5,096 matches
-
tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François Villon și o poezie de Andreas Gryphius, Pimen Constantinescu o fabulă de I. A. Krâlov ș.a. Lui Giovanni Papini i se publică în traducere un studiu despre arta dezumanizantă, privitor la prăpastia dintre ultimele mode ale artei și
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
fragmente din romanul Pentru un petec de negreață, și face loc unui comentariu negativ despre romanul Adela al lui G. Ibrăileanu (Ion Tudosiu, Peste bord cu „Adela” d-lui G. Ibrăileanu). Sunt prezenți cu versuri I. Peltz (Izmeneli), Al. Bilciurescu (Balada fantastică, Fata cu păr de lup, Sonet magic), Al. Gregorian (Praga, Drumurile), D. Karnabatt (Aici), Teodor Scarlat (Moment din Strawinsky), Emil Gulian (Vlad Țepeș, din volumul Duh de basm, recent apărut), iar poeme în proză dă Octavian Șireagu. Câteva schițe
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
magnolia). Odată cu Viața la treizeci și trei de ani (1981) se înstăpânește tematica desacralizării, care duce la o lirică născută nu din beatitudine, ci din sentimentul spaimei existențiale: „Scriu poezie dintr-o frică grozavă” (La mormântul lui Mihai Eminescu II). În volumul Balada vestitorului și alte poeme (1986) recursul la prozodia clasică și priza la real lasă impresia unei întoarceri la tradiționalism. Dar elementele realității nu sunt decât semne pentru sensuri alegorice, parabole și reprezentări onirice. Dragostea, chiar într-un mediu dur, își
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
și adolescență. SCRIERI: Nopțile migratoare, pref. Alexandru Paleologu, București, 1972; Zodia măslinului, București, 1974; Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic), București, 1976; Dați ordin să înflorească magnolia, București, 1977; Viața la treizeci și trei de ani, București, 1981; Îngerii chilugi, București, 1982; Balada vestitorului și alte poeme, București, 1986. Traduceri: Forugh-e Farrokhzad, Întâlnire în noapte, București, 1988 (în colaborare cu Vasile Sofineti); Simon Vestdijk, Chelnerul și supraviețuitorii, București, 1989. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Tineri poeți, LCF, 1971, 21; Ana Blandiana vă prezintă unsprezece
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Temperatura sentimentelor, RMB, 1981, 11 427; Dana Dumitriu, Locuitorii „Paradisului”, RL, 1983, 8; Daniel Dimitriu, „Îngerii chilugi”, RL, 1983, 8; Valeriu Bârgău, Între kitsch și proza modernă, AST, 1983, 2; Al. Cistelecan, Despre Dan Verona, O, 1983, 36; Lucian Alexiu, „Balada vestitorului și alte poeme”, O, 1987, 19; Romul Munteanu, Vestirile poetului, FLC, 1987, 23; Alex. Ștefănescu, O experiență poetică insolită, RL, 1987, 24; Laurențiu Ulici, Efectele absenței, RL, 1987, 29; Petru Poantă, Un poet patetic, ST, 1988, 6; Tuchilă, Privirea
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
V. începe să culeagă folclor în 1872, la îndemnul profesorului și mentorului său, canonicul blăjean Ioan Micu Moldovan, preluând metoda acestuia de anchetă prin elevi. Inițiază în 1879 o mare colecție de literatură populară, cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute de culegători din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu, Studii și biografii, Blaj, 1904, 130-142; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914, 172-176, 217-223; Al.
