7,924 matches
-
feministăxe "„feministă". Lozinca introdusă de către feminismul anilor ’60: Ceea ce este personal este politicxe "„ceeaceestepersonalestepolitic" a produs mutații semnificative care au condus spre dezvoltarea teoriei politicexe "„teoriepolitică" feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Teoria politică feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, teoria fiind adeseori chiar avangarda acestor revendicări (pentru o tratare dezvoltată a mișcării feministe,xe "„feminist" vezi Popescuxe "„Popescu,Liliana", 2004): a) Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la votxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
democrația modernă. Însă, înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un „contract sexualxe "„contractsexual"” prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Patemanxe "„Pateman,Carole", The Sexual Contract, 1988). Încă de la începuturile sale, teoria feministăxe "„feministă" a argumentat în favoarea ideii că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritatexe "„alteritate" (vezi S. de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone" și G. Rubin). Tradițional, asupra femeilor s-a acționat din punct de vedere politic, fără ca ele să aibă posibilitatea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Turnului de Fildeș) a lui Lawrence Soley. Marile firme au tot interesul să elimine sau să reducă dramatic influența feminismului și să postuleze un postfeminism, să încurajeze femeia „Shiva” (cu multiple atribute) și femeia „Barbie”. Germaine Greerxe "„Greer,Germaine" (1999) argumentează că postfeminismul este o creație a corporațiilor multinaționalexe "„corporațiimulti-naționale", care tratează femeile ca pe propriul lor teritoriu, educându-le să devină păpuși Barbie care pot să aibă de toate: carieră, familiexe "„familie", copii, frumusețe, tinerețe, satisfacții sexuale, prin întreaga rețea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că o ideologie a egalității în drepturi, în baza apartenenței la o umanitate comună, este un cadru de referință foarte bun pentru o agendă care include extinderea drepturilor la toate persoanele, indiferent de sexul, rasa, etnia, religia lor. Feminismul liberal argumentează și pledează, la nivelul teoriei și acțiunii politice, pentru egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" între femei și bărbați, pentru recunoașterea integrală a drepturilor femeilor ca drepturi ale omului, inclusiv pentru extinderea exercitării acestor drepturi și în viața privată. Cele mai importante
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
feministele atunci era să ceară să mai aibă și ele altă cauză în afara familiei. Ele folosesc în pledoariile lor și idei naționaliste și colectiviste în care primatul îl dețin alte considerente decât cele mai sus-menționate. Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" (2003) argumentează pe larg aceste caracteristici istorice ale feminismului românesc. Și, aș adăuga eu, ale liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic" românesc, marcat la rândul său de o gândire naționalistă și colectivistă, fapt de înțeles o dată ce marea miză politică a secolului al XIX-lea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ce e de necontestat că a întrecut-o bărbatul pe femeie e forța musculară, care și-o exercită cu cea mai aprigă energie asupra femeii și copiilor săi.” (Adela Xenopolxe "„Xenopol,Adela", Dochia, nr. 3, 1896, ibidem) Xenopolxe "„Xenopol,Adela" argumentează tranșant în privința faptului că sexismul 14 subminează complet ideea de merit personal în accesul la poziții și funcții, insistând și asupra prizonieratului femeilor în munci domestice, asociat cu prizonieratul în frica față de violența domesticăxe "„violență domestică" și atitudinea arbitrar-despotică a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bună profesoară (aici accentele elitiste dispar). Orice aptitudine are valoarea sa absolută. Trebuie să dispară prejudecata superiorității unei activități asupra altora. În spirit liberal, Adela Xenopolxe "„Xenopol,Adela" (1896), Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia" (1913), Maria Buțureanuxe "„Buțureanu,Maria" (1913) argumentează necesitatea ca femeile să aibă drepturi politicexe "„drepturi politice" și să facă politică. Ele atacă „imensa minciună despre universalitatea votului” câtă vreme acesta rămâne doar masculinxe "„masculin". În principal, ele susțin următoarele: - Legislația românească configurează incapacitatea politică generalizată a femeilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nicidecum independent. Fără îngrijire, nu poate supraviețui. Viața oamenilor este mai curând un șir de interdependențe. Indivizii nu sunt abstracți, ci foarte concreți. Suntem creații ale propriilor noastre comunități. Experiențele femeilor din statele foste comuniste pot însă mai degrabă să argumenteze în favoarea feminismului liberal. Dacă experiența liberală relevă că, uneori, neintervenția statului conduce chiar la încălcarea libertăților individuale, experiența țărilor comuniste relevă faptul opus: intervenția statului în viața privată transformă patriarhatulxe "„patriarhat" clasic într-un patriarhatxe "„patriarhat" de statxe "„patriarhatdestat". Familiaxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
