8,255 matches
-
meu numele unei patrii părăsite. De la Almeria la Melilla, timp de o zi și o noapte, existența mea a fost dată peste cap. Marea era îngăduitoare totuși, iar vântul era potolit; însă furtuna creștea în inima alor mei. Hamed dezrobitorul aranjase bine lucrurile, Dumnezeu să-l ierte. Când coasta Andaluziei n-a rămas în urma noastră decât ca o dâră subțire de remușcare, o femeie a dat fuga spre colțul nostru de pe tartană, trecând cu ușurință peste bagaje și călători. Mersul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
scrutin, a fost ales prietenul nostru. Imediat a început sărbătoarea pe străzi. Unul dintre primele gânduri ale suveranului pontif a fost pentru tine, dau mărturie că așa a fost. Voia să te elibereze neîntârziat, dar i-am cerut îngăduința să aranjez această mică punere în scenă. Ai să mă ierți? — Cu greu! L-am strâns la piept într-o călduroasă îmbrățișare. — Maddalena și Giuseppe n-au dus lipsă de nimic. Ți-aș fi spus să mergi să-i vezi, dar trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă ocup de administrarea depozitului de arme și muniții de la castelul Sant’Angelo. Pentru a mă achita cât mai bine de îndatorirea asta, care cerea o prezență atentă zi și noapte, m-am decis să locuiesc o vreme în fortăreață, aranjând să-i instalez acolo și pe Maddalena cu Giuseppe. Era, într-adevăr, locul cel mai bine apărat din întreg orașul și, curând, refugiații dădură și ei năvală. Îmi ocupasem fosta cameră, ceea ce m-a făcut să trec drept un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ezitau, nehotărâți dacă să înfrunte încă o dată dușmanul sau să fugă... Deodată se înălță un glas triumfător: — N-o să stau din nou de pază... Dacă nu-mi dau lorica după miracolul ăsta al lui Antonius Primus... jur că dezertez! Soldatul aranja cu o mână legătura ruptă a armurii ferrea, entuziasmat că, după schimbarea direcției, se găsea în prima linie, înfruntând un dușman de temut, dar îngenuncheat acum. Quazii rămași fură atacați dintr-o parte de centuria din fundul pâlniei, iar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
foarte periculos. Antonius tăcea și sorbea din vin, preocupat parcă de un gând care nu-i dădea pace. — Antonius - Valerius se întoarse spre fratele său. Legatul tău acceptă să-l înroleze pe Titus? — Da. Când a aflat că Vitellius a aranjat să fie ales împărat, împotriva lui Galba, și că Titus îi aparținea... Înrolarea unui gladiator e împotriva legii, dar Valerius Mucrus a acceptat - se ridică și aranjă draperia grea de piele de la intrare, apoi se întoarse și se așeză. Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
acceptă să-l înroleze pe Titus? — Da. Când a aflat că Vitellius a aranjat să fie ales împărat, împotriva lui Galba, și că Titus îi aparținea... Înrolarea unui gladiator e împotriva legii, dar Valerius Mucrus a acceptat - se ridică și aranjă draperia grea de piele de la intrare, apoi se întoarse și se așeză. Lui Titus îi datorez viața. Vântul scutura pereții cortului, vâjâind puternic în noaptea de sfârșit de ianuarie, sub cerul Pannoniei. În scurtul interval dintre două rafale se auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Julius Civilis spusese că e naiv, dacă tu te pricepi să-ți descoperi spionii, și noi știm să-i descoperim pe ai noștri. Ceilalți trei îl obligară să tacă. — Nu am pus niciodată la îndoială abilitatea romanilor - Julius Civilis își aranjă banda neagră de pe ochiul stâng. Eu însumi am căzut prizonier în mâinile lui Nero, care nu a ezitat să-mi ucidă fratele. Am fost salvat datorită lui Galba. — Dar Galba e mort, știi doar. Ai uitat că Otho i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nu suferă ca gladiatorul lui să piardă - iar dacă l-a ales pe Skorpius, asta înseamnă că e imbatabil. — Cum adică? - Valerius își puse săculețul la gât. Cum adică, Vitellius nu suferă să fie învins? Asta înseamnă că luptele sunt aranjate? — Ai înnebunit? Nu sunt aranjate. Vreau să spun că Vitellius îl aduce în arenă pe gladiatorul care îi aparține numai dacă acesta e mai puternic decât toți ceilalți și e sigur de victorie. Pe cât pui pariu? îl întrebă, trecând monedele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să piardă - iar dacă l-a ales pe Skorpius, asta înseamnă că e imbatabil. — Cum adică? - Valerius își puse săculețul la gât. Cum adică, Vitellius nu suferă să fie învins? Asta înseamnă că luptele sunt aranjate? — Ai înnebunit? Nu sunt aranjate. Vreau să spun că Vitellius îl aduce în arenă pe gladiatorul care îi aparține numai dacă acesta e mai puternic decât toți ceilalți și e sigur de victorie. Pe cât pui pariu? îl întrebă, trecând monedele dintr-o mână în alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
