3,051 matches
-
anexarea acestei provincii de către Regatul României. „Mai devreme sau mai târziu”, a sugerat el, „trebuie să aibă loc reunirea [Basarabiei] cu Statul Rus”. Recunoscând că exista un punct de vedere comun împărtășit de Mișcarea Albă și Rusia Sovietică cu privire la problema basarabeană, el a propus depășirea acestui impas prin organizarea de către Liga Națiunilor a unui referendum în fosta Republică Moldovenească. Cercetătorul Charles Upson Clark, care consideră relatarea lui Slonim ca fiind printre „cele mai bune [...] din punctul de vedere rus”, respinge teoria
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
mitralierelor”. Aceste declarații au fost respinse de către unioniștii basarabeni: Ion Inculeț, fostul președinte al Republicii Moldovenești, a afirmat că interviul era „idiot”, în timp ce Ion Pelivan a scris ziarului "L'Humanité", reafirmând că unirea a fost expresia voinței libere a poporului basarabean. În notele sale, Pelivan l-a catalogat pe Slonim ca „dezertor”, „impostor” și evreu bielorus. Slonim a petrecut anii 1919-1922 în Toscana, devenind un colaborator obișnuit al cotidianului de stânga "Il Secolo". Într-un articol din august 1920, el a
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
cor bisericesc și s-au pus bazele unei societăți culturale. În urma măsurilor întreprinse, lagărul de la Darnița s-a transformat într-o adevărată școală a patriotismului militant și a spiritului de sacrificiu. În paralel, voluntarii au stabilit și legături cu studenții basarabeni de la universitățile din Kiev și Odesa. Dat fiind că activitatea de înrolare a fost în continuare tărăgănată de guvernul țarist, un memoriu prin care s-a cerut urgentarea acestui act a fost trimis la 21 decembrie Legației române de la Petrograd
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
unitățile sunt dislocate pentru a prelua de la Armata Rusă și a păzi diferite depozite de alimente și armament, scopul lor fiind, însă, acela de a întări forța voluntarilor ardeleni veniți de le Kiev pentru a fi puși la dispoziția guvernului basarabean și de a le aduce armamentul și muniția necesare. Cu o zi înainte de incidentul de la Chișinău trupele au pornit organizate pe 3 eșaloane, 2 dintre acestea fiind oprite de trupele ruse la Ghidighici, iar cel de-al treilea - eșalonul de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
destinație din cauza izbucnirii revoluției. Materialele în cauză împreună cu o parte din materialul Legiunii au fost vândute, banii obținuți cu această ocazie fiind aduși de către voluntari în țară. De asemenea, a acordat asistență materială unor deportați din Basarabia sau unor coloniști basarabeni din Extremul Orient. Pentru meritele lor, voluntarii români din Siberia au primit de la aliați: 30 de medalii franceze, 40 de cruci de război cehoslovace, 31 decorații rusești, 7 decorații engleze și italiene, iar de la Statul român medalii și ordine precum
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
(n. 16 mai 1911, în satul Chirileni, raionul Ungheni, Ținutul Bălți din Basarabia - d. 22 noiembrie 1998, București) a fost un profesor universitar, filolog, etnolog, sociolog și slavist român basarabean. În anul 1973, pentru activitatea sa științifica a fost decorat cu „Ordinul Muncii, Clasa a III-a”. , fiul Teodosiei (1881 - ?) și al lui Grigore Strungaru (1875 - 1944), s-a născut l-a Chirileni, sat de răzeși moldoveni, atestat din a
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
catedrei Pictură a Facultății Arte Plastice și Design al UPS „Ion Creangă"... în monografie au fost prezentate și analizate minuțios o serie de tablouri, foi grafice, desene și studii anterior necunoscute publicului larg. Reprezentând o continuare logică a colecției „Maeștri basarabeni din sec. XX", monografia „Igor Vieru", realizată de Eleonora Brigalda-Barbas, atât prin amploarea sa cât și prin calitatea materialului selectat constituie o contribuție de esență în studiul artei naționale." „Eleonora Brigalda excelează în peisaj, lucrările sale concentrând tensiuni cromatice și
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
tablourile sale țin mai mult de limbajul expresiei decât acelui al impresiei, iar în plan tematic acestea țin cu evidentă să recupereze valorile spirituale „pierdute“ ori date uitării, legate de zbuciumata dar și de neobișnuit de generoasa istorie a plaiurilor basarabene.” „Experiența practică a doamnei Eleonora Brigalda include lucrări axate pe tematica ancestrală ce vin să developeze originile spirituale ale poporului nostru, valorile autentice primordiale. Mesajul ideatic din pânzele „marine" și „arhaice" relevă gândirea analitică și viziunea cosmogonică a autoarei asupra
