5,357 matches
-
Cinci zile am tot cărat bagajele cu autobuzul, cu tramvaiul. Cărțile erau cele mai grele. Mai ales filozofia clasică germană îți rupea mâinile. Sabina a cărat gențile cuprinzând colecția „Romanul de dragoste”. În stația de autobuz, de pe grămada de nisip, bătrâna cu părul de frișcă și privire albastră ne făcea mereu cu mâna. Am vrut să-i las amintire Chira Chiralina, a lui Panait Istrati. A luat cartea, a șters-o de praf, a privit-o cu atenție, apoi mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai jos, își pierduse în felul ăsta ogarul afgan, adus tocmai din Palestina. Ahmed sărise gardul și aleluia cu el. Se zvonea că a turbat după ce Zuza îl lăsase pentru o corcitură dintre un mops și o ceau-ceau. Oricum, cazul bătrânei căreia i se șterpeliseră Trandafirii a contribuit mult la responzabilizarea opiniei publice și a anticipat în mod genial eutanasiile cu lanțuri și ciomege sterile, ordonate abia peste șapte ani de Băse. Pe vremea aceea, însă, Bucureștiul era cunoscut și ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
întoarce de la chef abia mâine dimineață. - Păi și cum s-o luați atunci? Ce face ea dimineață? Doarme în pat cu fiul dumeavoastră? Nimeni nu-și pune problema să ne ia și pe noi doi. În cele din urmă, o bătrână distinsă se miră că nimeni nu băgase de seamă că eram trei. Așadar vom merge la ea. Stă într-un bloc, la etajul șapte, doar cu soțul ei. Copiii le sunt de mult plecați în Canada. Ne pun o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
noastre. Le fac semn că pot să se retragă. Admirăm curtea largă, pătrată, gurile uriașe ale cramelor deschise. Mirosul vechi, de chefuri cu voievozi, ne face să uităm Bucureștiul prăfuit și constipat. Mă duc până la toaletă. Acolo dau peste o bătrână care, după ce mă spăl pe mâini, se apropie de mine în grabă cu un prosop: pentru domni ca dumneavoastră! Într-adevăr, încep să mă simt important. Caut cu teamă prin buzunare și am norocul să dau peste cinci mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trei sute de metri, zăresc ceea ce aduce cu arhitectura specifică unei policlinici. Mă târâi printre costișe și pârloage. Pătrund în trupul spitalului cu un aer de iscoadă. Mă îndrept spre secția Negi, unde e omor. Bolnavii stau rezemați de pereți. O bătrână cu o gâlmă pe nas mă îndrumă: pune-te la coadă, băiatule! Peretele din dreapta e duce cabinetul de Alunițe, cel din stânga e pentru cabinetul de Negi. În coloana din stânga sunt înșirați cam o sută cincizeci de oameni. Mă cuprinde disperarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se pare că pastorul apucase să-i dea discheta cu textul respectiv nepotului lui nea Fane, Mitrică, venit la o întrunire politică la Paris. Arthur îl rugase pe ecologist să-i transmită lui Leo că avea textul de la o anumită bătrână cu părul alb și ochi albaștri. Era cifrat pentru că în el se afla un avertisment. Cosmin îl lectură de mai multe ori, însă era departe de a se fi dumirit. Îl printă și-l tăie în bucăți mici. Le amestecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
două, bunica strigă că Gicu se agită rău. Cornel sări imediat din pat și, ajungând la căpătâiul lui taică-său, pricepu că sufletul se zmucea să iasă din corp. O lumânare, o lumânare! și ceilalți o luară cu forța pe bătrâna care se dădea de ceasul morții să fie lăsată să-l mai vadă o dată, să nu-i dea voie să moară. Bătrânul preot aranjase dinainte să fie depus la capela cimitirului. Așa că, după ce-i spălară trupul schinguit de boală, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
acorduri vesele. Am pus-o la masă, i-am umplut farfuria cu salam, cașcaval, ciorbă, sarmale. La nouă și un sfert a aterizat și bunica Sabinei, cu o broboadă pe cap. Orchestra a vibrat, am scos și purcelul de lapte. Bătrâna ne iertase pentru nehotărâre, se rugase pentru noi și uite că necuratul își pusese coada pe spinare și dus a fost. Au mai venit vreo două familii și am ajuns să fim treisprezece persoane. O vreme am mâncat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
