3,340 matches
-
seducător și șmecher, urma cu glasul blajin și ca într-o șoaptă: „Domnilor, n-aș voi să spun mai mult. Mă opresc aici“. Apoi, izbucnind deodată, ca un bubuit de tun: „Cine are urechi de auzit să auză!“ Tunete de aplauze și strigăte furtunoase 11 de bravo! ridicau o sală electrizată de atâta elocință. Și, gâfâind, auditorii ne uitam unii la alții spre a ne comunica nemaipomenita mulțumire. Această întâie întrunire a lui Fleva a fost un semnal. Îmi aduc bine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
invitați, pe lângă cei mai înalți demnitari și ofițeri ruși, și doi miniștri români, Kogălniceanu și Sturdza. Prânzul a decurs după toate legile solemne ale etichetei, dar la șampanie ușa se deschide și cântăreața Fanelly apare în cel mai decoltat decolteu. Aplauzele și vivaturile izbucniră, iar Fanelly, învârtindu-se nebunatic, începu să cânte una dintre cele mai ușoare canțonete al ușorului ei repertoriu. Apoi, luând un pahar de șampanie, se repede la Conul Mitiță, i se așează pe genunchi, îl prinde de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la o lucrare despre cartof, el, fiu de orășean, n-a scris mare lucru și a luat un 3, iar actualul pictor, băiat de țăran, n-a scris nimic, ci doar l-a desenat! Anecdota a plăcut, astfel că, printre aplauze, cineva a strigat „Bravo!”. Mimînd modestia, E.V. a ținut să-mi precizeze că și-a compus cuvîntul „doar cu jumătate de oră înainte de a veni la expoziție”. „Lasă, ai nimerit-o bine - i-am zis. Poate, dacă stăteai mai mult
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
telegrame”, alte servicii. O singură satisfacție, probabil bancurile - numeroase în aceste zile - pe care le culeg și le colportează. Pe delegați îi compătimesc. Un program istovitor, o disciplină inflexibilă, o gimnastică făcută vrînd nevrînd în fața celor ce stau la televizor: aplauze, ridicări în picioare, ovații, jos sus, și tot așa. Mă gîndesc - culmea! - la somnul „familiei” și al capului ei. Poate fi un somn liniștit, odihnitor? Cu ce figuri vor sta mîine în fața celor din sală? Se vor uita în ochii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bucură și faptul că nu aveți probleme financiare cu tipărirea cărții, grație asistenței numeroșilor descendenți bine situați. Sunt curioasă de forma finală a cărții. A „căzut, În sfârșit cortina”? Vă urez din toată inima o „chemare la rampă” cu numeroase aplauze și... un „bis”, pentru care de Domnul să aveți energia necesară. Nu cred că Întrebarea „ce putea spune despre toți acei oameni cu multă carte și onoruri oficiale un muritor de rând, dintr-o margine de țară” este altceva decât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muncitorii ies și se așază de-a lungul șoselelor și străzilor de bunăvoie? Știind mai ales că acest timp va trebui recuperat prin așa zisa muncă patriotică de duminică? Vă înșală și vă înșelați dacă credeți că acel ropot de aplauze provine din inima poporului. Aplauzele se datoresc faptului că animatorii stau la spate și trag cu ochiul îndreptându-și privirea asupra celor pasivi. [ ] Mă gândesc, domnule președinte, la presă și o compar cu presa mondială, bineînțeles, exceptând-o pe cea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de-a lungul șoselelor și străzilor de bunăvoie? Știind mai ales că acest timp va trebui recuperat prin așa zisa muncă patriotică de duminică? Vă înșală și vă înșelați dacă credeți că acel ropot de aplauze provine din inima poporului. Aplauzele se datoresc faptului că animatorii stau la spate și trag cu ochiul îndreptându-și privirea asupra celor pasivi. [ ] Mă gândesc, domnule președinte, la presă și o compar cu presa mondială, bineînțeles, exceptând-o pe cea comunistă. Ce găsești în ziare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vom fi cu toții egali, cel puțin în fața foametei ce s-a instalat din cauza superiorității sistemului economic socialist. Eliminați milioanele de ore ce se pierd zilnic la cozile necunoscute de capitaliști și poporul vă va aclama cu sinceritate, și nu cu aplauze obligatorii la apăsarea butonului de regie, al aplauzelor difuzate prin uriașele megafoane. Astăzi, poporul vă urăște de moarte fiindcă ați uitat de unde ați plecat și, foarte șiret, încetul cu încetul, v-ați asumat toate înaltele funcții în stat, devenind un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce s-a instalat din cauza superiorității sistemului economic socialist. Eliminați milioanele de ore ce se pierd zilnic la cozile