24,698 matches
-
nașterea unei ideologii care a cuprins multe din țările lumii, dezvoltarea orașelor și apariția civilizației globale; Cunoștințele aplicate muncii: revoluția productivității (1880-1945), în urma căreia proletariatul a câștigat o tot mai mare putere de cumpărare, societatea devenind una de consum; Cunoștințe aplicate cunoștințelor: revoluția managerială (1960-prezent) - apariția lucrătorilor cunoașterii dependenți de propriul lor mijloc de producție - cunoștințele, reducerea accentuată a celorlalte categorii sociale: fermieri, muncitori. Această ultimă etapă, aflată în plină desfășurare, în contextul difuziunii masive a echipamentelor care facilitează schimbul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În G. Iosif et al. (coord) Sinteze de psihologie contemporană. Psihologia muncii industriale (p.371-386). București: Editura Academiei RSR. Bogathy, Z. (1999a). 30 years of work & organisational psychology at the Iron & Steel Works in Reșița (1968 - 1998). Revista de Psihologie Aplicată, 1(1), 29-38. Bogáthy, Z. (1999b). Negocierea în organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii. Partea I. Curs Universitar. Timișoara: Tipografia Universității de Vest. Bogathy, Z. (2002). Conflicte în organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Bogathy, Z., Ilin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii. Partea I. Curs Universitar. Timișoara: Tipografia Universității de Vest. Bogathy, Z. (2002). Conflicte în organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Bogathy, Z., Ilin, C. (2002). Povestea unui training. Revista de Psihologie Aplicată, 4(1), 95-102. Bolton T. (1997). Human Resource Management: An Introduction. Oxford: Blackwell Publishers Inc. Borman W.C., Motowidlo, S.J. (1993). Expanding the criterion domain to include elements of contextual performance. În Schmidt, N., Borman, W.C. (eds). Personnel selection in organizations
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Ergonomics, 7(43), 833-842. Hoffman O. (coord.) (1990). Profesiile în fața viitorului. București: Editura Academiei Române. Hofstede G. (1991). Cultures and organization. McGraw Hill. Hoka, H., & Pitariu, H. (2000). Optimizarea spiritului de echipă - un chestionar de investigare. Date preliminare. Revista de Psihologie Aplicată, 2(3), 95-108. Holban I. (1970). Probleme de psihologia muncii. București: Editura științifică. Hough, L.M. (1998). Effects of intentional distortion in personality measurement and evaluation of suggested palliatives. Human Performance, 11, 209-244. Hough L.M. Oswald F.L. (2000). Personnel Selection: looking
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Paris: P.U.F. Oppenheimer, T. (1997). The computer delusion. Găsit la adresa: http://www.theatlantic. com/issues/97jul/computer.htm la 8 ianuarie, 1997. Paloș,R. (2001). Puncte de referință în elaborarea programelor de formare a adulților. Revista de Psihologie Aplicată, 3(3), 37-44. Paloș,R (2003). Identificarea trebuințelor de învățare - parte a planificării programului de pregătire/formare. Revista de Psihologie Aplicată, 4 (2). Papp, Á.-Perczel, Völgyesy, P.T. (1976). Munkapszichológia. Budapest: Tankönyvkiadó. Pedhazur, E.J., & Schmelkin, L.P. (1991). Measurement, design, and
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
8 ianuarie, 1997. Paloș,R. (2001). Puncte de referință în elaborarea programelor de formare a adulților. Revista de Psihologie Aplicată, 3(3), 37-44. Paloș,R (2003). Identificarea trebuințelor de învățare - parte a planificării programului de pregătire/formare. Revista de Psihologie Aplicată, 4 (2). Papp, Á.-Perczel, Völgyesy, P.T. (1976). Munkapszichológia. Budapest: Tankönyvkiadó. Pedhazur, E.J., & Schmelkin, L.P. (1991). Measurement, design, and analysis: an integrated approach. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers. Peltu, M, Shapiro, S, Dutton, W.H.(1996). Computer Power and
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu, U.M.F.”Carol Davila” București Cuvinte cheie: voluntariat, sport, student Rezumat În domeniul sportului, voluntariatul este la fel de important și necesar ca și în alte domenii, având caracteristici, principii și reguli ce trebuie respectate și aplicate astfel, realizandu-se scopul propus, oricare ar fi el, de dezvoltare a sportului pentru toți, de promovare a unor campanii sau acțiuni precise din domeniul sportului, de susținere, organizare și desfășurare a unor competiții sportive la orice nivel. Studiul de
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
implicată într-o formă sau alta de voluntariat. România are un procent de implicare de aproximativ 15%. În domeniul sportului, voluntariatul este la fel de important și necesar ca și în alte domenii, având caracteristici, principii și reguli ce trebuie respectate și aplicate astfel, realizându-se scopul propus, oricare ar fi el, de dezvoltare a sportului pentru toți, de promovare a unor campanii sau acțiuni precise din domeniul sportului, de susținere, organizare și desfășurare a unor competiții sportive la orice nivel. Mediul universitar
