7,848 matches
-
Cluj-Napoca. Este suficient, credem, să consemnăm jurnalele de evidență cu referință la volumele consultate în biblioteca Teleki pentru a afla că cititorii îl preferau pe Rousseau înaintea lui Voltaire sau Montesquieu. De ce? Să ne oprim puțin spre a dezvălui sorgintea atracției spre doctrina rousseauistă. Contractul social are o influență profundă asupra contemporanilor, și dacă din însemnările de pe exemplarul de la Batthyăneum aflăm că acesta este în posesia lui Fogarassy, cu siguranță, tezele lui sunt cunoscute în cercuri mai largi. În sânul Dietei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fi pozitivă: subiectul găsește soluții, iese dintr-o situație dificilă, dar poate fi și negativă, dobândind semnificațiile viselor de fugă sau de urmărire (vezi mai sus). Subiectul nu rezolvă nimic, ci se sustrage. Magnet Prezența unui magnet în vis indică atracția pe care subiectul o simte față de ceva sau cineva. Analiza este deci simplă, iar celelalte elemente ale visului vor oferi, dacă e cazul, mai multe detalii. Prieten Prietenul care apare în vis poate fi considerat o persoană binevoitoare care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
visele lasă adesea impresii, sentimente, emoții simțite în timpul producerii lor («eram terorizat») sau percepute ulterior, la trezire («am visat ceva ciudat, care mă face să fiu trist»). Este deci foarte important să acordăm o grijă deosebită analizei impresiilor respective. Iubire, atracție Ne referim la iubirea simțită în vis și nu la relații sexuale (vezi Sexualitate). Sentimentele tandre, afectuoase sau amororase resimțite în vis indică adesea căutarea armoniei, a uniunii și armoniei între sine și alții sau cu propria persoană. Visul este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
alții sau cu propria persoană. Visul este în general, plăcut și agreabil. Exprimă starea pozitivă a celui ce visează, dezvăluind fie iubirea pe care le-o poartă altora, fie dorința ca lucrurile să fie așa. Se poate întâmpla însă ca atracția, chiar iubirea simțită în vis să fie deranjante, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci când obiectul dorinței este necunoscut, înspăimântător, hidos sau, dacă este cunoscut, respins și neacceptat în realitate. Visul dezvăluie ambiguitatea sentimentelor resimțite față de cineva, atracție percepută ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
întâmpla însă ca atracția, chiar iubirea simțită în vis să fie deranjante, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci când obiectul dorinței este necunoscut, înspăimântător, hidos sau, dacă este cunoscut, respins și neacceptat în realitate. Visul dezvăluie ambiguitatea sentimentelor resimțite față de cineva, atracție percepută ca un inconvenient sau ca un conflict interior. Mânie, furie Mânia resimțită sau manifestată în vis are adesea o valoare compensatorie. Ceea ce nu poate fi perceput în mod conștient în realitate se exprimă cu ocazia activității onirice. Mânia este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
scapă camerei de luat vederi. Imaginea transmisă pe micul ecran fuge. Televizorul - în ciuda oricăror avantaje - nu poate să ne arate totul, nici să povestească ceea ce s-a întâmplat. Reportajul feature. Conform dicționarului New Merriam Webster, feature poate fi definit ca: „atracție specială, ceva oferit publicului ca deosebit de atractiv”. Vicky Hay (1990) merge mai departe și precizează: feature este un articol de interes uman, care nu este important, nici semnificativ, dar care are succes la cititori datorită unei calități speciale, a unei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în ea germenele unei solidarități misterioase. Când știu că cineva simte ca și mine, chiar dacă nu-l am în prejmă (mai ales atunci!), dorul comunicării se întețește. Chiar dacă ea nu este palpabilă, concretă, „comunitatea” nou constituită generează un gen de atracție deosebit de puternică între indivizi. Nevăzutul și neapropiatul aprind și întrețin mai tot timpul focul speranței. Există anumite caracteristici ce definesc această realitate sociologică. Christophe Hebrard (2001) identifică următoarele trăsături ale comunității virtuale: relații preferențiale pe bază de aceleași interese simbolice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ar fi fost achiziționat imediat după descoperire și dacă ar fi ajuns pe mâinile și sub ochii unor oameni pricepuți, polemica de acum, legată de conținutul Evangheliei lui Iuda, probabil n-ar mai exista. Evanghelia lui Iuda constituie „piesa de atracție” a Codexului Tchacos și asupra ei mă voi opri În continuare. În aprilie 2006, spuneam, se lansa, la Washington, prima traducere a acestei apocrife, realizată de o echipă internațională, constituită din profesorii Kasser, Meyer și Wurst, coptologi (pentru că textul e