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
inconformismul lor decent, prin pigmentul critic ce subminează venerația desuetă, duhul mimetic, ponciful lipsit de vlagă. Departe de-a ceda discursului convențional, retorismului ce încă mai face ravagii, inclusiv în patria-mamă, în sfera evocării «marilor clasici», criticul și istoricul literar basarabean se arată foarte avi¬zat asupra neajunsurilor estetice ale obiectului d-sale, capabil a-1 amenda cu bun-simț și umor.” „Încerc dar, printr-o lectură nouă, să fac inventarul acestui univers poetic bântuit de fantasme de tot felul, la 1870
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
care a întocmit-o Eugen Lungu - Poeți de pe vremea lui Eminescu - pentru a înfățișa acest univers imaginar ce trezise ironia nemiloasă, dar dreaptă a lui Maiorescu.” „Eugen Lungu a reușit să pună foarte bine în valoare ideile înnoitoare și personalitățile basarabene cu deschidere spre dialog. Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
din partea Guvernului României. Al doilea element a fost reprezentat de interesul major al Regatului României de a beneficia - cu acordul reprezentanților Antantei și ai Puterilor Centrale de stăpânirea militară a teritoriului Moldovei Orientale, în conjunctura favorabilă istoric pentru separarea teritoriului basarabean de Imperiul Rus - care se ivise și în contextul în care Moldova Occidentală - amenințată de foamete, nu se putea aproviziona ca efect al dezordinii din teritoriul situat între Prut și Nistru. Un studiu prealabil de operații efectuat de locotenent-colonelul Ion
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
rămas liber). Între timp însă, relațiile dintre statul român și guvernul de la Moscova s-au deteriorat, astfel că trimiterea unui număr limitat de unități române în luna decembrie 1917 peste Prut pentru a alunga jefuitorii și revoluționarii din câteva sate basarabene, a determinat mai întâi trimiterea unui protest sovietic oficial, iar mai târziu arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea Tezaurului de către regimul bolșevic. La 22 decembrie 1917, guvernul moldovenesc a solicitat printr-o telegramă (semnată de Pantelimon Erhan, Ion Pelivan
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
au sosit de la Kiev ofițerii ardeleni Osvadă, Meteș și Ioan Vescan și ulterior alți 20 de ofițeri ardeleni - pentru a pregăti sosirea eșalonului, pregătire care s-a făcut în strâns contact cu Dimitrie Bogos - șeful de Stat Major al trupelor basarabene. Ofițerii au fost cazați în împrejurimile orașului Chișinău în comuna Lozova cu concursul deputatului Ion Codreanu, care a convins țăranii să-i găzduiască deși unii instigatori au încercat să-i facă pe țărani să le refuze primirea. La curent despre
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
unitățile sunt dislocate pentru a prelua de la Armata Rusă și a păzi diferite depozite de alimente și armament, scopul lor fiind însă acela de a întări forța voluntarilor ardeleni veniți de le Kiev pentru a fi puși la dispoziția guvernului basarabean și de a le aduce armamentul și muniția necesare. Cu o zi înainte de incidentul de la Chișinău trupele au pornit organizate pe 3 eșaloane, 2 dintre acestea fiind oprite de trupele ruse la Ghidighici, iar cel de-al treilea - eșalonul de
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
completare, activitatea comisiei a avut în vedere plecarea restului de prizonieri, conversia în devize a materialelor de război comandate de Regatul României - care fuseseră blocate la Vladivostok din cauza izbucnirii Revoluției Ruse, precum și acordatarea de asistență materială unor deportați ori coloniști basarabeni din Extremul Orient. După încheierea activitatății Misiunii Militare Franceză din Siberia la sfârșitul lunii august 1920, cei 2 ofițeri au mai rămas încă un timp pe lângă consulul francez, spre a lichida ultimele chestiuni. În luna martie 1919 se mai aflau
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
destinație din cauza izbucnirii Revoluției. Materialele în cauză împreună cu o parte din materialul Legiunii au fost vândute, banii obținuți cu această ocazie fiind aduși de către voluntari în țară. De asemenea, a acordat asistență materială unor deportați din Basarabia sau unor coloniști basarabeni din Extremul Orient.