copiilor (creșe și grădinițe accesibile inclusiv femeilor cu venituri mici); f) îmbunătățirea condiției mamelor, concedii de maternitatexe "„maternitate" și de îngrijire a copiilor, concedii parentale; g) reducerea șomajului. Agenda teoretică s-a referit preponderent la critica individualismului liberal și au argumentat pentru ideea că subiectul (femeia, în acest caz) este un construct social-istoric cu sensuri variabile, biologia neavând un rol în destinul social, care depinde de cu totul alte determinări. Tendințele feministelor socialiste nu au fost niciodată separatiste. Ele au militat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
proletarul este înstrăinat de ceilalți proletari care sunt tratați drept competitori, și nu drept aliați pentru interese comune, că este înstrăinat de naturăxe "„natură", din cauză că munca fizică este privită ca sursă de frustrare și ca obstacol. Ann Foremanxe "„Foreman,Ann" argumentează că procesul de alienarexe "„alienare" este mai profund în privința femeilor. Bărbații, susține ea, trăiesc măcar în mai multe lumi, cea socială, cea industrială și cea a gospodăriei. Femeile trăiesc doar în cea din urmă. Munca bărbaților în industrie, din cauza exploatării
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
economice de producție. Preluând ideile antropologului Morgan, Engelsxe "„Engels,Friedrich" analizează matriarhatulxe "„matriarhat" (femeile dețineau putereaxe "„putere" economică, ele având tot ceea ce era necesar pentru gătit, îmbrăcat, adăpostit, gospodăria fiind primul centru al producției) și apariția monogamiei. Înainte de apariția familiei, argumentează el, a existat o stare primitivă, promiscuă sexual, dar în care bărbații și femeile erau complet liberi. În timp, au fost prohibite incesturile, apoi bărbații au făcut reguli prin care au putut deține femeile în posesie personală. Familia monogamăxe "„familiamonogamă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
am tratat problematica referitoare la comunismxe "„comunism" în contextul mai larg al feminismului marxist, ca o formă de feminism marxist aplicat, devenit politică de statxe "„stat"? Ca să răspund coerent la o asemenea întrebare, ar trebui să am dovezile necesare să argumentez în favoarea existenței unui feminism comunistxe "„feminism comunist"1, a unei ideologiixe "„ideologie" și politici feministexe "„politici feministe" a comunismului. Pe de o parte, deoarece tentativele de răspuns la această problemă nu mă încurajează să cred că a existat un feminism
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cetățeni pe care îi judecăm exclusiv după munca pe care o depun” (Nicolae Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae", 197327). Principiul de salarizare părea foarte convenabil femeilor: la muncă egală, salarii egale. Aparent, condițiile egalității economice erau asigurate. Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003) argumentează însă că lucrurile nu stăteau așa cum par. „Politicile de gen ale comunismului au fost politici de reproducerexe "„reproducere" a dominației bărbaților în societate începând cu steagul care avea bărbat cu ciocan și femeie cu seceră, iar cele două munci erau
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
parentalitatea represivă. Acest mod de acțiune din partea statului a generat mecanismele cotidiene ale duplicității (schizofrenia între discursul oficial și cel particular), o prefăcătorie generalizată de tipul: „Zi ca ei și fă ca tine”34. Aceste mecanisme ale supraviețuirii prin duplicitate, argumentează Kligmanxe "„Kligman,Gail", au transformat populația într-una de complici ai partidului-stat. Traiul în condițiile respectării tuturor legilor nu era posibil. În consecință, oamenii aveau diferite grade de culpabilitate și, o dată cu acestea, diferite doze de lașitate. „Cetățenii” unui stat totalitar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
primitiv și patriarhalxe "„patriarhal", calchiat după modelul eroului masculinxe "„masculin" popular, cel puțin până la alegerile din 2000. Femeile preferă organizările tip rețea și mai puțin pe cele hiperierarhizate, iar politica românească este excesiv centrată în jurul ierarhizărilor. Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" argumentează că imaginea standard este cea a baronilor partidelor, conduși de generalul președinte de partid la o confruntare în care femeile îi sprijină, îi susțin, fac cafele și asigură confortul bărbaților întorși de pe câmpul de bătaie. A fost o politică de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
promoveze femei în politică (Matlandxe "„Matland,Richard", 2003, p. 338). Partidele naționalist-tradiționaliste acceptă femei și au femei în număr relevant, inclusiv în parlamentexe "„parlament", dar aceste femei duc o politică de tip conservator, o politică maternalist-naționalistăxe "„politicămaternalist-naționalistă". În același spirit, argumentând nuanțat relația între femei și naționalismxe "„naționalism" în Serbia și Croația anilor de război, Lilly și Irvine fac o remarcă demnă de reținut: „Când nu se confruntă direct cu un comportament care poate conduce la lezarea concepției naționaliste despre rolul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