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În limba oikoumenei, greaca. La origine, Septuaginta nu-i decât traducerea Torei iudaice, adică a Pentateuhului. De ce acestă nevoie, spuneam, imperioasă de transpunere? Pentru că o bună parte din comunitate nu mai utiliza ebraica. În plus, exista o presiune și o atracție foarte puternică din partea mediului elenistic. Trecerea textului sacru ebraic În limba greacă a fost simțită ca un pas deopotrivă decisiv și primejdios. Vedem chiar astăzi toate discuțiile purtate În jurul traductibilității Coranului. Musulmanii neagă traductibilitatea Cărții lor sfinte, dat fiind că
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
că era percepută drept o organizație În primul rând economică cu succese politice puțin remarcabile 1. Totuși, UE era În mod clar interesată să devină un actor politic important În Europa și În lume, atât datorită forței economice, cât și atracției pe care o exercita asupra multor state centralși est-europene. În acest scop, Uniunea avea nevoie să-și definească propriul rol În prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor, creându-și un loc legitim Într-un spațiu deja aglomerat și Într-o perioadă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
literară la Budapesta. O altă culegere a criticului, Visul lupului de stepă (1999), repetă împărțirea în Teme românești și Teme străine, ca un ecou, parcă, al dualității cultivate de magistrul Liviu Petrescu. Primul segment nu conține prea multe puncte de atracție: gândirea gnostică detectată ca model analogic la Blaga, lectura Cărții Oltului (Geo Bogza) în cheia scenariilor alchimice binecunoscute avangardiștilor, citirea personalității lui Andrei Pleșu prin grila daimonicului goetheano-nietzschean. În schimb, al doilea segment al cărții dă adevărata măsură a acestui
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
în contextul mai larg al „istoriei literaturii generale”. Condus de premisa că un artist nu se lasă înrâurit decât datorită unor puternice afinități artistice ori ideologice, el a restrâns aria investigațiilor la acei scriitori străini care puteau oferi elemente de atracție, din acest punct de vedere, pentru un scriitor român. Plecând, bunăoară, de la pregătirea și preferințele lui Barac, el a reușit să descopere cele mai multe dintre izvoare, datorită faptului că le-a privit prin prisma atașamentului scriitorului față de curentul zis „național” din
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
avut un deosebit succes, atestat de răspândire (vor ajunge destul de repede a fi tipărite) și consacrare. Mai departe, însă, în secolul al XV-lea, poezia nu-i va mai tenta pe cărturari. Proza hagiografică, în schimb, devine un punct de atracție. Numeroase serii de „vieți ale sfinților” ce circulau la noi în paterice, proloage (corespondentul slavon al grecescului „sinaxar”) ori mineie, au stimulat, împreună cu alți factori, apariția primelor texte autohtone. Dacă o Viață a lui Nicodim, scrisă de ucenici după moartea
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
finale (Méditations) (1924). Câțiva critici îl consideră chiar un stilist strălucit. A murit bolnav și sărac, așa cum fusese întotdeauna, fiind înmormântat în cimitirul din Passy. În volumul Feciorul și alte nuvele, închegat stilistic, dar inegal ca valoare, mai evidente sunt atracția pentru atmosferă și simpatia aproape sămănătoristă față de năpăstuiții sorții. Lumea imaginată în nuvele este, totuși, în esența ei, citadină. Teza orașului nimicitor de vieți este insuficientă, precară, scrierile lui B., întemeindu-se cel mai adesea pe opoziția dintre favorizați și
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
atitudine de deschidere a mea către celălalt sau către ceilalți. Forma cea mai generală În care se manifestă sentimentele altruiste este simpatia, care desemnează situația sau atitudinea unei persoane de a avea aceleași sentimente pozitive ca ale alteia. Simpatia este atracția pe care o Încearcă o persoană pentru alta, chiar Înainte de a ajunge să o cunoască bine. Din acest motiv, prin natura sa, simpatia este considerată a fi elementul fundamental al afecțiunilor interumane de apropiere. În grupa sentimentelor altruiste sunt incluse
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mele cu ceilalți are la baza ei „existența dorinței ca fapt uman” (J.P. Sartreă. Eu Îl doresc pe celălalt, eu am nevoie de El, pentru că nu pot fi singur. Între un Eu și un Tu este o permanentă relație de atracție sau de respingere, care are la bază o dorință sau o repulsie, o curiozitate sau un interes etc. Dacă relația interumană este, din punct de vedere psihomoral, o dorință, Înseamnă că orice dorință este expresia unei nevoia mea de celălalt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iar Înplan reflexiv, rațional, ca obiect al gândirii mele (J.P. Sartreă. Între mine și celălalt, sau ceilalți, se vor stabili relații concrete. Acestea sunt, din punct de vedere psihologic, atitudini de următoarele tipuri: aă prima atitudine este reprezentată prin limbaj, atracție, iubire, cooperare reciprocă și ajutor, apropiere; bă a doua atitudine este reprezentată prin distanță, rezervă, ură, respingere reciprocă care poate merge până la conflict. Care este cauza diferenței dintre mine și celălalt, și ce se află la baza acesteia? se Întreabă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