flautele și hydraulus, orga cu apă care-i uimea pe cei de la țară cu sunetul ei grav, asemănător cornului. Dinspre nisipul arenei se ridica o mireasmă de tămâie și flori, ce ajungea până în pulvinar-ul construit deasupra treptelor amfiteatrului. La masa aranjată potrivit ordinelor imperator-ului stăteau legatul Antonius Primus și centurionul Errius Sartorius. Lângă ei se aflau oamenii din escorta lui Vitellius, iar în fața lor, întins pe un tricliniu acoperit cu mătăsuri și blănuri, însuși imperator-ul. Pentru a-și sublinia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și îi mulțumeau că-l construise. Se mai văzuse vreodată un asemenea peisaj, cu coline, râuri și copaci, în vreun amfiteatru? Poporul se întreba însă ce luptă putea fi demnă de un asemenea peisaj. Așezat la masa pe care Listarius aranja mâncărurile pregătite de el, Vitellius se întoarse spre Flavius Sabinus, căruia îi confirmase funcția de prefect al orașului și care stătea alături de el, cu o expresie îngrijorată. — Zâmbește... Noi, cei din pulvinar, trebuie să zâmbim. Pe chipurile noastre, poporul Romei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la Roma? E un semn nefast... O petală albă de trandafir căzu și se lipi pe fruntea asudată a tracului. Marcus îi dădu un ghiont. — Stai liniștit. Peste puțin timp începe. Ce anume începe, nu știu. — Eu știu. Valerius își aranjă coiful de fabricație veche pe care, asemenea tovarășilor săi, trebuise să și-l pună pentru a satisface fantezia împăratului. Le explică pe scurt cum avea să se desfășoare lupta. — Ceilalți câți sunt? întrebă Marcus nervos. — Vreo cincizeci, mă tem. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
putu, astfel ca nici o parte a trupului său transpirat și chinuit să nu se atingă de alta. Zăcu așa întins și deschise gura să înlesnească intrarea aerului și, spera el, sosirea cât mai rapidă a viselor. Și totuși, imediat ce se aranjă în felul acesta, se luă curentul și ventilatorul încetini până la oprire. În loc să se topească, așa cum spera, într-un tărâm de vis, cu norișori, capacitatea de concentrare a lui Sampath se ascuți ca un cuțit în toate punctele în care oasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Faceți aranjamentele pentru ghirlandele de flori. Contactați furnizorul de carne dulce și bucătarii pentru biryani. Chemați oamenii să ridice cortul. Faceți aranjamentele pentru scaune. Vă rog să faceți și rezervările la gară. Chitanțele trebuie puse la mine pe masă. Veți aranja, vă rog, toate astea. S-ar putea crede că învățase primele cuvinte, apoi pe toate celelalte, din vreun manual de instrucțiuni. — Vă rog să vă ridicați șosetele și să începeți, se enervă el. Gândurile lui Sampath, numai la desuuri, unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu străinii? — Nu. Mănâncă și doarme și are mare grijă de părul lui. Nu urlă și nu se mușcă singur. N-a fost niciodată necuviincios cu străinii. — Atunci nu prezintă nici unul din semnele clare de nebunie. — Dar stă în copac! — Aranjați-i o căsătorie. Apoi va putea cuibări liniștit. N-o să mai aibă probleme. La un moment dat, orice familie care are un fiu trebuie să-și facă rost de o noră. Fata care se va căsători cu fiul casei trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
trage peste el umbrela ca pe un scut, ca să poată sta pe ele liniștit. Pentru un mic comision, olarul începu să livreze seturi noi la intervale regulate. Instalat astfel în livadă, neputând încă să creadă modul miraculos în care se aranjaseră lucrurile, Sampath ajunse să țină ceea ce deveni cunoscut sub numele de Predica din Arborele de Guava, când răspundea întrebărilor formulate de oameni cu atâta farmec și înțelepciune încât acestea rămaseră pe veci elementul său distinctiv. Era vorba de un farmec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
