8,108 matches
-
stat nemembru să adere la Acordul parțial lărgit, după consultarea statelor nemembre, deja participante. Articolul 3 1. Comitetul de direcție al centrului este format din cîte un reprezentant al fiecărui stat membru al Acordului parțial lărgit. Un reprezentant al asociației austriece, menționat în art. 6 alin. 3, este autorizat să urmărească lucrările Comitetului de direcție în calitate de observator. 2. Comitetul de direcție alege dintre membrii săi un birou format dintr-un președinte, doi vicepreședinți și alți doi membri pentru o perioadă de
LEGE Nr. 48 din 5 iunie 1996 privind aderarea României la Acordul parţial largit de înfiinţare a Centrului European de Limbi Moderne de la Graz, aprobat de Consiliul Europei la 8 aprilie 1994 [Rezoluţia (94)10 a Comitetului Ministrilor]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114317_a_115646]
-
la dispoziția centrului un sediu și un secretariat local. 2. Cheltuielile legate de secretariatul local și de funcționarea centrului vor fi suportate de către Republică Austria. 3. Republică Austria poate încredință execuția obligațiilor sale, conform prezentului articol, unei asociații de drept austriece, creată în acest scop. Articolul 7 1. Secretariatul centrului, aflat sub conducerea unui director, este asigurat de secretarul general al Consiliului Europei. 2. Directorul poate apela la instituții recunoscute și la experți independenți în domeniul predării și învăț��rii limbilor
LEGE Nr. 48 din 5 iunie 1996 privind aderarea României la Acordul parţial largit de înfiinţare a Centrului European de Limbi Moderne de la Graz, aprobat de Consiliul Europei la 8 aprilie 1994 [Rezoluţia (94)10 a Comitetului Ministrilor]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114317_a_115646]
-
centrului, aflat sub conducerea unui director, este asigurat de secretarul general al Consiliului Europei. 2. Directorul poate apela la instituții recunoscute și la experți independenți în domeniul predării și învăț��rii limbilor străine. 3. Personalul pus la dispoziție de autoritățile austriece pentru sediul centrului nu face parte din personalul Consiliului Europei. 4. Sediul centrului este situat la Graz. Articolul 8 Comitetul Miniștrilor poate adopta amendamente la prezentul statut printr-o majoritate de voturi, așa cum se prevede în art. 20 lit. d
LEGE Nr. 48 din 5 iunie 1996 privind aderarea României la Acordul parţial largit de înfiinţare a Centrului European de Limbi Moderne de la Graz, aprobat de Consiliul Europei la 8 aprilie 1994 [Rezoluţia (94)10 a Comitetului Ministrilor]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114317_a_115646]
-
2 LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat acordarea cetățeniei române 1. Stan Puiu, apatrid, născut la 20 ianuarie 1962 în București, România, fiul lui Ion și Vasilica, cu domiciliul actual în Austria, Steghersbach, Gassl 20. 2. Filote Georgeta, cetățean austriac, născută la 18 mai 1927 în comuna Tisău, județul Buzău, România, fiica lui Șerbănescu Nicolae și Șerbănescu Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hillerstr. 4/II 74. 3. Balș-Juvara Ilinca, cetățean elvețian, născută la 8 decembrie 1942 în
HOTĂRÂRE nr. 1.286 din 22 noiembrie 1996 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116402_a_117731]
-
Suedia, 51442 Limmared, Blaklockev 3. 39. Ghiță Nicolae, cetățean suedez, născut la 2 iulie 1937 în localitatea Ștefan Vodă, județul Călărași, România, fiul lui Gheorghe și Mitana, cu domiciliul actual în Suedia, 21430 Malmo, Dalslandsgatan 9. 40. Eichler Victoria, cetățean austriac, născută la 1 aprilie 1923 în localitatea Provita de Jos, județul Prahova, România, fiica lui Luncasu Petre și Salomia, cu domiciliul actual în Austria, 1090 Viena, Wilhelm Exnergasse 23/ 30. 41. Patru Delia, cetățean german, născută la 7 august 1962
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