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
inferioritate mascată pe care ea le generează. Ce ar putea fi rău În faptul că strămoșii românilor ar fi fost (și) ciobani, istoricii respectivi ezită să ne mai spună. Când este vorba de Miorița și de speculațiile Îndoielnice pe marginea baladei lui Alecsandri XE "Alecsandri" , totul este În regulă. Dar când aceleași idei sunt vehiculate de vreun istoric maghiar (quod licet Iovis...), evident, ele nu mai pot fi acceptate. În orice caz, fără a căuta cu orice preț similitudini senzaționale, dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dar mai ales romanul Szegény gazdagok ș„Sărmanii bogați”ț, publicat În 1860 - toate cu numeroase referiri la problematica românească. Primele două nuvele se leagă de interesul lui Jókai Mór XE "Jókai Mór" față de folclorul românesc și mai ales față de baladele haiducești, atât de prețuite de scriitorii romantici. Eroii acestor proze sunt haiduci, tâlhari care terorizează regiuni Întregi, dar care și-ar dori o viață cinstită și suferă din cauza marginalizării lor sociale. În ambele nuvele, conform propensiunii lor intime, tâlharii sfârșesc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bărbaților care țin doliu. Folclorul literar Îi atrage de asemenea În mare măsură atenția, o sumă de legende și motive folclorice românești fiind Încorporate, după cum am văzut, În romanele și nuvelele sale. El a avut ocazia să cunoască doinele și baladele românești prin intermediul unei traduceri germane, din 1857, a volumului de Poezii populare ale românilor culese de Vasile Alecsandri XE "Alecsandri" , dar și În limba maghiară, datorită volumului publicat de Ács Károly XE "Károly" În 1858, Virágok a román népköltészet mezejéről
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mureș, Crișana, Banat, culese de regulă la o dată mai timpurie, În secolul al XIX-lea. Oricum, detaliile legate de data, zona sau acuratețea filologică a transcrierii au o importanță mai redusă În acest caz, fiind vorba, În mod clar, de balade vechi, de mare circulație În spațiul folcloric românesc. Valoarea lor estetică, șlefuirea Îndelungată a structurilor stilistice și narative demonstrează același lucru, conferindu-le un loc important În tradiția populară și, implicit, În configurarea unor atitudini mentale de profunzime. În balada
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
balade vechi, de mare circulație În spațiul folcloric românesc. Valoarea lor estetică, șlefuirea Îndelungată a structurilor stilistice și narative demonstrează același lucru, conferindu-le un loc important În tradiția populară și, implicit, În configurarea unor atitudini mentale de profunzime. În balada Trei crai, două personaje importante, Sâla Miai și Mezăr-Crai (În alte variante: Silade Mihai și Zecman-Crai sau chiar Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ) cer să li se aducă dovezi ale bătăliei turcilor cu frâncii. Voinicii care Încearcă, pe rând, să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Se bat În galioane, Mult să bat cu jale, Se bat cu nisip Mult se bat urât! Nu vom reține Însă aici, În afară de precizarea că identificările istorice aparțin unui cercetător extrem de prudent În privința valorificării istoriografice a folclorului, decât ideea că balada reflectă amintirea luptelor dintre turci și armatele apusene, desfășurate În zona Țărilor Române În perioada Cruciadei Târzii. În ceea ce privește imaginea frâncilor, mi se pare deosebit de semnificativ faptul că eroii confruntării, atât cei care solicită intervenția, cât și cei care o execută
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu reiese vreo luare de poziție față de conflict, atitudinea implicită fiind una de totală neutralitate. Totodată, se poate afirma că această atitudine a personajelor respective este proprie și autorilor (performerilor) și ascultătorilor piesei, reflectând poziția acestora, deoarece, Într-o asemenea baladă, simpatia publicului se Îndreaptă spre eroii Încercărilor, care le sintetizează propriile aspirații. Din aceste constatări se deduce că, În mentalitatea tradițională, turcii și frâncii reprezintă În egală măsură două entități străine, față de care se manifestă același grad de rezervă, datorat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din robia turcească se plânge Că cur’ turcii ca și spurcii Și tătarii ca ogarii Și lătânii ca și cânii Și pe noi de n-or ajunge, Pe mine m-or d-omorî Și pe tine te-or robi! Această baladă bănățeană surprinde atât ostilitatea față de lătinul perceput ca străin sub raport religios, „păgân” la fel ca tătarul și turcul, cât și adversitatea față de incursiunile militare otomane și austriece, cu consecințe negative resimțite În mod egal, mai ales, aici, În Banat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