necunoscute de capitaliști și poporul vă va aclama cu sinceritate, și nu cu aplauze obligatorii la apăsarea butonului de regie, al aplauzelor difuzate prin uriașele megafoane. Astăzi, poporul vă urăște de moarte fiindcă ați uitat de unde ați plecat și, foarte șiret, încetul cu încetul, v-ați asumat toate înaltele funcții în stat, devenind un rege comunist absolutist. Un faraon care face ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la compensații și, pe cât se înghite de partea cealaltă, numai la compensații, dovedea că este vorba de o dispoziție venită de sus de tot și că, în asemenea cazuri, expertul, tehnicianul, specialistul nu au ce argumenta. Le rămâne numai opțiunea aplauzelor. Dar cum să-i explici domnului Peter că în respectivele săli de ședințe aplauzele au trebuit să răsune în fapt furtunoase? Nu știu care protocronist de meserie i-a suflat tovarășului ideea că primul om care a schimbat două pulpe de mistreț
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
este vorba de o dispoziție venită de sus de tot și că, în asemenea cazuri, expertul, tehnicianul, specialistul nu au ce argumenta. Le rămâne numai opțiunea aplauzelor. Dar cum să-i explici domnului Peter că în respectivele săli de ședințe aplauzele au trebuit să răsune în fapt furtunoase? Nu știu care protocronist de meserie i-a suflat tovarășului ideea că primul om care a schimbat două pulpe de mistreț contra unei praștii ar fi trăit pe undeva prin munții Vrancei sau pe Valea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nici din greșeală, deși era sezonul lor. Mergând prin piețe, ne-am putut da seama de groaznica mizerie a agriculturii socialiste. Un țăran ne-a spus: Noi suntem de vină, domnule, noi. Dacă acum 15 ani eram mai zgârciți cu aplauzele noastre, azi stăteau lucrurile cu totul altfel la noi în țară. Ne-am întâlnit și-am stat de vorbă cu o mulțime de prieteni și de cunoștințe. Toți erau de părere că în România nu se găsesc alimente pentru că sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
intriga amoroasă, în esență dramatică, desfășurată oarecum tensionat între cei doi protagoniști, dominați de neîncredere reciprocă, și rezolvată printr-o mică lovitură de teatru - presupusa vampă („păianjenul” nesățios) era o neprihănită fecioară -, abia mai poate suscita interesul cititorului. De multe aplauze și de o îndelungată carieră scenică s-a bucurat și Mărgeluș (1921), probabil piesa cea mai matură, mai echilibrată și mai meritorie atât ca text literar, cât și ca mod de a produce comicul sau ca mesaj. Într-o ambianță
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
care m-au primit astăzi așa de frumos. Trăiască armata română și marele public bârlădean! În această seară vom juca exact ca la premiera de la București". Nu vă spun ce delir a fost după aceea în sală, ce ropote de aplauze, ce entuziasm după fiecare scenă, în ce triumf a părăsit Costică Tănase și trupa sa sala de spectacol, condus cu fanfara până la Manzavinatos, unde a urmat banchetul și unde Costică Tănase, care era și un mare filantrop, într-o dispoziție
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
e meserie. N.M. Meseria e meserie. Când am cântat cu Domingo în Madrid, tocmai își făcuse operația de hernie, era primul lui spectacol, "Boema", după revenire. Și, bineînțeles că după aria celebră, interpretată de el, a fost o explozie de aplauze, s-a cutremurat teatrul! În lumea operei, regula este că dacă publicul te aplaudă, nu ieși din poziția în care te afli la sfârșitul ariei, trebuie să rămâi nemișcat, este o formă de respect pentru colegii tăi de pe scenă, ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
publicul te aplaudă, nu ieși din poziția în care te afli la sfârșitul ariei, trebuie să rămâi nemișcat, este o formă de respect pentru colegii tăi de pe scenă, ești în povestea care se desfășoară, nu te retragi ca să răspunzi la aplauze. Și Domingo a rămas în acea poziție până ce i-am șoptit: "du-te și ia-ți aplauzele". Numai atunci s-a desprins de mine și s-a întors spre public. O raritate! Și, cu cât sunt la nivel mai înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nemișcat, este o formă de respect pentru colegii tăi de pe scenă, ești în povestea care se desfășoară, nu te retragi ca să răspunzi la aplauze. Și Domingo a rămas în acea poziție până ce i-am șoptit: "du-te și ia-ți aplauzele". Numai atunci s-a desprins de mine și s-a întors spre public. O raritate! Și, cu cât sunt la nivel mai înalt, cu-atât sunt mai modești. A.V. Doamnă Miricioiu, știți foarte bine că mai ales în lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am cântat, cum poți să simți pulsul publicului? Simți la urmă, dacă a fost bine sau nu, când toți se ridică în picioare și aplaudă o jumătate de oră, cincizeci de minute și ți-e mai greu să ieși la aplauze decât ai jucat în tot spectacolul! N.H. Să te completez. Eu cred în sinceritatea actorului, a cântărețului, a interpretului. Fiind sincer, reușește să creeze acel fluid între el și spectator. Numai atunci înseamnă că ai servit arta. D.O. