KorAP: Find »[drukola/base=bântui & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...121 122 123 ...175 >

4,354 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

chiar de-a doua zi s-a îmbolnăvit de holeră și a zăcut o săptămână, fără a vedea pe cineva sau a se întîlni cu nimeni; de aceea comisia de cercetare l-a declarat nevinovat de fapte revoluționare 304. Molima bântuia însă mai departe în țară. Astfel, comisarul revoluționar al județului Muscel, Constantin Meltiade, raporta la 15/27 august Ministerului Treburilor din Lăuntru că, "din pricina boalei holerei, care până acum a adus plasa Podgoria într-o stare jalnică și m-a

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
revoluție, pretextând epidemia de holeră. De pildă, preotul Barbu din Milești mărturisea la 1/13 februarie 1849 că în privința jurământului cerut de comisarul propagandist, Petre Orbescu, în plasa Amaradia (jud. Dolj), "la satul nostru nu s-a făcut din pricină că ne bântuia tare holera, de care și eu am zăcut multă vreme și satul au fost cam periorisit"308 (golit de locuitori). La 12/24 decembrie 1848, orășenii din Pitești pledau pentru nevinovăția pitarului Stoian Crăciun, polițaiul orașului, ce a fost ales

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
epidemia s-a extins în toată țara, făcîndu-se peste tot slujbe, preoții au scos moaștele Sf. Grigore Decapolitul de la mănăstirea Bistrița, mutate temporar la Hurez, datorită restaurării lăcașului ce le găzduia, și le-au trimis în orașele oltene, unde boala bântuia cel mai puternic. Timp de două luni, între iunie și 12 august (24 august st.n), moaștele au fost expuse în biserici și plimbate pe ulițele mai multor orașe, printre care Rîmnicu Vâlcea, Caracal și Craiova 311. De asemenea, preotul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
încetat în Țara Românească, Guvernul provizoriu a ordonat divanurilor și tribunalelor să-și reînceapă activitatea 313. Într-un raport adresat Foreign Office-ului de către consulul britanic Colquhoun, la 3/15 septembrie 1848314, dată la care holera încetase, în mare, să bântuie în Principatul muntean, se prezenta un tabel statistic 315, alcătuit de autoritățile locale la 1/13 septembrie, al evoluției epidemiei la București și în județele Țării Românești între 2/14 iulie - 7/19 august: O altă situație centralizatoare a victimelor

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
s-a putut, de asemenea, remarca faptul că holera urmează de predilecție cursul râurilor. În ce privește problema dacă comunicațiile exercită o influență asupra răspândirii boalei, e caracteristic felul ei de apariție în primăvara anului sus-pomenit 1848: în iarna acelui an, holera bântuia la Constantinopole, dar Bulgaria, Rumelia de Nord, Moldova, Basarabia și Ardealul erau complet neatinse. Dar abia fusese deschisă, în aprilie, navigația între Constantinopole și Galați, că, după puține zile, au apărut primele cazuri, mai întîi la Galați. De acum boala

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
sigure că holera a izbucnit în locuri sănătoase, imediat sau puțin timp după sosirea de persoane din localități contaminate. Cum pot fi împăcate aceste două fenomene, aparent contradictorii? Iată care-i părerea mea: cred că într-o localitate, unde holera bântuie un timp mai lung, aerul e atât de impregnat cu miasma holerică, încît toți oamenii care trăiesc în acest aer au absorbit această miasmă în organismul lor, deși boala nu se ivește imediat la toți. Starea generală alterată, pe care

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
fost în măsură să prezinte dări de seamă 337. În octombrie s-au mai semnalat cazuri de holeră în nord-vestul provinciei, la Sătmar 338, dar regiunile cele mai afectate au fost cele din nord-estul și centrul Ungariei, unde epidemia a bântuit cu virulență și în primăvara anului 1849. Holera a atins, în iulie 1849, orașul și cetatea Timișoara, unde garnizoana imperială era asediată de forțele revoluționare maghiare. Bombardamentele masive asupra cetății asediate, reducerea considerabilă a cantității de alimente, întreruperea aprovizionării cu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și Olanda (octombrie 1848), pentru ca din Rotterdam să treacă în Belgia și Luxemburg, iar din Hamburg în Danemarca și Anglia, în octombrie la Edinburgh, în noiembrie la Glasgow, apoi la Londra. Din Insulele Britanice, holera s-a propagat în Franța, bântuind Parisul (martie), iar din Lyon și Marsilia (august 1849) a trecut în Algeria. Emigranții irlandezi au introdus-o în Statele Unite ale Americii, la New York și New Orleans, răspîndindu-se în cele din urmă în California, Texas, Mexic, Antile, apoi în Cuba