deciziile referitoare la ce se întâmplă în societate în mai mare măsură decât femeile și, mai ales, ești deservit de femei.” (Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). În lucrarea Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România (2003), Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" argumentează existența a trei forme de patriarhatxe "„patriarhat": rural, socialist și capitalist, pe care le-am numit: țărănesc, de statxe "„stat" și capitalist (vezi Miroiu, 2003 b). Avantajul acestei lucrări este acela că prezintă mecanismele mai mult sau mai puțin subtile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
capitaliste cu democrațiexe "„democrație" liberală, nici în cele predominant social-democrate (în cele scandinave, campioanele „feminismului de statxe "„feminismdestat"”5, în care bărbații migrează din politică în afaceri). El nu a dispărut nici în cele comuniste și este recreat, așa cum voi argumenta pe larg mai jos, indiferent de circumstanțe, în țările postcomuniste. Această postulare a superiorității de gen poate să conducă fie numai la diverse moduri de ierarhizări sociale în defavoarea femeilor, fie, mai grav, la dependența politică, juridică, economică, simbolică a femeilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
redistribuirea puterii" și resurselor în tranziția postcomunistă nu apare deloc pe agenda publică din aceste țări ca fiind o „problemă a femeilor” și, în consecință, nu-și găsește loc în abordările standard ale problematicii de gen. Cu toate acestea, așa cum argumentează Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003), tema fundamentală a tranziției postcomuniste - cum se redistribuie resursele și putereaxe "„putere" - este fundamental legată de relațiile de gen. Cu politicile pentru femei sunt probleme și în cazul „feminismului de statxe "„feminismdestat"” (cel al țărilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
își apere interesele, ele nu au acționat ca grup; deși au avut un avantaj „competițional”, ele nu s-au prevalat de acesta. Singura formă de putere care a rămas neatinsă a fost patriarhatulxe "„patriarhat" în relațiile de gen. Așa cum voi argumenta în continuare, există o consecință semnificativă a acestui fapt. Bărbații au reușit să-și aproprie statulxe "„stat", iar femeile au fost livrate spre piață. Chiar dacă toate formele de putere au fost renegociate, femeile nu au participat cu adevăratca parte contractuală
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1967, „The General Irrelevance of the General Impossibility Theorem”. footnote>. Mă voi concentra aici asupra primelor două strategii, deoarece acestea sunt specifice paradigmei. În privința celei de-a treia, o voi discuta în partea a patra a acestei lucrări și voi argumenta că poate reprezenta o modificare de viziune în cadrul paradigmei, și nu o renunțare la paradigmă. Revenind la primele două strategii, cea dintâi a vizat în special condiția independenței față de alternativele irelevante, motivul fiind că nu ar fi vorba despre o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în interpretarea tare, la fel ca în cazul paradoxului Sen, gândirea libertariană este inconsistentă. În interpretarea slabă însă, una dintre condiții este greșit formulată, sau este mai tare decât necesar. Soluția paradoxului Gibbard argumentează în favoarea celei de-a doua interpretări: rămânând în cadrul informațional arrowian, formulăm o condiție libertariană care să nu sufere de inconsistența descoperită de Gibbard, dar care să o prezinte pe cea descoperită de Sen. footnote>. În interpretarea tare, gândirea libertariană este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
află în fața unei anomalii, deoarece nu poate servi drept instrumentar universal pentru testarea consistenței oricăror teorii etice, valori etc. Dacă anomalia nu poate primi un răspuns satisfăcător după încercări repetate, atunci paradigma se află în criză. În această lucrare, voi argumenta că libertarianismul nu este reprezentabil printr-o funcție de alegere socială, și că informația despre preferințe este doar una dintre informațiile relevante pentru a reprezenta libertarianismul<footnote Am în vedere două dintre cele mai cunoscute teorii libertariene: cea nozickiană și cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este înlăturată. Capitolul 4 Soluții prin reformularea condiției libertariene 4.1. Soluția Hillinger-Lapham În (1971), Hillinger și Lapham contestă faptul că liberalismul ar putea fi captat de condiția liberală (libertariană) a lui Sen: „vom argumenta că definiția sa (definiția lui Sen a liberalismului i.e condiția liberală sau libertariană<footnote Paranteza îmi aparține. footnote>) nu corespunde niciunei noțiuni acceptabile de liberalism” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Pasul următor este de a propune una acceptabilă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]