3,256 matches
-
plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori. În 1931, a fost înființată comuna Beșteloaia, cu satele Bănești, Beșteloaia, Moara Nouă și Podu Rizii, comună ce a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost arondate în 1950 raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală. Conform recensământului efectuat în
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
reședință a plășii Bogați din același județ Dâmbovița. Comuna avea 2500 de locuitori și avea în compunere satele Băsești, Fețeni, Gârleni, Saru, Stratonești, Valea Caselor și Valea Mare. Comuna a luat în timp numele de Valea Mare și a fost arondată în 1950 raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ea a redevenit parte a județului Dâmbovița, reînființat.
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
avea în compunere satele Vârfurile, Valea Rea, Cojoiu, Cârlănești, Strâmbu și Șuvița, cu 1300 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală. Anuarul Socec din 1925 adaugă comunei și satul Stătești, comuna având 2531 de locuitori și fiind arondată plășii Pucioasa a aceluiași județ. În 1931, comuna avea în compunere satele Cârlănești, Cojoiu, Stătești, Suvița, Valea Rea și Vârfuri. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,92%). Pentru 5,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Cotorca fiind arondat comunei Urziceni din județul Ialomița, iar satul Ciocârlia (denumit Bozianca) făcând parte din comuna Gârbovi. În 1925, anuarul Socec consemnează satul Ciocârlia în comuna Gârbovi. În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
cu o populație de 2346 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Urziceni al regiunii Ialomița și apoi (după 1952) al regiunii București. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a fost transferată județului Ilfov și i s-au arondat și satele comunei Borănești, desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. În 2004, comuna Borănești s-a reînființat, iar comuna Coșereni a rămas doar cu satul de reședință. În comuna Coșereni
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
și apoi (după 1952) din regiunea București. Satul "Cacaleți" a fost rebotezat în 1964 "Nenișori". În 1968, comunei i-au fost alipite și comunele vecine Bărbulești și Malu Roșu (noul nume al comunei "Rădulești", desprinsă în 1931) și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. Satul Bărbulești s-a separat din nou de comună în 2006, comuna rămânând atunci în componența actuală. În comuna Armășești se află școala
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul, recent apărut după împroprietărirea unor familii provenite din zona montană a județului Buzău (de unde și denumirea satului), făcând pe atunci parte din comuna Cocora (după ce inițial fusese arondat comunei Reviga). În sat funcționa o școală mixtă. În 1925, comuna Munteni-Buzău deja apăruse: ea era formată doar din satul de reședință (ca și astăzi), avea 1745 de locuitori și făcea parte din plasa Căzănești a județului Ialomița. În 1952
Munteni-Buzău, Ialomița () [Corola-website/Science/301246_a_302575]
-
în compunerea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1964, satul Cioara a luat numele de "Colinele". Când s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, comuna a fost arondată județului Ilfov; tot atunci, satele Colinele și Broștenii Vechi au fost desființate și incluse în satul Ion Roată. În urma unei reorganizări administrative regionale efectuate în 1981, comuna a revenit la județul Ialomița. În comuna Ion Roată se află curtea familiei
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
sate, printre care și Bălțeni, pe Prut. Satul este așezat în partea de nord a comunei Probota. A făcut parte, la început, din comuna Hermeziu, apoi, din anul 1887, din comuna Cârniceni. După desființarea comunei Cârniceni (1901), sătul a fost arondat comunei Țigănași, iar din 1926, comunei Perieni. În 1933, sătul revine din nou la comună Hermeziu, până în 1942, când trece la comună Probota, din care face parte și în prezent. De menționat este faptul că, între anii 1818-1824, populația satului
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
1931, satele Moțca și Boureni s-au separat pentru a forma comuna Moțca, iar comuna Cristești a rămas cu satele Cristești, Herești și Homița, făcând parte din județul Baia (noul nume al fostului județ Suceava). În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată la județul Iași, tot atunci satul Herești fiind desființat și comasat cu satul Cristești. În comuna Cristești se află din satul Cristești, monument istoric de arhitectură de interes național, datând
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
locuitori în satele Bran, Chișărăi, Cilibiu, Coada Stâncii, Golăești, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. În 1931 i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată, dar ele aveau să fie în scurt timp din nou separate. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Golăiești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
în total 2767 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori. În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Două obiective din comuna Tomești sunt incluse
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
în total 1354 de locuitori. În comună funcționau o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1451 de locuitori în satele Chiperești, Oprișani și Țuțora. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Caregna a aceluiași județ; comuna Pufești avea 1740 de locuitori în aceleași două sate, iar comuna Domnești, 967, în satele Domnești și Târgu Domnești. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În timp, comuna Domnești s-a desființat, satele ei fiind incluse în comuna Pufești, care în 1968 a trecut la județul Vrancea. În
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
