6,394 matches
-
oficiale “Fortus” are o concepție destul de confuză asupra operelor literare ... De exemplu dumnealui consideră că o operă pentru a fi durabilă nu trebuie să fie și partinică. Ba mai mult, ea trebuie să scoată în relief părțile rele și opozante apărute direct în procesul de producție. Acest spirit îl cultivă celor din subordinea sa. Costică .În ultima parte a anului ‘89, în densitatea umană, cca 15.000 salariați ai colosului industrial ieșean, se agitau febril trupe ale securității în croșetare cu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Cronica”. De-a lungul a mai bine de patru decenii, F.-R. a fost prezent în viața culturală a Iașului, Clujului și Sucevei nu numai cu poezii, dintre care multe ocazionale, ci și cu modestele, dar bine intenționatele sale articole, apărute adesea la rubricile „Cronica literară”, „Recenzii”, „Note de lector”. Adept al modului didactic de a comenta literatura, considerând drept repere indiscutabile regulile retoricii, ale bunului-simț, respectarea principiilor morale impuse de practica socială, el a urmărit conformitatea operelor discutate cu ceea ce
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista „Tribuna”, de unde a fost pensionat în 1985. A debutat la „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1941), cu studiul Natura în poezia lui Eminescu. Primele poezii, apărute tot acum în aceeași revistă, sunt semnate cu pseudonimul V. Nicolin; cu numele propriu semnează poemul Fața ta, publicat aici în 1942. Colaborează cu poezie și critică literară la „Pagini literare”, „Luceafărul”, „Vremea”, „Lupta Ardealului”, „Tribuna nouă”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
pe teme literare și artistice crește treptat. O rubrică intitulată „Civilizația ochiului” prezintă, prin grupaje de reproduceri însoțite de un comentariu succint și relativ accesibil, valori ale picturii românești contemporane. Sunt publicate, în serial, fragmente din memoriile lui Șerban Cioculescu (apărute ulterior în volum). Mai târziu, în redacție vine George Arion, care inițiază o consistentă serie de interviuri cu scriitori (Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Beniuc, Eugen Simion și mulți alții) și cu alte personalități artistice sau culturale. După 1976 revista continuă
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
FOAIA SOȚIETĂȚII PENTRU LITERATURA ȘI CULTURA ROMÂNĂ ÎN BUCOVINA, revistă lunară de cultură, literatură și folclor apărută la Cernăuți din ianuarie 1865 până în decembrie 1869, având ca redactor responsabil și editor pe Ambrosiu Dimitroviță, iar din iulie 1866, după moartea acestuia, pe profesorul I. G. Sbiera. Articolul-program, semnat de Gh. Hurmuzachi, președintele Societății, indică o orientare ce
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
din când în când plăcerea jocului burlesc, un observator pătrunzător, moralist sagace, spirit caustic ori capabil de detașare ironică. F. se află evident în căutarea ecuației propriului talent. Treapta următoare va fi nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, apărută mai întâi în „Revista Carpaților” (1861). Înrudită îndeaproape cu fiziologia, specie cu o prezență distinctă în scrisul românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, nuvela indică orientarea autorului către realitatea (și actualitatea) autohtonă. Opțiunea privește o categorie morală și socială
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
când genul începuse să decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună editarea unui corpus al cântecelor bătrânești „cu tot ce privește viața și melodia lor”. Culegere unitară, realizată în 1915 și axată pe un singur gen, Plugușorul la români, apărută postum în volumul Izvodiri din bătrâni (1973), cuprinde 62 de piese reprezentând atât tipul arhaic, foarte amplu (400 de versuri), cât și formele moderne, abreviate (30 de versuri). F. a militat pentru organizarea breslei folcloriștilor și pentru înființarea unor catedre
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
vă iubesc pe toți, credeți-mă pe suflet, pe viață, pe cuvânt / și spunând acestea am rămas deodată singur pe pământ” (Iubirea ca lumina). Atât volumele antume (Baladă pentru copilărie, 1982, Lorelei, 1984, Podul cu fân, 1988), cât și cele apărute postum (Soare cu dinți de lupoaică, 2000, Lacrima de câine, 2001) atestă un poet, cum s-a observat, pentru care „poezia nu poate exista în afara unui exces de existență” (Mircea A. Diaconu). SCRIERI: Eu vă iubesc pe toți, București, 1982
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