primită pe internet. Avea palpitații violente și trebui să se întoarcă în fotoliu. Rămase năucit timp de câteva minute, după care introduse parola de mail. Un mesaj de la Ionică Roja, incredibil! Deschise attachment-ul. Îl downloadắ. Era o fotografie cu două bătrâne. Una avea țeasta alungită, ca o minge de rugby, cealaltă purta ochelari cu lentile groase cât fundul unei sticle de whisky. Cea cu capul țuguiat ținea în brațe un pechinez cu privire fixă și blană jerpelită. De fapt nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ei, Prințesa încetul cu încetul s-a obișnuit în șatră. A învățat țigănește, au îmbrăcat-o în haine țigănești ceea ce îi plăcea foarte mult. Chiar și mâncarea pe care mai deseori o făcea Dedi, așa îi spunea ea țigăncii celei bătrâne. Toți din șatră au început s-o strige „Dedi” în loc de „muma Brândușa”, ceea ce a bucrat-o pe bătrână simținduse parcă mai tânără. —Mâna-o-ar dedi pe Prințăsa noastră, am spus că ea ne-aduce noroc. Ne înesălim cu ea. Ismail
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Eu sunt..., am fost cavalerul Ioan de Capistrano! ASMODEUS II Pe Bulevardul Castanilor, în paralel cu clădirile impozante ale Poștei, bisericii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Colegiului Național Mihai Viteazul, și pe direcția vechii Gări de Sud (punctul terminus al bătrânei avenide), Palatul Ghiță Ionescu, de vreo jumătate de secol sediu al Muzeului Urban de Artă, cu arhitectura sa clasicistă, inspirată de stilul Second Empire, strălucește ca o nestemată pe fundalul nopții călduroase, dincolo de grilajul sobru al gardului de fier forjat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mahomedani, va fi niscaiva revoluție. La Ierusalim, pe-aproape de Biserica Nașterii Domnului, vor bubui tunurile. Pe Esplanadă, niște moschei străvechi se vor dărâma, va fi mare scandal, bastoane, pietre, pumni, scuipați, emoții, declarații, vânzoleală, războiul va ciocăni, hăt! până la ușa bătrânei Europe și arabii le vor tăia din start petrolul, tuturor necredincioșilor. Și vor ieși, apoi, nebunii cămilari, la Jihad... Dar și acestea vor trece! Peste patru puncte sau peste cinci... Sau peste șase, o stea, un munte de fier și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din comun, de lezare a integrității și a vieții unor numeroase persoane, furt, profanare de morminte și distrugere calificată. Ca o chestiune diversă, anecdotică, voi mai aminti și că, la o săptămână după ultimul cutremur, a murit de septicemie galopantă bătrâna și bogata Domnișoară R., care locuia de mai multă vreme singură. Gurile-rele insinuau că practica goetia... Basme! Hoitul său umflat, a fost descoperit de muncitorii de la patiseria din subsolul clădirii, exasperați de mirosul putrid, de nedescris, ce se răspândea potopitor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dăruit două ferestruici care nu-i mai trebuiau. Numai trei ochiuri aveau sticlă: celelalte le-a astupat cu hârtie de la popa... Florica, după ce a văzut cum s-a așezat maică-sa, s-a supărat că o face de rușinea satului. Bătrâna i-a răspuns cu puțină amărăciune: ― De, draga mamei, v-am răbdat destul... Pe urmă s-a împăcat și Florica și, de cum s-a desprimăvărat, a trimis pe băiețelul cel mai mărișor, pe Costică, să mai stea pe la bunică-sa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
casei, cu blidul mare în poală, strigând cum făcea în fiecare seară: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Găinile și puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. Le numără. Lipseau două bătrâne și cocoșul. Deșertă blidul, goni câinii să nu mănânce porția galițelor și porni spre uliță, chemând mai prelung: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Când deschise portița, auzi din sus un uruit zgomotos și o trâmbiță care tutuia amenințător. Zări în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de peste drum, glasul nevestei lui Vasile Zidaru: ― Nicule, unde ești, că te omoară mașina! Baba Ioana încremenise pe loc. Cele două găini fugeau cotcodăcind speriate, cocoșul însă, care stătuse să le apere, era prefăcut Într-o grămăjoară de pene însîngerate. Bătrâna îl luă de o aripă și îl tîrî spre casă, bodogănind înăbușit: ― Fire-ar ai dracului! 5 Cu un viraj îndrăzneț, automobilul stopă scurt în fața scării. Grigore, care auzise zgomotul eșapamentului și semnalele sirenei, aștepta pe trepte împreună cu Titu Herdelea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