în Germania, 74072 Heilbronn, Wollhausstr. 34. 50. Toma Bogdan, cetățean german, născut la 2 august 1963 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiul lui Nicolae-Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 97447 Gerolzhofen, Schwarzenbergstr. 9. 51. Paulian Ioana, cetățean austriac, născută la 3 octombrie 1951 în localitatea Urziceni, județul Ialomița, România, fiica lui Lambru Dumitru și Râdă, cu domiciliul actual în Austria, 1180 Viena, Hockegasse 54/ 14. 52. Paulian Nicoara-Sorin, cetățean austriac, născut la 5 ianuarie 1953 în București, România
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
97447 Gerolzhofen, Schwarzenbergstr. 9. 51. Paulian Ioana, cetățean austriac, născută la 3 octombrie 1951 în localitatea Urziceni, județul Ialomița, România, fiica lui Lambru Dumitru și Râdă, cu domiciliul actual în Austria, 1180 Viena, Hockegasse 54/ 14. 52. Paulian Nicoara-Sorin, cetățean austriac, născut la 5 ianuarie 1953 în București, România, fiul lui Florea și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 1180 Viena, Hockegasse 54/ 14. 53. Cârpaci Adam, apatrid, născut la 7 decembrie 1927 în localitatea Topolovatu Mare, județul Timiș, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
fi predat în nici un caz, indiferent de formă, membrilor asociației, ci trebuie să fie predat, prin hotărârea adunării generale, care a decis desființarea unor organizații cu scopuri de binefacere sau religioase recunoscute, conform art. 34 lit. ff) din Regulamentul federal austriac, de către consiliul de conducere al asociației care se retrage sau de un lichidator care a fost desemnat pentru această de adunarea generală. -----------------
ORDONANTA nr. 57 din 21 august 1998 privind aprobarea participării Ministerului Turismului la Comisia Europeană de Turism şi la Asociaţia de Promovare Turistica Internationala - "Die Donau". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121614_a_122943]
-
Schwabisch Gmund, Warrenwiesenstr. nr. 32. 29. Negru Ion, persoană fără cetățenie, născut la data de 3 noiembrie 1944 în București, România, fiul lui Petre și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, Fellbach, Bahnhofstr. nr. 122. 30. Vulpescu Dan Radu, cetățean austriac, născut la data de 27 februarie 1955 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Vintilă și Leonora, cu domiciliul actual în Austria, Wien, Garbergassestr. nr. 4/3/9. 31. Răduți Ioan, cetățean german, născut la data de 28 iulie 1958
HOTĂRÂRE nr. 748 din 19 noiembrie 1992 pentru redobîndirea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122161_a_123490]
-
actual în Germania, Augsburg, Josef Prillestr. 14. 41. Bilajac Ileana, cetățean german, născută la 19 noiembrie 1951 în localitatea Hisias, județul Timiș, România, fiica lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Ungsteinerstr. 22. 42. Gumann Constantin, cetățean austriac, născut la 13 mai 1941 în Iași, județul Iași, România, fiul lui Gumă Eugenia cu domiciliul actual în Austria, Salzburg, Bielstr. 27/3. 43. Khmayyes Corina Teodora, cetățean german, născută la 11 octombrie 1955 în Lipova, județul Arad, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 80 din 23 februarie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122173_a_123502]
-
bune, care nu purta cămașă verde... ceilalți erau toți legionari și se ocupau de politică... Cum ați simțit perioada aceea? Deci, deși nu știam românește, datorită Învățătoarei și hărniciei mele (mama nu știa deloc românește, iar tata a fost ofițer austriac și tot greu a Învățat, a trebuit să-și Întrerupă studiile de medicină) am absolvit cu note mari clasa a IV-a, dar fără a primi vreodată un premiu, pentru că eram evreică. La examenul de admitere am fost foarte lăudată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acolo câteva luni, apoi am ajuns lângă Budapesta - asta era În 1944. La Budapesta am stat până În mijlocul lui octombrie, când am fost predați nemților. Pentru asta trebuia să parcurgem pe jos drumul din partea de apus a Budapestei până la granița austriacă, ce făcea atunci parte din Germania. După ce am parcurs tot drumul am fost predați nemților, care ne-au pus În tren și, cu o viteză destul de mare, ne-au dus până În Bavaria, la vreo sută de kilometri de granița elvețiană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