încă din 1886, de execuția severă a lui Titu Maiorescu (În lături!). D. a fost adeptul unei literaturi naționale, în sensul întemeierii ei pe mitologia și creația populară. A scris numeroase studii și articole (cuprinse, unele, în Cercetări literare, altele, apărute ulterior în „Revista critică literară”), despre datini și credințe populare, însă cercetările sale etnografice și folclorice, foarte documentate, cuprind explicații și interpretări contradictorii. A cules și publicat poezii populare, printre care și o variantă a Mioriței, de o autenticitate contestabilă
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
al chestionarului, legat de obiectivele istoricului, a făcut ca în materialul adunat să predomine baladele, legendele, colindele și basmele (cu preponderența textelor culese din Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia), față de care producțiile genului liric au o prezență restrânsă. Dacia preistorică (apărută postum, în 1913, cu o introducere de C. Istrati) trebuia să încununeze activitatea de o viață în domeniul cercetării mitologiei populare și al reconstituirii pe această cale a unor perioade arhaice din istoria locuitorilor Daciei. Lucrarea, aproape unanim contestată de
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
ale membrilor comunității. La prima vedere, aceasta ar putea fi atât o condiție necesară, cât și una suficientă pentru subzistența instituțiilor. Acceptarea faptului că avem de-a face cu o condiție suficientă pentru subzistența instituțională nu prezintă mari dificultăți. Odată apărută o instituție ce are drept consecință satisfacerea preferințelor unui grup suficient de mare de membri ai comunității, aceștia vor fi stimulați să reîntărească tiparul de acțiuni ce constituie acea instituție. În lipsa unor factori exteriori care să modifice În mod negativ
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
are la bază perspectiva evoluționară În științele sociale inaugurată de către Axelrod (1984). Pe scurt, singura evoluție posibilă dintr-o stare inițială de război al tuturor Împotriva tuturor este dispariția acelei populații. Cu alte cuvinte, chiar dacă putem Înțelege statul drept entitatea apărută În urma unui contract social de tip hobessian, starea inițială a indivizilor și motivațiile acestora trebuie să fi fost altele. O variantă alternativă mult mai plauzibilă ar modela statul modern ca fiind urmașul Îndepărtat al formei de organizare la care au
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de grupuri dominante, spre beneficiul lor și În detrimentul celorlalți. Concluzia ar fi că, pentru obținerea unui nivel optim de furnizare a politicilor publice, este necesară stabilirea regulilor de redistribuție la nivel constituțional. Această măsură este necesară pentru a Împiedica ineficiența apărută ca efect al tiraniei majorității, care, Într-o mare măsură, funcționează precum un autocrat și duce la o ineficiență a furnizării de bunuri publice. Pusă În alți termeni, problema se reduce la nevoia de a găsi o modalitate prin care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Metcalfe, 2001). Problema este că, În majoritatea cazurilor, integrarea a fost pozitivă, ceea ce Înseamnă că organismele europene au fost nevoite să ia măsuri active pentru ca respectivele țări să se integreze. Astfel, multe politici au fost un răspuns la probleme deja apărute, și nu unele proactive. Ca rezultat al acestui pattern de dezvoltare, Comisia este acum fragmentată, lipsindu-i un sistem de coordonare a multiplelor sarcini ale Comisiei. Această fragmentare se materializează În activitatea directoratelor generale, care, având un status egal și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
elaborat diferite coduri și îndrumătoare pentru comportamentul etic, comercial și public al organizațiilor. Noile coduri care apar au avantajul celor dinaintea lor, în care problemele teoretice au fost rezolvate în practică și pe care încearcă să le dezvolte. Dar, odată apărute, există propuneri de îmbunătățire a acestora prin elaborarea unor noi versiuni. Practicienii în domeniu încearcă să reunească mai multe coduri pentru formarea unor coduri internaționale care să aducă o înțelegere comună asupra modului în care trebuie condusă viața corporativă, comercială
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Combatant în primul război mondial (participă și la acțiunea militară din Basarabia, în 1918), a fost rănit și s-a îmbolnăvit de tifos exantematic. Încercările acelor ani vor da substanța volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă și Pe urmele bolșevicilor, apărute toate în 1918. Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, D. fost decorat. După război, a fost șef al Biroului de Presă de pe lângă Președinția Consiliului Dirigent al Ardealului și Banatului (1919-1920), a redactat ziarul „Le Moniteur de Transylvanie”, din 1931
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