grădină. Auzind glasul nepotului, mormăi bosumflată, gîndindu-se că numai adineaori i-a plecat de pe cap nebunul de Anton: " Abia scăpai de un nebun și-mi vine altul, mai îndrăcit". Când în sfârșit Costică, împreună cu Nicu, se ivi în pragul casei, bătrâna îl bombăni fără să-i privească: ― Ascultă, băiete, să vă jucați frumos și să nu mă mai amărăști și tu, că sunt eu destul de amărâtă, fire-ar a dracului! Costică nu luă în seamă cicăleala ei și, după ce se învîrti
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
e foame. ― Te trimite și nemâncat, să te hrănesc eu, că nu v-am hrănit destul! bufni baba Ioana. Vezi că-i mămăligă pe masă, învelită în prosop, și oala cu lapte pe vatră! Du-te și crapă pînă-i plesni! Bătrâna își văzu de ale ei, iar copiii de jocurile lor. Din când în când însă îi mai ocăra, îi mai blestema ca să nu-și facă de cap: ― Măi dracilor, lăsați câinii în pace, c-o să vă muște!... Costică, fire-ai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
familie la care am participat doar noi doi, fiindcă băiatul cu nora și cei doi copii sunt plecați de ani buni la cules de căpșuni în Spania, iar fiica cu ginerele sunt de ceva timp în Italia, ea îngrijind o bătrână infirmă, el lucrând la salubrizarea orașului etern. Copilul l-au lăsat la cuscri care au casă cu încălzire la sobe. La acest prim consiliu de familie ne-am stabilit sarcinile. Eu mă voi ocupa cu aprovizionarea, iar Mami s-a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sunt apostrofat de câteva persoane care n-au apucat să ia. - Uite-l pe speculant! Îmi spune o doamnă vizibil supărată că n-a reușit să pună mâna pe vreo tigaie. - Dă-mi și mie o tigaie, îmi cere o bătrână ce abia mai respira din cauza înghesuielii la care a fost supusă. Mi se face milă și-i dau una din cele două tigăi pe care le aveam în plus. Plătesc oalele și tigăile și respir ușurat când ies afară din
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sat. I-a spus și numele. Străinul i-a mulțumit pentru cele spuse, după care a pornit pe cărare, la vale. În fața lui, spre răsărit se întindea un alt imaș unde o turmă de oi se afla la păscut. Pe bătrână a găsit-o trebăluind prin curte. A bătut la poartă și femeia s-a dus să vadă cine este omul care-i acolo. Străinul aflase cum o cheamă, când aceasta a deschis poarta, el i-a spus: - Săru’ mâna, mătușă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
găsit-o trebăluind prin curte. A bătut la poartă și femeia s-a dus să vadă cine este omul care-i acolo. Străinul aflase cum o cheamă, când aceasta a deschis poarta, el i-a spus: - Săru’ mâna, mătușă Maghiță! Bătrâna s-a uitat mirată și cu suspiciune la străin. Nu-l mai văzuse prin sat. - Da’ de unde știi cum mă cheamă, omule, că nu te cunosc! - Apoi, mătușă mi-a spus un gospodar pe care l-am întâlnit pe cărare
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Da’ de unde știi cum mă cheamă, omule, că nu te cunosc! - Apoi, mătușă mi-a spus un gospodar pe care l-am întâlnit pe cărare, după ce am trecut de cimitir. Vreau să te întreb ceva, dacă nu-i cu supărare. Bătrâna a rămas mirată pentru un moment. - Ce vrei să întrebi? Dacă știu, am să răspund!... - Mătușă Maghiță, ai lângă cimitir o bucată de imaș. Nu vrei să mi-l vinzi? Eu l-aș cumpăra!... - Dapoi, poftim în ogradă să stăm
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să mi-l vinzi? Eu l-aș cumpăra!... - Dapoi, poftim în ogradă să stăm de vorbă, să vedem cei de făcut! Străinul a pășit în curte, în timp ce câinele a început să latre. - Taci, Lupule! Intră în cotețul tău! A strigat bătrâna la câine. Apoi l-a poftit să ia loc pe prispa casei. Soarele începea să se ridice spre bolta cerului care era senin în această zi de mai și o suflare de vânt aducea mirosul florilor de primăvară. - Cine ți-
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ia loc pe prispa casei. Soarele începea să se ridice spre bolta cerului care era senin în această zi de mai și o suflare de vânt aducea mirosul florilor de primăvară. - Cine ți-a spus de pământul acela? Îl întrebă bătrâna. - Omul pe care l-am întâlnit!... - Da’ de unde ești mata? De unde vii, de ai ajuns în satul nostru? - Mătușă Maghiță, eu am să-ți spun soarta mea. Privirea i s-a pierdut departe și scoase un oftat ca să-și poată
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]