evrei militari de carieră. În timpul primului război mondial a trăit cu familia În localitatea Znaim, la câteva zeci de kilometri de Viena, unde era amplasată garnizoana lui. A fost mare patriot - cum s-ar spune, „mai patriot” decât colegii săi austrieci sau unguri, așa cum se Întâmplă de obicei cu orice asimilat, care, prin atitudine, vrea să „dovedească”... După pierderea războiului, de bună seamă, a fost deblocat - a devenit, cum s-ar zice, militar șomer. Nu mai avea ce căuta În orășelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un tren - se Înțelege că de vite - la Bergen-Belsen, undeva Între Hanovra și Hamburg, aproape de Marea Nordului, unde am ajuns pe 14 decembrie. Nu trebuie să vă spun că prima parte a drumului eram escortați de jandarmeria maghiară, iar de la granița austriacă am fost preluați de SS. - A existat vreo deosebire Între tratamentul din partea jandarmeriei maghiare și...? - N-aș putea spune că a existat o deosebire esențială de tratament. Pot să vă spun doar că de la Budapesta până la granița austriacă nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de la granița austriacă am fost preluați de SS. - A existat vreo deosebire Între tratamentul din partea jandarmeriei maghiare și...? - N-aș putea spune că a existat o deosebire esențială de tratament. Pot să vă spun doar că de la Budapesta până la granița austriacă nici nu s-au deschis ușile, nici ferestrele și nici apă n-am avut. - Nu vi s-au dat alimente? - Ceea ce țin eu minte despre alimente este că ne-au dat nemții pâine și un fel de cașcaval. Cu aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Dar așa de aglomerată era baraca asta, că nu puteai sta decât așa, cu mâinile la piept. Noaptea puteai să ieși, dar trebuia să faci slalom. Era foarte greu, era o nenorocire. Această conducere aleasă, care era formată din țigani austrieci... Noi nu aveam de-a face cu nemții propriu-zis. Nu vreau să vorbesc de rău și nu știu ce, dar ăștia furau tot, ne terorizau... Erau o catastrofă... băteau, unii erau omorâți acolo... Teroare totală. Nu le ajungea cu teroarea, era și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să construiască un lagăr mare, că se știa că se apropie războiul și că or să vină sute de mii de ruși, polonezi... Că avea Hitler planul lui: știa când o să atace Cehoslovacia, Rusia... În ’38 au venit și prizonierii austrieci. Deci ăștia nu erau de drept comun: erau comuniști, social-democrați, ca pe urmă să vină și catolicii bavarezi, pe care Hitler nu Îi Înghițea. Sau nu se Înghițeau... Deci prea puțini erau de drept comun. Pe urmă, În orice caz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-meu, Dumnezeu să-l ierte, care Învățase meserie inițial de la un miner cioban: „Bă, ce culți sunt francezii ăștia. Și ciobanul vorbește bine franțuzește” (râde). La noi cam toată lumea știa puțin franțuzește. Oamenii au făcut școală... În școlile ungurești și austriece nu se Învăța franțuzește. Dar erau foarte mulți din generația care a apucat epoca românească, ce Învățau franceza din clasa I de liceu până la bacalaureat. Franceza era obligatorie. Francezii erau foarte Încântați că majoritatea vorbeau franțuzește și atunci noi aveam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tâlc: „acu îl aduci tu în spate că el te-a dus pe tine”, aluzie la trecerea claselor, fără încurcături. VI. - Spectacolul de la Rădăuți cu „Doi sergenți” a fost întradevăr un triumf. Bucovina era doar de