și presa transilvăneană din epocă și, totodată, la menținerea idealului de libertate și unitate națională. D. și-a fructificat documentarea și într-o ediție cuprinzătoare a scrierilor lui Iosif Vulcan. După primul volum (1987) conținând poezii, proză și teatru, scrieri apărute mai înainte de sine stătător, cel de-al doilea volum (1989) oferea pentru prima dată o amplă selecție din publicistica scriitorului, rămasă în periodicele vremii. Același caracter inedit îl au și următoarele două volume (1994, 2002), conținând însemnări de călătorie și
DRIMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
mai reprezentative pentru spiritul tânărului D., care e un insurgent boem, sensibil la mutațiile pe care generația sa poetică le pregătește. Profilul i se precizează însă în Înger condeier (1939) și în celelalte cicluri de poeme scrise până în 1946 și apărute postum, prin grija Chirei Dragomir (soția poetului), în volumele Dor (1969), Minutar peste netimp (1974), Noapte calmă ( 1980) (foarte puține dintre aceste poeme fuseseră publicate de autor la vremea lor, în reviste ca „Prepoem”, „Luceafărul”, „Tinerețea”, „Adonis”, „Cadran”). Așa cum demonstrează
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
pe alocuri, la vedere pe poetul cântător absolut, autorul însuși fiind conștient, în chip dramatic, de predarea busolei valorice: „Am și hulit, / și mi-am sculptat din clipă zei, / voi știți mai bine ce-am iubit, / prieteni, prietenii mei” (versuri apărute postum). Din mormanul de discursivități teziste se salvează imaginile terifiante din poemul Războiul (1954), poemele finale din Vis planetar și elegiacele versuri din Șarpele fantastic (1965), poezia locurilor natale din Poveștile bălții (1959), ca și un număr remarcabil de erotice
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și semantismul unor cuvinte românești, iar rubricile intitulate „Dări de seamă” și „Indicații bibliografice” fac dovada autenticei deschideri europene a publicației, în ele fiind recenzate sau cel puțin consemnate lucrările recent apărute ale unor savanți străini de prestigiu (Carlo Tagliavini, Arnold van Gennep, Antoine Meillet, Leo Spitzer, Georges Dumézil, Alf Lombard ș.a.). Alți colaboratori: I. Gh. Brătianu, M. Gregorian, Vasile Bogrea, Sextil Pușcariu, I.I. Stoian, G.G. Alexici, Alexandrina Istrătescu, P. S. Coculesco (Pius
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în 1900, va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte, și în reviste. Schitul Cerebucului (1908) și Piatra muierii (1911), subintitulate romane, sunt mai curând nuvele extinse, în care nucleul epic, bazat pe evenimente din istoria Moldovei, este artificial amplificat prin adaosul de întâmplări nerelevante și împovărat de
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
amintesc de Ostinato: monologul interior, amestecul realității cu ficțiunea, schimbarea perspectivei naratoriale în funcție de personaje. Procedeul specific modernist al interferențelor dintre arta muzicală - o pasiune constantă a scriitorului - și literatură își găsește realizarea cea mai de seamă în Arta refugii (carte apărută mai întâi în limba franceză, în 1990), unde „mutarea” continuă a familiei Goma, urmărită de amenințarea repatrierii forțate în Basarabia ocupată de ruși, devine laitmotivul muzical al exilului în propria țară și, în același timp, nucleul unei proiectate arte poetice
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
e atît de lungă! O poți răsfoi din cînd În cînd, poți alege la Întîmplare un text, fie. Mai degrabă e o carte de ținut În bibliotecă. Nu din alt motiv a fost ea concepută. Este o carte de muzeu, apărută ca obiect de muzeu. De la bun Început, cititorul o pune bine. N-o așază la căpătîi - nu Încape, oricum. Acolo stau cărți de citit - o carte de pe noptieră, un clasic, o autoficțiune, un Beigbeder, sau un Platon, sau Biblia. Sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-și scoate cititorul din țîțÎni. Mi se pare de aceea absurd să separăm fără rest autobiografia - atunci cînd face parte dintr-un patrimoniu literar - de ficțiune. Pentru că, pe măsură ce criza identității sporește printre indivizii unei societăți, e normal ca textele literare apărute s-o ilustreze mai mult sau mai puțin acut printr-o Îndepărtare crescîndă de la reprezentarea realistă clasică - holistă - și apropiere concomitentă de individual (ceea ce poate primi o mulțime de nume - sine, eu, subconștient, Cu-ul etc.) Tot mai puțin stăpîn
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
, revista de cultură și literatura apărută lunar, la Bălti, de la 24 ianuarie 1932 până în decembrie 1937, apoi la Iași, din ianuarie 1938 până în decembrie 1943. Director a fost Marc Vlăhuță, iar prim-redactor, Petre Stați. Fără pretenția de a aduce în peisajul publicisticii naționale o notă
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]