26,366 matches
-
urcați mai mult de șase În lift“. În fața unei asemenea palete de oferte și de posibilități, exploratorul se găsește cumva lipsit de busolă, Învârtindu-se ca un cocoș de tablă pe acoperiș În timpul furtunii. De unde să Începi? Încotro s-o apuci? Pentru Ulise a fost simplu: știa, În ciuda tuturor vocilor de sirenă ce-i răsunau În cap, care era femeia de la capătul drumului. Cum se face Însă primul pas spre infinit? Cum Începi luarea În posesie a paradisului? Altfel spus, dacă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nefericire pentru el, tocmai atunci se oprise curentul, lăsându-l blocat peste mări și țări. Viața nu era deloc liniștită În Recycle Bin. Japonezii, Încă nedeprinși cu diferența de fus orar, se trezeau când noi ceilalți ne culcam și se apucau să filmeze. Nu era chip să adormi sub fulgerele blițurilor ori țintuit de ochiul roșiatic al videocamerei, mai ales că, de fiecare dată când ne descopereau În fața obiectivului, scoteau niște mici chiote de surpriză și se chemau unii pe ceilalți
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de-a o descoperi, ci din plictiseală. Ne jucăm de-a sexul, vrem să depășim orice granițe, azi bărbat, mâine femeie, Însă până la urmă atâtea Împreunări lipsite de patimă ne-au transformat În niște roboți androgini. Spune-mi, doctore, ai apucat să faci copii Înainte de interdicție? — Da. Am un fiu. — Și unde este? — Undeva prin Brazilia, bănuiesc. Luna trecută a Împlinit o sută douăzeci de ani. Am Încercat să dau de el, să-i urez la mulți ani. N-am reușit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
aproape infinit. Întreg universul părea o mingiuță prinsă cu elastic, care se Îndepărta amețitor de noi. „Iuuuhuuuu!“ am chiuit de bucurie, dar apoi am Încremenit. Din față venea, tot cu o viteză amețitoare, un alt proton. În acea nanosecundă, am apucat să zăresc chipul drăguț și speriat al quarcului așezat pe bancheta din spate a celeilalte mașini, care părea fragil, dar care dispunea de o căpățână al naibii de tare, după cum aveam să simt imediat, iar printre miliardele de stele verzi care s-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-o. Ei, și Într-o după-amiază, profesorul nostru pleacă de la universitate, sprinten ca un greieraș, și ajunge la nepoțica favorită... — Și? — Descuie, intră, dar descoperă cu surprindere că În mijlocul frunții i-a apărut un al treilea ochi. Omul nu mai apucă să-și facă programare la oculist, Întrucât cade lat. Amanta, care tocmai se deda unor giumbușlucuri amoroase cu clona lui dom’ profesor, crezuse că vreun hoț Încerca să-i spargă ușa și-a intervenit decisiv cu un pușcoci. Așa că, până la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a dus mai devreme la culcare. Cât timp el a dormit, am urmărit tot ce se Înregistrase În lipsa mea. Inspirația Îi sunase la ușă cam la o jumătate de oră după ce plecasem, căci a sărit din pat și s-a apucat să scrie și a tot bătut, Înfrigurat și fără Încetare, În taste. Când s-a trezit, Kuznețov arăta ca o mănușă de piele Întoarsă pe dos. Indiferent ce muză Îl vizitase, aceasta Își mutase afacerile În apartamentul altui scârța-scârța, căci
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
simțeam ca un frizer regal care tocmai a ciopârțit urechea suveranului. Ca un dresor de purici dând spectacole Într-o canisă. Ca un balon plutind printr-un poligon de tir . Nu-mi rămânea decât să trag obloanele și să mă apuc de o altă meserie, poate curățător de tancuri petroliere sau controlor al sexului la pui. Dar cum mă descoperise? Ce mă dăduse de gol? Îl urmărisem doar de la mare distanță, cu infinite precauțiuni. Niciodată privirile nu ni se Încrucișaseră, niciodată
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ăla Îi spune c-a făcut foarte rău, nevastă-sa fiind o hoașcă abominabilă, și c-ar fi trebuit să stea În banca lui. În concluzie, Îi zice, nu-ți dau nici un ban. Țineți puțin de volan, vă rog? Am apucat covrigul, iar moșulețul a Înhățat pistolul cu mâna stângă, ieșind pe geam pentru a trimite un glonț În cauciucul unuia care nu voia să se dea la o parte. Mașina a tresărit ca un taur pișcat de o albină, năpustindu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
schimbă din nou adresa. Folosește un alt nume și branțuri groase la pantofi, Își lasă barbă, Își face implanturi de burtă și chelie. Părul rămas deasupra urechilor și-l vopsește În alb, Încrețindu-l. Circulă numai cu metroul și se apucă de creșterea porumbeilor voiajori. Merge la câteva Întruniri ale Alcoolicilor Anonimi, unde Își povestește viața, episod În urma căruia ședința se mută În barul de peste drum. Depune o cerere de emigrare În Australia. E refuzat. La trei săptămâni după cele descrise