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
Miercuri, 7 iunie 2017, ora 19.00, dirijorul basarabean Valentin Doni se va afla la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio, într-un concert care îl va avea ca invitat pe tânărul pianist de origine română Nicolas Bourdoncle. Programul serii va debuta cu Concertul nr. 4 în sol major pentru
Valentin Doni, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105433_a_106725]
-
seceta - care a mai avut loc în Moldova, fără însă a duce la canibalism generalizat! - a provocat dezastrul, ci metodele de guvernare staliniste, dorința de a construi viitorul luminos fără a ține cont de prețul plătit în acest scop. Țăranii basarabeni au fost condamnați cu bună știință la înfometare din două considerente: ca dușmani de clasă, dar și ca etnici români, trădători și aliați ai Germaniei naziste.” „Mi-am dat seama cât e de umilitoare foametea și cât e de ușor
Premiera spectacolului “Seceta roșie” la Teatrul Național Iași by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105449_a_106741]
-
The Little Things - Regie: Kivanc Sezer (Turcia) 10. Idle Moments - Regie: M. Cem Öztüfekçi (Turcia) 11. Snow and Bear - Regie: Selcen Ergun (Turcia) Alte 6 proiecte vor participa la un workshop de dezvoltare de proiect, dedicat exclusiv regizorilor români și basarabeni, aflați la debut sau la cel de-al doilea lungmetraj. În cadrul workshop-ului programat în perioada 5-8 iunie, cele 6 proiecte vor primi consultanță personalizată pe scenariu, training și pregătire pentru susținerea pitch-ului în fața unor potențiali parteneri. Unul sau două dintre
Începe TIFF. Clujul devine capitala filmului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105447_a_106739]
-
Paul Otchakovsky-Laurens, traducătorii Marily Le Nir, Laure Hinckel și Nicolas Cavaillès, scriitorul Richard Edwards, cercetătorul Matei Stîrcea-Crăciun. Nume de prima mână, scriitori, traducători, editori, invitați francezi și români de prestigiu, diplomați participă la lansări, dezbateri despre literatură, poezie română și basarabeană. România este prezentă la ediția din acest an a Salonului Cărții de la Paris cu un stand modern, avangardist, cu neoane așezate în diagonală și oglinzi, pe care sunt înscrise cele mai importante nume ale românilor care au asimilat cultura franceză
Prezență numeroasă, personalități culturale și diplomatice la standul României, de la Salonul Cărții de la Paris by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105672_a_106964]
-
în textul de față, este denumit viziune hylesică și atribuit, ca descoperire artistică, lui Constantin Brâncuși. Nume de primă mână, scriitori, traducători, editori, invitați francezi și români de prestigiu, diplomați vor participa la lansări, dezbateri despre literatura, poezie română și basarabeana. În cadrul Salonului de Carte de la Paris vor avea loc dezbaterea Poésie - la voie de l’irremplaçable, moderată de Bogdan Ghiu, și lansarea revistei de poezie La Traductière. Revue Internaționale de poésie et art visuel. Un alt eveniment va fi lansarea
„Diagonales et confluences franco-roumaines”, la Salonul Cărții de la Paris by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105678_a_106970]
-
românești de anul acesta la Livre Paris este Diagonales et confluences franco-roumaines/ Diagonale și confluente franco-române. Nume de primă mână, scriitori, traducători, editori, invitați francezi și români de prestigiu, diplomați vor participa la lansări, dezbateri despre literatura, poezie românească și basarabeana. Manifestările la standul României se vor deschide, vineri, 24 martie, de la ora 11.30, cu dezbaterea Europe et latinité - des passeurs de savoir, moderată de Virgil Tănase, la care sunt invitați E.S. Adrian Cioroianu, Ambasadorul României pe langă UNESCO, Radu
România la Salonul Cărții de la Paris la Porțile Versailles-ului. «Diagonales et confluences franco-roumaines» by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105692_a_106984]
-
secol Basarabia revenea la sânul Patriei mamă, până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, când această provincie și nordul Bucovinei intrau în componența marelui vecin de la răsărit, documentele adunate oferă o imagine cuprinzătoare asupra a ceea ce a reprezentat „chestiunea basarabeană” și impactul ei asupra eforturilor diplomației românești în perioada interbelică. Datorită ariei de cuprindere a documentelor, lucrarea depășește sfera strictă a subiectului anunțat în titlu, oferind informații mai largi asupra evoluțiilor, intereselor adesea divergente și înțelegerilor fluide care au marcat
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
și Japoniei la semnarea Tratatului de la Paris, din 1920, prin care a fost recunoscută unirea Basarabiei cu România. Ulterior, ca urmare a unor demersuri repetate ale Legației române la Washington, Departamentul de Stat a inițiat rectificarea poziției SUA în chestiunea basarabeană. Un loc important în volum este acordat, firește, documentelor legate de negocierile care au premers semnarea la Moscova, la 23 august 1939, a Tratatului de neagresiune și a Pactului adițional secret (Ribbentrop-Molotov) de către URSS și Germania nazistă, care au marcat
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
sunt mai concludente. În 2009, când a preluat conducerea Guvernului, sârma ghimpată încă mai exista pe granița de la Prut, românii - din cauza restricțiilor impuse de administarția comunistă anterioară - nu mai puteau intra în Republica Moldova decât cu vize, iar bursele pentru studenții basarabeni în România erau înghețate. O situație cu totul nefirească pentru două state vecine și surori, căreia noul guvern moldovean i-a pus capăt printr-o serie de măsuri hotărâte și rapide. „Când am tăiat sârma ghimpată de pe Prut - își amintește
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]