atingerea corporală reciprocă dintre cei doi. Mai mult decât atât, este o relație sufletească, emoțională, deschisă și Într-o continuă expansiune. Prin aceasta, subliniază D. Stăniloae, gândirea creștină depășește viziunea existențialistă. Iubirea creează o relație de comuniune Între persoane, o atracție reciprocă, o nevoie a mea de celălalt și invers. Ea este permanentă și inepuizabilă. Persoana umană nu poate exista singură. Ea are permanent nevoie de ceilalți. Chiar și când este singură, voit sau forțat, ea se află totuși În comuniune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de a gândi, de a acționa, În comun și În aceeași direcție, unindu-ne , fără Însă a ne dizolva unul În celălalt. Intimitatea este prin urmare acordul reciproc dintre mine și tine, acord care se desăvârșește prin iubire. Ea este atracție și Întâlnire interioară a dorințelor reciproce. Se poate observa faptul că intimitatea se construiește din sentimentele morale, În primul rând de factură pozitivă, a două persoane Între care simpatia reciprocă, dar mai ales iubirea, ocupă locul principal. Se poate astfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se prezenta, fapt care va fi recunoscut de către ceilalți ca fiind specific cuplului respectiv. Realizarea acestui acord nu este posibilă fără concesiuni, fără cedări din partea fiecăruia, dar și printr-o mare cooperare Între parteneri. Intimitatea, fiind bazată pe iubire, este atracție reciprocă. Ea reprezintă o interiorizare de către mine a celuilalt și invers. Este un joc psihologic, de ordin emoțional de a da și de a primi În schimb. Prin initimitatea cu celălalt eu Încetez de a mai fi singur. Asimilându-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care m-au frustrat, m-au dominat, și alegerea acelora care m-au acceptat, m-au ocrotit, mi-au oferit sentimentul securității și al Împlinirii mele. Din acest motiv, se poate spune că la baza preferinței interpersonale stau sentimentele de atracție, simpatia, sau sentimentele de respingere, antipatia. Prin acest aspect, esențial În relațiile interumane, Psihologia Morală dovedește calitatea de a explica Într-un fel particular acest tip de relație, dincolo de aspectele sale exterioare, intrând În sfera interiorității umane. Preferința interpersonală, dincolo de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mă atrage. Eu mă Îndrept către el. Este o nevoie a mea de acel reper valoric moral, intelectual, spiritual, pe care Îl incarnează pentru mine o anumită persoană, devenită simbol de referință. Aceasta nu mai este Însă numai o simplă atracție simpatetică, ci mai mult decât atât, ea este un interes sau, mai exact, o pulsiune morală care vine din partea Supra-Eului meu. Ea reprezintă tendința mea de depășire și de Împlinire a propriei mele condiții umane, ca ființă interioară și ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
personală. Dacă am un model de ideal pozitiv, situația prometeică va fi pozitivă, și invers, În cazul unui model ideal negativ. În orice caz, alegerea sau asocierea mea cu celălalt, sau cu ceilalți, nu este Întâmplătoare, ci dictată de o atracție care Își are rădăcinile În Supra-Eul meu moral și spiritual, urmărind satisfacerea pulsiunilor valorice ale acestuia. În plan general, Eu prefer persoane care Îmi sunt asemănătoare, În care mă recunosc și cu care, din acest motiv, mă pot ușor identifica
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se stabilește rapid un acord reciproc. Dar aceasta nu reprezintă o lichidare a complexului prometeic. Eu mă pot recunoaște și mă identific cu persoane care adesea au aceleași probleme psihologice și morale ca și mine sau de altă natură. Această atracție este dată de nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
important și el nu se datorează simplei Întâmplări, cum este În general considerat. În realitate, fiecare se deschide, se atașează numai de persoanele care corespund valorilor sale spirituale, de la care poatelua ceeace doreșe și În care recunoaște idelaul său uman. Atracția sau preferința pentru o anumită persoană am explicat-o. În ceea ce privește Însă preferința pentru un anumit grup, lucrurile sunt asemănătoare. Aderăm la un grup (social, politic, cultural, religios etc.Ă În primul rând după criteriile valorice pe care acesta le incarnează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]