6 fete) și 3 biserici. În 1925, comuna era reședință a plășii Câlnău, având 2711 locuitori și în plus față de componența anterioară, și satul Gura Câlnău, sat ce a fost rearondat în 1931 comunei Focșănei. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) orașului regional Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit comună a județului Buzău. Tot atunci, satul Mătești a fost trecut la comuna Săpoca; dintre satele comunei, Potocenii de Jos și
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
Localitatea este menționată documentar în anul 1488. Până în anul 1966 satul și comuna s-au numit "Ieșelnita". Localitarea era o comună grănicerească din plasa Orșova, jud. (districtul) Severin/Caraș-Severin (1872-1950). Ulterior a aparținut de comuna Ogradena (1951-1964) și a fost arondată orașului Orșova (1965-1968). Actualul amplasament a fost construit în anii 1967-1970, vechea vatră a așezării aflându-se sub apele lacului de acumulare Porțile de Fier I. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Eșelnița se ridică la de locuitori, în
Comuna Eșelnița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301604_a_302933]
-
o comună de sine stătătoare; iar în 1964, satul Călugărița-Negrești a luat denumirea de "Negrești". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, tot atunci satul Satu Nou fiind desființat și comasat cu satul Rediu, și comunei i-au fost arondate și satele Boghicea, Căușeni, Nistria și Slobozia ale comunei Boghicea, desființată. Comuna Boghicea s-a separat din nou în 2005. Singurul obiectiv din comuna Bâra inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic de „la Cetate”, de lângă
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
în plasa Războieni a aceluiași județ, având 1428 de locuitori în satele Borniș, Dragomirești, Măstacănu și Unghiu. În 1931, reapare satul Negoești pe lista componentelor comunei, și apare și satul Crăești (preluat de la comuna Talpa). În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci au fost desființate satele Crăești (comasat cu Borniș) și Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit și satul Hlăpești (de la comuna desființată
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
total 4167 de locuitori. În comună funcționau zece biserici, două școli primare și 11 mori de apă. Comuna Ceahlău s-a format în 1931 prin desprinderea satelor Letești, Răpciuni și Schit din comuna Hangu. În 1950, comuna Ceahlău a fost arondată raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964) raionului Târgu Neamț, ambele din regiunea Bacău. În 1960, în urma lucrărilor la barajul Bicaz, a apărut satul Pârâu Mare, iar satele Lețești și Răpciuni au fost desființate, reședința comunei fiind mutată de la Răpciuni la
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
comuna avea 2215 locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Vasile Conta", deși satul de reședință a rămas la numele de "Ghindăoani". După al Doilea Război Mondial, comuna a revenit la denumirea de "Ghindăoani" și în 1950 a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț (reînființat), dar a fost desființată, satul Ghindăoani trecând în administrarea comunei Bălțătești. Comuna Ghindăoani a fost reînființată, tot cu un singur sat, în 2003.
Ghindăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301635_a_302964]
-
de locuitori, făcea parte din comuna Lipia-Bojdani, plasa Znagovul, din județul Ilfov. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, în plasa Câmpul a aceluiași județ, și cu o populație de 2107 locuitori. În 1931, comunei i-a fost arondat și satul Bâra, anterior în comuna Lipia-Bojdani județul Ilfov. În 1950, comuna a fost trecută în subordinea raionului Ploiești, din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna Balta Doamnei a revenit la județul Prahova, reînființat. În comuna Balta
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
comuna Românești fusese desființată. Comuna Bărcănești avea 2076 de locuitori în satele Bărcănești și Românești, iar comuna Tătărani 987. În 1938, satele se găseau în aceeași configurație, dar în plasa Ploiești a județului. După reorganizarea administrativă din 1950, au fost arondate orașului regional Ploiești, reședință a regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat și comuna Bărcănești a înglobat, în cadrul acestuia, și fosta comună Tătărani, precum și satul Ghighiu din altă comună desființată, Corlătești. În comuna
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
apropiată de cea actuală). Ea avea atunci 1986 de locuitori. În 1931, comunele Corlătești și Berceni s-au separat din nou, iar satul Moara Nouă a trecut și el la comuna Berceni. În 1950, comunele Berceni și Corlătești au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Berceni a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, înglobând și satul Corlătești din comuna Corlătești, care s-a desființat atunci, precum și localitatea Cartier Dâmbu
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
județul Ilfov, iar în perioada interbelică, din comuna Turbați (denumită ulterior Siliștea Snagovului), plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ Ilfov. În 1950, județele s-au desființat și a trecut în regiunea București, raionul Buftea. La reforma administrativă din 1968, a fost arondat comunei Balta Doamnei din județul Prahova, din care face parte și astăzi.
Bâra, Prahova () [Corola-website/Science/301643_a_302972]
-
În 1931, satele Bălțești și Izești s-au separat din comuna Podenii Noi, și au format comuna Bălțești, comuna Podenii Vechi rămânând cu satul Podenii Vechi. În 1950 cele două comune au fost incluse în raionul Teleajen, care a fost arondat succesiv regiunilor Prahova și apoi Ploiești. La reforma administrativă din 1968, comuna Podenii Vechi a fost desființată și inclusă în comuna Bălțești, care a fost rearondată județului Prahova. Singurul obiectiv din comuna Bălțești inclus în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]