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de o nouă criză de râs, iar apoi s-a potolit și s-a aplecat spre mine, vorbind În șoaptă: — Hai să terminăm măcar volumul ăsta și apoi mai vedem. Poate că lucrurile o să se schimbe. Cine știe? Poate se-apucă să scrie romane de călătorie sau tratate de filozofie. Îți dai seama? Noi doi fumând pipă și scărpinându-ne În bărbi, pălăvrăgind pe sute de pagini despre non-ființare și Anschauung, undeva prin Bahamas... — Douăzeci și patru de volume mi-au fost de-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
partea de nord a orașului se Înnegrea progresiv. Ca selectate de un mouse gigantic, străzi, clădiri și mașini erau prinse pe rând de o pată mată de Întuneric, apoi, după o secundă, dispăreau brusc, lăsând loc unui alb imaculat. Am apucat-o de mână, trăgând-o spre ușă. — Trebuie să fugim! Repede! A-nceput să șteargă textul! Am ieșit alergând spre lift, sărind peste trupul namilei buimace. Cu piciorul, am aruncat lestul peste bord și-am Început coborârea. Jos, În stradă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu înnegrește și nu anatemizează totul fără discernământ, ci face disocierile necesare, sesizând că, în ciuda vicisitudinilor istorice, acelea au fost "ultimele timpuri normale" (p. 90), pe care el, cel născut la începutul epocii postbelice, a avut norocul să le mai "apuce": cu țăranii încă stăpâni pe pământurile lor și necorupți de colectivizare, cu ultimii exponenți ai vechii lumi burgheze - din rândul căreia făceau parte și bunicii săi - trăind încă în casele și, măcar parțial, pe proprietățile lor și continuând să se
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
în propagare, adică în propagandă, adică în misionarism laic. Spiritul uman nu există decît dacă iradiază în alții, iar tocmai acesta e principiul propagării. Ceea ce se întîmplă în tabăra filozofilor se întîmplă și pe scena umanității. Majoritatea concurenților nici nu apucă să urce pe scenă, fie excluzîndu-se singuri prin neparticipare, fie fiind șterși din analele memoriei colective. Iar lupta dintre concurenți, atunci cînd e exprimată sub forma unui jargon impersonal, se numește filozofie; sau ideologie, după preferință. "Unul din principalele motive
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
întreprinderile așa-zis "private", de la erotism la ambiția profesională sau intelectuală; această criză se poate stabiliza, după individ, la niveluri felurite, dar e totdeauna "lipsită" de katharsis". Iar demonia argheziană aplicată domeniului religios îl confirmă într-un sumbru suspin: Am apucat pe drumul pustiei, cel mai lung,/ Și tot nu pot pe nici o potecă să te-ajung". Exasperat de obstacolele pe care le întîmpină impulsul său de metacunoaștere (nereligios în esența sa), Arghezi se lamentează cvasiacuzator: "încerc de-o viață lungă
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
grup de vreo 50-60 de persoane scandau, unii cu intenția de a intra în mod deosebit peste securitate cu atitudinea de răfuială personală cu lucrătorii acesteia. La vederea forțelor care înconjuraseră clădirea, mulți dintre ei au fugit care încotro au apucat, dar un grupuleț dovedea insistență de a pătrunde în clădire. Iam atenționat cu cuvintele: ,, Nu am nevoie de revoluționari de trotuar, știu ce am de făcut, nu vă rog, vă ordon să mergeți acasă, poliția și securitatea este în subordinea
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
mașina poliției locale, avându-l pe moment în habitaclul mașinii pe lt.col. Grigoraș cu grijă permanentă de a-i întări autoritatea personală, dar și a poliției în ansamblul ei. Îmi amintesc că la o oprire pentru servitul mesei, când mai apucam, la restaurantul ,,Intim”, condus de N. Marian, coechipierul meu în linia de apărare a echipei de fotbal ,,Hușeana”, vreo cinci persoane mi-au oprit mașina cu piciorul înjurându-l pe lt.col. Grigoraș. L-a coborâre (era seară), au fost uimiți
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
și cu foc de artificii bucăți încinse de combustibil și de grafit. Zburau în toate părțile răsucinduse în aer bucăți de beton armat și de grinzi de oțel. Pescarii au încasat 400 de remi fiecare, iar către dimineață i-a apucat o vomă continuă și s-au simțit amândoi foarte rău...” Domnul Medvedev nu specifică dacă pescarii din dreptul sălii mașinilor erau cumva în tura de serviciu din acea noapte sau veniți din orașul Pripiat la pescuit?! În mod sigur domnul