sariul ei pluteau alarmant în fața ochilor săi. Oamenii soseau în fugă din toate direcțiile. — Ce s-a-ntâmplat? Ce s-a-ntâmplat? O bucată din urechea sa zăcea pe jos. Femeile care pregăteau cutiile cu masa de prânz și-și aranjau copiii pentru școală deschiseră ferestrele și se aplecară în afară. Nevoit să-și abandoneze micul dejun din cauza agitației, șeful poliției, care se afla la ghereta de ceai, sosi în grabă. — Vai, ce se-ntîmplă aici? Băiatul de la Hungry Hop se ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pieptănat. I se vede pe obraz semnul din naștere. Și nu are pe el decât chiloții. Cum poți să spui că e o fotografie reușită? O poză reușită era cea în care un bărbat avea părul uns cu ulei și aranjat perfect, o cămașă drăguță strânsă pe el și niște pantaloni drăguți și strâmți, și era așezat pe o motoretă. Numai că, în ciuda dezaprobării lui Pinky, aceste imagini fură puse în vânzare din căruciorul domnului Chawla, dovedindu-se foarte populare. Curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
rostogolul prin livadă, în timp ce zăngănitul discordant de metal umplea aerul. Erau așa de frumoase, așa pline de forță grațioasă. Cu cozile ținute sus deasupra capetelor, dărâmau cutia cu lapte ca laptele să se scurgă în iarbă. Sfâșiau sacii cu provizii aranjați sub verandă, iar orezul și lintea se revărsau în râuri aurii și verzi, albe și negre. Mâncau cantități uriașe de stafide și nuci, migdale, anacard și muguri mici și prețioși de pini, al căror furt o făcea pe Kulfi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Pinky, Hungry Hop fu prezentat fetei pe care o aleseseră rudele sale să-i fie soție. Deși obiceiul cere ca familia băiatului să o viziteze pe cea a fetei, din pricina împrejurărilor neobișnuite ce-l priveau pe Hungry Hop, familia lui aranjase ca lucururile să se petreacă invers. Înainte ca fata aleasă să sosească, înghesuită drăgăstos și destul de incomod între părinții ei în ricșă, Hungry Hop se depăși pe sine în cadrul celei mai puternice izbucniri temperamentale la care își supusese vreodată familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
-ntâlnească cu polițiștii, care erau în stare de alertă specială în privința oricărui incident care ar fi putut întrerupe aceste operațiuni delicate. Sampath urma să fie coborât din copac și încredințat poliției, plasele urmau să fie descărcate, soldații urmau să se aranjeze în formația de luptă stabilită de Brigadier și să captureze maimuțele. Până să urce soarele pe cer, se va termina totul. Numai că, la 4.05, când, conform programului, perceptorul districtual și domnul Gupta erau așezați în jeep-ul guvernamental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
oră și jumătate. Ea m-a aprobat tot timpul dând din cap. I-am dat banii. Chiar mi-a ascultat o parte din discurs; pe bune că era o treabă ușoară. Spre sfârșit m-am gândit că aș putea să aranjez cu ea să-mi facă laba cu mâna. Sunt sigur că ar fi acceptat imediat. Era exact ca mine. Știa că n-ar trebuie s-o facă. Știa că nu trebuie să continue să o facă. Dar o făcea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înțeleagă tăcerea care s-a lăsat. — Ei, mi-am închipuit eu că vei fi ocupat. Stai o clipă. Ce ai zice de micul dejun? Am un program tare aglomerat, dar cred că pentru micul dejun m-aș putea descurca. Am aranjat o întâlnire pentru dimineața următoare la Bartleby în Central Park West. Ora nouă. Imediat am apelat cu înverșunare la tratamentul miraculos împotriva gripei. Te bagi în pat, te înfofolești și bei o sticlă de scotch. Medicul recomandă o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Domnului, și eu am luat-o agale spre bar să-mi fac plinul. Unsprezece treizeci, duminică dimineața, barul Shakespeare. În spațiul strâmt, ticsit cu sticle, sub oglinda înclinată, Fat Vince și Fat Paul, două generații de talente în aranjatul-și-debarasarea barului, aranjau tancurile de bere cu agilitatea unor maimuțe. Fat Paul și-a îndreptat spinarea și ochii mi s-au oprit pe fața uscată, lipsită de culoare. — Ca de obicei? m-a întrebat el. — Mda, i-am răspuns. Hei, și... Fat Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cuprinde și joase, dar în primul rând sunt pline și grele. Se sprijină pe torace bineînțeles și se lasă cam jos, dar sunt încă foarte ferme și... — Am înțeles, moșule. Nu le putem folosi. Credeam că și le-ar putea aranja. Gândește-te. Nu avem nevoie de o curvă bătrână vârâtă-n ipsos. Avem nevoie de cineva natural. Dar stelele de cinema nu sunt naturale, John. Nu au așa ceva în ele. Ai să vezi. — Așa e. Doris. Dă-i drumul. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]