câțiva ani alipită. Educația austriacă era pretențioasă. Spectacolul unor elevi nu putea să atragă publicul, așa că în seara spectacolului sala era plină doar de elevi și corpul profesoral al celor câteva școli din oraș. Prea puțini alți intelectuali. După 513 Lazăr Offenberg, farmacist în Fălticeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și Sextil Pușcariu, vicepreședinți. Consiliul Național Român din Bucovina a stabilit convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 28 noiembrie 1918, să decidă viitorul provinciei, și a intrat în legătură cu Guvernul României, aflat încă la Iași. Orice încercare a guvernului austriac împreună cu ucrainenii care voiau o Galiție de vest, înglobând Bucovina, la care a subscris și românul trădător Aurel Onciul, a fost sortită eșecului, deoarece CNR a cerut intervenția armatei române, care curăță provincia de trupele ucrainene. Într-o atmosferă de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
despre existența limbii moldovenești, recunoscută ca atare de forurile europene, ar fi bine să-l cheme pe ambasadorul Austriei la Chișinău și să-l întrebe în ce limbă vorbește. Va afla, cu surprindere, că în Austria nu se vorbește limba austriacă, cu toate că Austria a fost dintotdeauna despărțită de Germania. Colac peste pupăză: domnul Voronin vrea să ne dea lovitura de grație, reluând una dintre cele mai trăsnite și mai reacționare teze din arsenalul propagandistic sovietic, aceea că România este un stat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a „rromilor” cu românii. Într-un fel, este de crezut: țiganii și-au însușit limba, religia, portul popular, obiceiurile, împart aceeași țară cu românii și nu este de mirare că imensa lor majoritate s-au declarat români, atât în timpul stăpânirii austriece, cât și după. O explicație și o vină se găsește pentru toate. La noi nu s-a știut, nu s-a vrut, nu s-a oferit o politică pe termen lung; nu s-a prevenit un fenomen care sărea-n
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fără teamă sau favoritism". Ranke a mers pe urmele lui scriind istoria wie es gewesen ist (așa cum a fost). Cu totul altfel se prezintă situația în Europa central-răsăriteană și în România. Aflată la răscruce de drumuri față de monarhiile militare germane, austriece și rusești, acest "pămînt al nimănui" face parte din Europa doar din punct de vedere geografic. Unii intelectuali se referă la România cu dispreț, numind-o "partea întunecată a Europei" (care, ca și partea întunecată a lunii, nu poate fi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
numitului Manifest Destiny, față de superioritatea britanică exprimată de Macaulay (sau de Rudyard Kipling) sau față de ideea germană conținută în expresia an den deutschen Wesen, soll die Welt genesen (sub conducerea germană, lumea trebuie să se însănătoșească). Nu există nici o "misiune austriacă", așa cum susțin istoricii austrieci. Nici măcar la mission civilatrice (misiunea civilizatoare) a Franței sau Mesianismul rusesc, care a constituit întotdeauna justificarea morală a expansionismului rusesc. Din punct de vedere cultural, zona aceasta diferă de Occident. Dr. Samuel Johnson nu prea ar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
superioritatea britanică exprimată de Macaulay (sau de Rudyard Kipling) sau față de ideea germană conținută în expresia an den deutschen Wesen, soll die Welt genesen (sub conducerea germană, lumea trebuie să se însănătoșească). Nu există nici o "misiune austriacă", așa cum susțin istoricii austrieci. Nici măcar la mission civilatrice (misiunea civilizatoare) a Franței sau Mesianismul rusesc, care a constituit întotdeauna justificarea morală a expansionismului rusesc. Din punct de vedere cultural, zona aceasta diferă de Occident. Dr. Samuel Johnson nu prea ar putea justifica prezența istoricilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]