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
de Înalte sunt de fapt cam incomozi. Și un surîs ușor crispat pe chipul nu neapărat frumos - simpatic. Ușor absentă, poate prea absorbită de propriile gînduri, pășea ferm, dar la Întîmplare, ca și cum nu ar fi știut În ce direcție să apuce. De aceea, poate și ușor confuză. O provincială conformistă pînă În măduva unghiilor din așa-zisa specie Domestica. Încă nu se hotărîse să ia un taxi. Fiindcă nu se grăbea, Întîlnirea cu misionarul american era programată abia peste o oră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Încotro ar dori să meargă și nici nu mai dorea să meargă undeva anume. Locul i se părea de pe altă lume, straniu, fără nici un reper, ca În vis. Intra În panică, inima Începea să-i bată tot mai tare, o apuca un fel de amețeală, ceva asemănător răului de Înălțime, și atunci trebuia să caute un telefon, ca să-l sune pe Vic. — Vic, unde ești? Îl Întreba. — La birou, bineînțeles, răspundea el de obicei. Ce-ai pățit, de ce m-ai sunat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se dovedi că fusese umplut cu apă, lucru cu atît mai umilitor, cu cît dorise să-i facă o surpriză lui Vic. Acum hotărîse să discute la Cercul Ascultătorilor Fideli problema extratereștrilor. Din nefericire, după plecarea doctorului Thomas, Vic se apucase să repare aspiratorul. Fiindcă atingea undeva fulia ventilatorului, aspiratorul avea un cîrÎit. Într-adevăr, după ce Vic Îl repară, aspiratorul nu mai cîrÎi. Dar nici nu mai mergea. Se străduia să-l facă să cîrÎie din nou, cînd Christina tocmai intră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
șir, parcă anume pentru a i face În ciudă Christinei, care venea din zece În zece secunde și Întreba dindărătul ușii, pe un ton pe cît posibil drăgălaș: ești gata, Vic? - ceea ce pe Vic Îl deranja enorm. Știa că, dacă apucă să iasă, cu greu va mai reuși să-și reia tabietul de acolo de unde-l lăsase. CÎnd se Întorcea, fie că găsea prosopul umed, În urma Christinei, fie că mirosul groaznic răspîndit de căcăcelul lui Kiki Îi tăia orice chef de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îi făceau plăcere. Primele semne apăruseră vara trecută, cînd fuseseră Împreună pe muntele Tashbuga. După aceea, Vic Își cumpărase cîteva cărți, albume și hărți, pentru a se documenta, le ținea la Îndemînă, pe biroul din camera lui - dar abia dacă apucase să le deschidă. În unele zile, le lua cu el la depozit, degeaba, dacă nu ținem cont de faptul că noua lui pasiune o impresionase plăcut pe Christina. Uneori, cînd Îl căuta la telefon și nu-l găsea - și nimeni
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cumva să mă minți vreodată! Știi că minciuna ucide sufletul! Dacă unul din noi spune celuilalt chiar și cea mai mică minciună, n-o să ne mai Întîlnim pe lumea cealaltă! Apoi Vic plecase pe neașteptate de acasă, iar Christina se apucă să deretice În camera lui. Uneori Îi plăcea să atingă obiectele pe care le folosea el și, ca să-și ofere un prilej, Începea să-i calce lenjeria sau facă ordine și curățenie, mai Întîi În camera lui Kiki, apoi În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un raport, așa cereau uzanțele. Zile În șir, nu aflase decît că Daisy s-a mai culcat Încă o dată cu Jegg, pe urmă, că s-a Împăcat (provizoriu) cu secretara colonelului, sau că uneori, atunci cînd rămînea singură În cabinet, se apuca și ea de cîntat - și cînta Îngrozitor de fals. Între timp, amintirea serii ratate de la Calea Luminoasă se estompase cu destulă ușurință și, ce e mai curios, Daisy se purtase după aceea fără nici un pic de ranchiună, ba chiar Îi arăta
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ideea merită reținută, zău!.. Bine, Nut, mai vorbim vineri după-amiază, da? Te caut Îndată ce termin programul... Puse receptorul În furcă și trase o Înjurătură. Potrivit teoriilor lui Smith, Înjurătura era o formulă de exorcizare a demonului propriu. Păcat că nu apucase să-i vorbească asistentei despre asta. Ar fi făcut ochii mari și ar fi exclamat: vai, ce deștept ești! Restul benzii Înregistrate aproape că nu mai conta. În momentul cînd casetofonul reda zgomotele produse de Întoarcerea asistentei, Smith Îl Închise
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]