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ce efect aveau astfel de prezențe dansante în uzină, printre muncitorii care, probabil, nu erau chiar toți familiarizați nici cu dansul clasic? G.C. Nu știu probabil că aveau un efect, pentru că ne cerea lumea, ne bisa. Dar nu atât reacția aplauzelor era frumoasă atunci, ci această nebunie în care intram toți, iar publicul se electriza. Și dansam pentru un public foarte diferit foarte frumos diferit. Dansam la sala "Dalles" pentru pensionari, de exemplu, în spectacole de poezie. Recitau Victor Rebengiuc, Irina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
În cadrul unui spectacol de teatru, exprimarea este limitată prin reacția din final, neexistând posibilitatea unei ripostări directe la jocul actoricesc sau la orice altă nemulțumire. Același lucru se va întâmpla și cu aprecierea, ce își are corespondent în ropotul de aplauze. Teatrul, fiind o artă ce lucrează strict cu omul și stabilește un contact subiectiv, este expus riscului de a nu se plia pe structura internă a unui individ. Însă acest spectacol este persuasiv și chiar convinge; alternează ritmul alert cu
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
-se de mână fericiți, doi tineri pe care toți îi știau, dar despre care nimeni nu a crezut vreodată că vor fi împreună. Un zumzet se aude în sală, după care cineva începe să aplaude și toată sala izbucnește în aplauze... Suntem în aceeași dimineață, numai că de data asta nu în New York, ci pe o insulă îndepărtată din Marea Chinei. Sando Sanda Toure se trezește în coliba sa de pe Insula Paranto. În jurul său se aude zgomotul cald și liniștit al
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și 2004 nu a mai fost nimic. E ca și cum ai venit să oferi și apoi pleci luând și darurile. Din experiența acelor ani, am mai înțeles ceva: degeaba mergi cu discursuri înflăcărate și cu steagul sus și aștepți să culegi aplauze de la oameni care simt și gândesc la fel, îți sorb gesturile, sperând că în felul acesta răzbună o istorie vitregă. Contează gestul real, fapta. Referitor la ce se poate face față de comunitățile românești de dincolo de graniță am ajuns să gândesc
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
românesc la Marea Neagră. Nu doar reticentă. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nici nu trebuie să ne așteptăm ca politicile externe românești, de data aceasta mult mai abile, dar, în același timp, mai încărcate de energie, mai puțin camuflate în echivoc, să stârnească unanimități, aplauze peste tot. Dimpotrivă. România este un stat care, proporțional cu creșterea economică, își face auzită și vocea în diferite locuri. Nu înseamnă că avem aceeași perspectivă cu Federația Rusă, de exemplu, în chestiunea transnistreană sau pe problematica drepturilor omului. Nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
olteni au pornit la violat babe" (EZ 1632, 1997); "juna cu fața roșie ca sfecla" (EZ 3375, 2003); "cum se exprima nu de mult la TV o jună" (România liberă = RL 986, 1993); Mireasa colecției Levintza a stârnit ropote de aplauze: juna a purtat pe creștet o coroană cu țepi" (Adevărul 29.04.2002) etc. Sinonimul ironic și depreciativ al cuvîntului diplomă este patalama: "Un incompetent care vine și se plînge pe la instituții că are patalama, dar nu găsește slujbă" (EZ
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
a fi propriul ei fiu, rezultat în urma unui viol. La mâna (sau mâinile, e colectiv) soldaților irakieni. Pelicula e o raritate, nu doar pentru că este prima filmată în Irak după căderea lui Saddam Hussein. Nici pentru că toți actorii (care merită aplauze pentru prestație, e una dintre cele mai crude ever) nu au nici un fel de studii în domeniu, sunt toți pregătiți cât de cât la fața locului. Ci pentru că nici o undă de politic nu are loc să se insinueze în ea
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]