ, în vol. Naratori și modelare umană
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
înseamnă să nu fiu în interiorul meu/ De ființa mea interioară nu se leagă nici o noțiune de realitate.23" Realismul lui Alberto Caeiro e cum nu se poate mai îndepărtat de sensibilitatea exprimată în scrierile semnate de Fernando Pessoa. Recuperînd spiritul Antichității, poezia lui Ricardo Reis, despre care Pessoa ne face să credem că s-a născut în Porto în 1887, se hrănește dintr-un amestec subtil de epicurism și de stoicism: "Egal mie aștept ceea ce nu cunosc/ Viitorul, al meu și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și neîmpedecata lucrare a duhului". După enumerarea acelor foloase, spre a fi și mai convingător, invocă felurite pilde, observații sau aprecieri extrase din mulțimea și varietatea textelor aparținând unor oameni de spirit (scriitori, filozofi, istorici, juriști, militari, medici, etc.) din antichitate până la zi, pentru a încheia retoric: "Într-o țară în care frigurile, troahna (guturai sau răgușeală) și trânzii (hemoroizii)17 sînt boli endemice; într-o țară în care revmatismul și durerile la ciolan și închieturi nu cruță nici sex, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pîinea ta, pînă te vei întoarce în pămîntul din care ești luat; căci pămînt ești și în pămînt te vei întoarce". (Facerea -3.19) Activitatea economică începe imediat după alungarea omului din Rai, economia apare încă în "vechile table" ale antichității, istoria doctrinelor economice începe odată cu decalogul dat oamenilor prin Moise (Daniel Villey), iar pilda talanților reprezintă prima teorie economică adevărată. Începînd cu Renașterea, cu apariția individualismului, dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
încercările de a concepe cetatea perfectă (polis), în realizarea căreia bogăția poate fi o piedică, ceea ce atrage ostilitatea respectivilor filosofi. Lucrarea lui Xenofon constituie o excepție; este o carte plină de precepte interesante pentru a înțelege mentalitatea oamenilor liberi ai Antichității și raporturile lor cu uneltele vii, deci cu sclavii. Cea mai durabilă influență au exercitat-o concepțiile lui Aristotel, pînă la Revoluția franceză, potrivit lui P. Fratzen 1. Semnalăm numai faimoasa distincție a lui Aristotel între temata și hremata, sau între
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în joc pe ambii opozanți. Ba chiar am putea spune că această neîncetată deschidere, acest perpetuu du-te-vino dintre diferență și repetiție reprezintă adevărata miză a rescrierii. În ce privește legătura dintre mit și literatură, ea a fost o evidență incontestabilă, încă din Antichitate ; mai aproape de noi, Borges consideră că mitul se află și la începutul și la sfîrșitul literaturii, iar Michel Tournier mărturisea că ambiția rescrierilor sale mitice se confundă cu ambiția și funcția literaturii: Astfel, funcția socială am putea spune chiar biologică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai chinuit de frustrări și remușcări, din perspectiva religiei pe care o practica cu fervoare. Ca mai întotdeauna, cînd ridicăm ușor voalul asupra unui trecut despre care credeam că știm tot și pe care l-am clasat la raionul de antichități, descoperim accente surprinzător de actuale, iar metehnele omenești, ca și frumusețea lumii, ni se dezvăluie în caracterul lor peren. Iată, spre, exemplu, cîteva fragmente dintr-o epistolă adresată pictorului Jacques-Emile Blanche: Grand Hôtel, Arcachon, 7 august 1926 Dragă prietene, Constat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
românești din perioada Iluminismului. Un loc însemnat ocupă, de asemenea, istoria Bisericii Române, capitol semnat de elenistul Ilias Fratseas. Bogata materie cuprinsă în cele 254 de pagini ale cărții Românii. Istorie și cultură este organizată în cinci capitole (1. Din Antichitate până în sec. VIII p. Chr., 2. Perioada medievală (sec. VIII-XVIII), 3. Perioada modernă (sec. XIX-XX), 4. România contemporană (1948-2004), 5. Limba română, literatură, artă, religie) și apoi sintetizată într-un amplu tabel cronologic (pp. 255-330) care punctează datele principale ale
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
Chr., 2. Perioada medievală (sec. VIII-XVIII), 3. Perioada modernă (sec. XIX-XX), 4. România contemporană (1948-2004), 5. Limba română, literatură, artă, religie) și apoi sintetizată într-un amplu tabel cronologic (pp. 255-330) care punctează datele principale ale istoriei României, începând din Antichitate, cu paleoliticul timpuriu, până în anul 2000. Urmând aceeași structură cronologică, o vastă bibliografie selectivă (pp. 331-346) a celor mai importante studii istoriografice, din secolul 19 până astăzi, vine să confirme erudiția folositorului demers al istoricului român. Însoțită de ilustrații alb-negru
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]