eroic românesc, ceea ce spune mult despre ponderea acestei imagini etnice În imaginarul social țărănesc. În pofida plasării frâncului Într-un spațiu mai familiar, prin fata sa, care devine obiect al proiectelor matrimoniale ale voinicului (situație aptă să genereze, de regulă, atitudini pozitive), balada confirmă caracterul străin, Îndepărtat, chiar ciudat, a tot ceea ce ține de frânc și de lumea acestuia. Încă de la Început, În mod semnificativ pentru condiția sa, așa cum am conturat-o până aici, fata de frânc e o apariție incertă, În plan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lumea acestuia. Încă de la Început, În mod semnificativ pentru condiția sa, așa cum am conturat-o până aici, fata de frânc e o apariție incertă, În plan temporal și În ceea ce privește originea sa, extrem de nebuloasă, chiar și pentru atmosfera fabuloasă a unei balade fantastice: Cea fată de frânc Vechie, de demult, Făcută c-un turc. Ea Îi cere voinicului pețitor să Îi Împlinească trei dorințe absurde: să Îi aducă apă din puț săpat În vârf de munte; struguri din vie sădită pe mare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îi „Împușcă ochii”, În locul luceferilor solicitați, Într-un final cinic și atroce pentru noi: Pușca zloboza, Ochii-i Împușca, În poală că-i cădea. - Na, doi luceferei, Joacă-te cu ei! Atmosfera și elementele narațiunii sunt tipice pentru basm sau balada fantastică, Îndepărtate de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe care le Încifrează. Prezintă Însă un interes particular pentru subiectul nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și care nu trebuie să fie trecute) dintre cei doi, diferența dintre două lumi atât de deosebite, tentativa de depășire a acestor obstacole generând de fapt drama care consfințește imposibilitatea relației. Evident, acest nucleu de semnificații este unul ancestral, iar balada nu a fost creată pentru a emblematiza relația dintre frânc și comunitatea tradițională. Dar faptul că, pentru a ilustra asemenea aspecte, incluzând ideea distanței, a diferenței, a relației indezirabile, a fost ales ca un suport posibil frâncul demonstrează existența unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru a ilustra asemenea aspecte, incluzând ideea distanței, a diferenței, a relației indezirabile, a fost ales ca un suport posibil frâncul demonstrează existența unei imagini și a unei atitudini față de acesta, În acord cu trăsăturile care i se atribuie În baladă. Același aspect al alterității, conferit de dificultățile Înrudirii cu frâncul, apare și În cazul lătinului, Într-un alt subiect narativ, ilustrat de balada Letinul bogat. Având o circulație impresionantă, acest subiect narativ e atestat prin zeci de variante. Se remarcă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei imagini și a unei atitudini față de acesta, În acord cu trăsăturile care i se atribuie În baladă. Același aspect al alterității, conferit de dificultățile Înrudirii cu frâncul, apare și În cazul lătinului, Într-un alt subiect narativ, ilustrat de balada Letinul bogat. Având o circulație impresionantă, acest subiect narativ e atestat prin zeci de variante. Se remarcă elemente motivice și momente funcționale similare cu cele prezente În balada analizată anterior, sesizându-se chiar unele contaminări, cum este cazul „fetei de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apare și În cazul lătinului, Într-un alt subiect narativ, ilustrat de balada Letinul bogat. Având o circulație impresionantă, acest subiect narativ e atestat prin zeci de variante. Se remarcă elemente motivice și momente funcționale similare cu cele prezente În balada analizată anterior, sesizându-se chiar unele contaminări, cum este cazul „fetei de frânc”, prezentă aici ca fiică a „letinului bogat”. De data aceasta este vorba despre o nuntă, organizată, firește, la curtea socrului, letinul bogat și spurcat, „nici În cruce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o interdicție categorică; mai mult, Încălcarea acesteia atrage nenorocirea, simbolizată prin moartea unuia dintre parteneri. Semnificativ este și faptul că motivul fetei de lătin ilustrează tot această idee și atunci când apare În alte subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]