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
aceste componente nespecifice ale PEȘ sunt cele care se modifică important prin procese plastice funcționale, induse prin antrenamentul de performanță. Introducere Potențialul evocat (PE), manifestare bioelectrica, reprezintă modificarea activității electrice permanente, spontane cerebrale, corelata în timp cu acțiunea unui stimul aplicat. Potențialele evocate somestezice (PEȘ) reprezintă răspunsul bioelectric generat de stimularea unui nerv periferic: nervul median, nervul tibial, fiind astfel, o metodă de investigație electrofiziologică a sistemului nervos, cu aplicabilitate în fiziologia efortului fizic, neurologie. Testarea paraclinica prin potențiale evocate și-
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
tipuri umane: cei „cu picioarele pe pământ” și cei „cu capul în nori”. Cei „cu picioarele pe pământ” își atribuie bun-simț, simț comun și simț practic, punând între acestea semnul identității și considerându-l pe cel din urmă drept forma aplicată a celorlalte două. Ei văd în „idealiști” niște maniaci nu totdeauna inofensivi, care umblând după himere ajung în cel mai bun caz să-și nesocotească propriile interese când nu le compromit și pe ale altora. La rândul lor nici ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu e numai funciarmente altceva decât simțul comun, dar îi e, în definitiv, chiar contrariul. El e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului-simț. Nu există om superior lipsit de simț practic. Trebuie să înțelegem însă că simțul practic nu înseamnă neapărat îndemânare mecanică, nici dibăcie în afaceri, nici eficiență în achiziționarea de bunuri. Nici nu le exclude, bineînțeles. Un om superior
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dar bine educat poate avea cugetul curat, și invers: un bun cunoscător al unei științe poate trăi În păcat.) „Ia seama la cel ce vorbește În interesul altuia, făcându-l pe al său.” (B. Garcian y Morales) Când e prost aplicată, virtutea Însăși devine viciu. (Orice calitate exercitată cu prea mult zel nu numai că produce neajunsuri, dar se poate transforma chiar Într-o trăsătură psihică opusă: de exemplu, excesul În considerarea de sine poate deveni „laudă de sine”; prudența exagerată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
produsul disperării și al inconștientului sentiment al neputinței. În momentul în care în Europa luau ființă o nouă formă de civilizație și un nou viitor de „dezvoltare” programată de Capital - ce realiza astfel o proprie revoluție internă: cea a Științei Aplicate, la fel de importantă ca Prima Însămânțare, pe care s-a întemeiat milenara civilizație țărănească -, s-a simțit că orice speranță de Revoluție muncitorească se estompa. Iată de ce s-a invocat atât de mult numele Revoluției. Ba mai mult de atât, de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai neașteptat, își traduce această indignare în termeni „critici” reci, „pornind cu avânt” la această nemiloasă analiză textuală, în așa fel încât să demoleze punct cu punct textul dușman. Cu luciditate științifică, Camon distinge în el izvoare neautentice, coduri interpretative aplicate, interpolări și, mai ales, îi analizează deosebita sa ideologie paleocatolică, tipică „structurilor penuriei”, sub semnul cărora a fost redactat acest text. Făcând toate acestea, Camon abolește orice contact cu „persoana” celui care îl contrazice: nu numai că nu i se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Revista de Psihologie Organizațională, vol. I, nr. 2, pp. 61-71. Myers, I.B.; McCaulley, M.H. (1985), Manual: A Guide to the Development and Use of the Myers-Briggs Type Indicator, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California. Papari, A.; Sîntion F. (1999), Psihologie Aplicată, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța. Roco, M. (2001), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași. Sandalli, P. (1995), Il diriginte nelle organizzazioni militare. Manager, lider, comandante? Revista Maritimă,CXXVII, nr.5, pp. 27-32. Sîntion, F. (1990), Cunoașterea subordonaților. Ghid metodologic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nivelul perceput al hărțuirii scade și invers. Hărțuirea este mai frecventă în rândul femeilor decât în cel al bărbaților (ipoteză explorativă, plecând de la faptul că, de exemplu, hărțuirea sexuală este mai frecventă în rândul populației feminine). 3.3. Metodă Metoda aplicată a fost ancheta pe bază de chestionar, prin intermediul căreia a fost posibilă colectarea unui volum ridicat de informații într-un timp relativ scurt. Metoda a asigurat și confidențialitatea răspunsurilor și anonimatul participanților, două aspecte importante având în vedere temele delicate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1993). Încă o dată, metodele se suprapun. Întregul spectru al științei experimentale include și acele situații În care experimentatorul nu poate manipula comportamentele (vezi Blalock, 1961; Campbell și Stanley, 1966; Cook și Campbell, 1979), Însă logica designului experimental poate fi totuși aplicată. De obicei, aceste situații sunt considerate „cvasiexperimentale”. Se poate face uz de abordarea cvasiexperimentală chiar și Într-un cadru istoric În care, de exemplu, cercetătorul este interesat de studierea revoltelor sau a linșărilor rasiale (vezi Spilerman, 1971) și alege acest