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
apoi în Cuba și Jamaica. Armatele austriece au contaminat Italia, prin Tirol (iunie 1849), de unde molima a trecut apoi în insulele Ionice și Grecia. În sfârșit, prin Marsilia, holera atinge Egiptul, iar în extremul nord dispare în 1850, după ce a bântuit Suedia și Norvegia. Astfel se stinge cel de-al doilea mare asalt al holerei din 1847-1850, având centrul de greutate în 1848-1849, care a pustiit întreg continentul european, America de Nord și Centrală și Africa de Nord, făcând, potrivit statisticilor oficiale, 1 144 327

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
către toamna lui 1853, molima s-a răspândit spre sud, în Țara Românească, regiunea Dunării de Jos și Dobrogea, iar spre apus în Austria, Saxonia, Bavaria, Hanovra, Insulele Britanice și Franța 344. La sfârșitul anului 1852, știrile despre holera ce bântuia țările vecine au ajuns și în Moldova. Unul dintre "veteranii" vechilor epidemii, scriitorul Alecu Russo, o amintea în articolul său Holera, publicat la Iași, în Calendar pe anul 1853, la tipografia "Buciumului Romîn" (p. 48-57). El evoca următoarele: "De o

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
pe turci la concesii, țarul a ordonat trupelor sale, puse sub comanda feldmareșalului cneaz Ivan Feodorovici Pașkevici, să treacă Prutul la 21 iunie/3 iulie 1853, fără declarație de război, și să ocupe militar Principatele Romîne 347. Dar în acestea bântuia sporadic holera, printre alte afecțiuni, ca febra sau frigurile intermitente, dizenteria și diareea. De aceea odată cu instalarea trupelor țariste, mai întîi în Moldova, au fost organizate spitale vremelnice la Iași, Vaslui și Galați, iar unii bolnavi fiind internați în spitalul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
a localnicilor aflați sub ocupație, în cele 17 lazarete rusești nou înființate, printre care și două spitale mai mari, unul la București și celălalt lângă Prut, se aflau totuși internați soldați suferind de holeră, friguri intermitente, diaree și dizenterie. Holera bântuia, dar nu într-o formă prea gravă, majoritatea fiind cazuri curabile. Organizarea spitalelor era bună, iar medicii și infirmierii, pricepuți; spitalele erau prevăzute cu băi de abur, iar alimentația, bazată pe carne și pâine, se dovedea a fi consistentă. Majoritatea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
11 noiembrie (st.n.). Iată ce declara doctorul care se afirmase în lupta împotriva epidemiei de holeră din 1848: "Nici Iașii nu au fost scutiți în cursul acestui an [1853] de holera asiatică. Încă de la începutul lunii iunie a grasat [bîntuit] între locuitorii Capitalei, mai ales între cei săraci, holerina, manifestîndu-se prin diaree, vărsături, senzații de arsură și greutate în hipocondru. Către sfârșitul lunii august se părea că va dispărea complet. În 17/29 septembrie s-au ivit 8 cazuri manifeste

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
de tot au perit de la locurile unde s-au arătat"363. Astfel s-a încheiat primul "val" epidemic care a lovit Moldova în 1853, holera persistând însă sub forma unor focare endemice, care au răbufnit totuși în următorii doi ani, bântuind încă în Țara Românească. * Odată cu pătrunderea trupelor ruse în Principatul muntean s-a trecut la înființarea spitalelor de campanie. La 29 iunie/11 iulie au fost organizate la București și Buzău asemenea instituții sanitare pentru 600 de bolnavi, "cinuri de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
unui medic anonim adresată periodicului austriac "Wiener medizinische Wochenschrift". Astfel, în numărul 15 din 15 octombrie (st.n.) 1853 al amintitei reviste, se afirma că cel mai mare număr de bolnavi se afla la București și Craiova 365, dar epidemia bântuia și porturile dunărene, printre care, în primul rând, Brăila. Consulul britanic din București, Robert G. Colquhoun, transmitea, la 12/24 octombrie 1853, ministrului secretar de stat la Externe, George Villiers, lord Clarendon, știri primite de la viceconsulul Charles Cunningham, despre ivirea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
11/23 noiembrie, se consemna că s-au depistat 162 de cazuri de holeră, dintre care 70 s-au dovedit letale, iar 92 pe cale de însănătoșire 367. Tot în corespondența amintită din "Wiener medizinische Wochenschrift" se mai amintea că holera bântuia nu numai la Brăila, dar și la Ismail și Reni, pe malul rusesc al Dunării, ca și la Călărași și Turnu Măgurele, unde se aflau concentrate multe trupe rusești 368. În ciuda măsurilor adoptate de turci spre a-și feri de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
4 noiembrie 1853, care a constituit un șoc pentru trupele ruse, ce au suferit acolo un eșec370, provoacă primele pierderi printre combatanți, îngreunînd sarcina medicilor din spitalele de campanie, care au trebuit să facă față nu numai combaterii bolilor ce bântuiau Principatul muntean - holera constituind o permanentă preocupare -, dar și îngrijirii răniților de pe linia frontului. Astfel, tot din corespondențele publicate în "Wiener medizinische Wochenschrift" cunoaștem situația existentă la sfârșitul anului 1853, atât a recruților locali și a soldaților țariști, în spitalele