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ilustrat principiul replicării literale. În cadrul acestor grupuri, autorul a ilustrat replicarea teoretică. Acest design de studiu foarte fiabil poate și ar trebui să fie aplicat și pentru alte numeroase teme. În al treilea rând, dacă logica de eșantionare ar trebui aplicată tuturor tipurilor de cercetare, numeroase teme importante nu ar putea fi investigate empiric. Să luăm următoarea problemă: cercetarea dumneavoastră se ocupă de rolul președinției Statelor Unite și vă interesează studierea deținătorului acestei funcții din perspectiva poziției de conducere. Pentru a rămâne
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
caseta 17). De exemplu, situația ar fi relevantă dacă ați efectua un studiu despre un proiect de planificare urbană și ați intervieva un grup de ingineri În privința proiectului (Crewe, 2001) sau dacă ați face unul despre o organizație, incluzând chestionare aplicate angajaților și managerilor. Acest tip de sondaj ar respecta atât procedurile de eșantionare, cât și instrumentele folosite În sondajele obișnuite, fiind ulterior analizat Într-o manieră similară. Diferența ar fi rolul sondajului În relația cu alte surse de dovezi. De
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
câteva tehnici analitice specifice. Cinci asemenea tehnici (pattern matching, construirea explicațiilor, analiza seriilor de timp, modelele logice și sinteza comparativă) pot fi foarte eficiente În stabilirea bazelor pentru studii de calitate. Dacă studiul se face pe cazuri multiple, ar trebui aplicată o logică de replicare similară pentru toate cele cinci tehnici (obținând astfel o validitate externă crescută). De asemenea, În cadrul fiecărui caz individual, trebuie abordate comparațiile cu ipoteze alternative și amenințările la adresa validității interne. Nici una din tehnici nu este ușor de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
umane constituie fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume. Plecând de la principiile de bază ale drepturilor omului, ale vieții, dreptății, libertății, echitații, copiii preșcolari vor învăța despre drepturile lor, vor fi stimulați să reflecteze și să analizeze cum sunt ele aplicate. Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că: „educația trebuie să vizeze înflorirea personalității umane și întărirea respectării drepturilor și libertăților omului”. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului a creat necesitatea cunoașterii și respectării acestora de către întreaga societate, însușirea lor, în primul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
crește duritatea și salinitatea apei. Detergenții și îngrășămintele chimice provoacă eutrofizarea apelor. Apele uzate menajere, prin cantitatea mare de substanțe organice conținută, favorizează înmulțirea speciilor patogene. Procesele de epurare sunt complexe și depind de situația locală. Din acest motiv, tehnologiile aplicate sunt foarte variate. În mare, etapele parcurse sunt următoarele: - decantarea și filtrarea grosieră pentru îndepărtarea materialelor voluminoase; - tratamente fizico chimice, constând în precipitarea suspensiilor și separarea lor prin decantare și filtrare; - tratamentul biologic, în care bacteriile aerobe descompun în cataliză
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
deci foarte grele. „Din toate acestea, remarca Aureliu Ion Popescu, a ieșit teoria de superioritate nordică, inteligibilă poate În aplicarea ei la mediul american”. După unirea Transilvaniei cu România, În Parlamentul bucureștean s-au făcut auzite voci care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarîndu-se că, „pe cînd țăranul ardelean emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient de puternică pentru a opri expulzarea. Dacă aliații sînt sau nu responsabili pentru deportări sau orice alte rele tratamente aplicate est-europenilor este o Întrebare care complică analiza, ceea ce ne oprește să aruncăm exclusiv vina pe URSS, pe marionetele comuniste sau chiar pe lideri „democratici” ca Beneš. Americanii au ales să nu intervină În favoarea minorităților menționate mai sus, și astfel nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comunist a atins forme Îngrijorătoare, extinzîndu-și aripile asupra multor subiecte cu scopul servirii propriilor intenții politice. Pentru a descrie acest fenomen, cercetătorul Shari J. Cohen a formulat conceptul de „uitare statal-organizată a istoriei” care, În cazul României, a fost perfect aplicat, iar astăzi asistăm la demonstrarea lui. Perioada antonesciană este un astfel de subiect controversat, dezbătut, cu partizani și contestatari. Pentru cinci decenii, cazul Antonescu a reprezentat un subiect tabu, interzis dezbaterilor publice, documentele epocii fiind analizate de un cerc restrîns
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]