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
îngrijeau ostașii egipteni din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera, febra tifoidă, dizenteria, adăpostirea în corturile în aer liber dovedindu-se mai benefică decât în căzărmile infectate și supraaglomerate. Din Constanța, Șumla și Sofia soseau întăriri menite a consolida pozițiile turcești de la Măcin, Silistra, Rusciuk și Vidin, deși exista

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
suferite în campania din Dobrogea, după trecerea Dunării, ele ridicîndu-se la 21 000 de soldați, dintre care 13 000 au pierit la asediul eșuat al Silistrei; în cifra aceasta erau incluși și cei răpuși de febră tifoidă, holeră, dizenteria care bântuia atunci cu violență, febre intermitente și hidropizie acută 386. Odată cu retragerea trupelor ruse din Principate au fost desființate și spitalele ruse vremelnice. Corespondentul periodicului vienez amintit menționa că "acele necontenite evacuări ale spitalelor, de care v-am scris mai înainte

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
st.n.), s-a declanșat o funestă epidemie de holeră asiatică în rândul soldaților din corpul expediționar anglo-francez, cantonat la Varna. Punctul de plecare al acestei epidemii a fost de data aceasta sudul Franței, regiunea Arles - Avignon - Marsilia, unde flagelul bântuia cu furie. Într-adevăr, numeroase unități militare, dintre care multe erau deja contaminate în locurile de origine, într-o Franță infestată de cea de-a treia epidemie de holeră, din 1853-1854393, se îndreptau spre îmbarcare pe litoralul mediteranean, răspândind contagiunea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
pentru armata franceză, deoarece rezultatele militare au fost nule, iar pierderile datorate epidemiei de holeră dezastruoase. Într-adevăr, în loc să scape de flagel, soldații corpului expediționar au venit în întîmpinarea lui, întrucît provincia pustiită de luptele dintre ruși și turci era bântuită de o puternică molimă. Etapele marșului s-au desfășurat fără dificultate de la Varna la Constanța, între 21 - 29 iulie, reunind toate diviziile, după ocuparea localităților Balcic, la 22 iulie, Mangalia la 26, Pallas la 28. În afara unor neînsemnate ciocniri cu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
bolnavi și procedând la o inspecție a trupelor. Toată noaptea și în dimineața zilei de 1 august au fost aduși în continuu la Constanța, pe cai și catâri, 800 de bolnavi, ai corpului ofițerilor de artilerie. La 2 august, epidemia bântuia cu atâta furie, și numărul bolnavilor a crescut așa de mult, încît tărgile, căruțele și harabalele nu mai pridideau cu transportul lor; s-a făcut apel și la caii și catârii din slujba generalilor și ofițerilor. Generalul Espinasse, comandantul diviziei

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
la Varna în primele zile ale lui august, după ce și-au pierdut viața zadarnic, în funesta expediție din Dobrogea, aproape 3 500 de oameni 403. Avatarurile corpului expediționar anglo-francez de la Varna nu s-au încheiat odată cu flagelul holerei, care a bântuit cu toată furia încă vreo câteva săptămâni, ci s-au prelungit și datorită incendiului catastrofal dezlănțuit în oraș, la 10 august, incendiu care aproape că l-a prefăcut în cenușă, pulberăriile și depozitele de muniție fiind apărate cu prețul vieții

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
largul Insulei Șerpilor, de unde armata s-a îndreptat spre Crimeea. Debarcarea s-a efectuat cu succes la 2/14 septembrie la Eupatoria, în Crimeea, teatrul operațiilor de război mutîndu-se acum pe teritoriul Rusiei 406. În Dobrogea, pustiită de război și bântuită de holeră, retragerea rușilor spre Basarabia s-a efectuat mult mai încet decât din Moldova și Țara Românească, evacuarea totală a provinciei având loc de-abia la 3/15 noiembrie 1854, turcii reocupând Babadagul, Tulcea și Măcinul; dar, fiindcă rușii

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
1855. Impedimentul major ivit pentru forțele otomane, aflate în primăvara și vara anului 1854 pe linia Dunării, a constat în faptul că micile focare de holeră existente aici înainte de debarcarea aliaților la Varna au fost reactivate datorită molimei ce a bântuit atunci cu furie, mai ales în rândul corpului expediționar francez. Astfel, la trecerea Dunării spre a intra în Țara Românească, evacuată de ruși, trupele lui Omer Pașa aduceau cu ele morbul holeric. 3. Molima trece Dunărea dinspre sud Armata turcă

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]