3,060 matches
-
secția științifică, în ziua de 10 octombrie 1918 la recomandarea savantului ieșean Petru Poni, Ion Inculeț și-a făcut intrarea cu un discurs intitulat Spațiul și timpul în noua lumină științifică. În anul 1940, după pactul Ribbentrop-Molotov, toți fruntașii politici basarabeni au încercat chinurile purgatoriului comunist. Retras cu familia la București, Ion Inculeț a murit de inimă rea, la 18 noiembrie 1940 și a fost înmormântat la cimitirul Bellu. Academicianul Gheorghe Ionescu-Șișești, aflat la catafalcul colegului său, a spus: „Inculeț a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de făurire a României Mari în calitatea sa de membru în Sfatul Țării. A participat la primul Război Mondial, având grad de ofițer. La 27 martie 1918 votează pentru Unirea Basarabiei cu țara, iar în 1919 este membru al delegației basarabene care a pledat la Conferința de la Paris pentru românitatea Basarabiei. Ca geograf și cercetător s-a orientat spre teme de specialitate, dar apropiate și de crezul său politic. Câteva titluri sunt semnificative: Gurile Dunării și Basarabia (1932), Hotarul lui Halil
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Filiala Chișinău (1932-1940). Paralel cu activtatea didactică, Teodosie Al. Știrbu a fost preocupat de multiple aspecte ale vieții economice din România și, mai ales, cele din Basarabia. Studiile sale s- au referit, în special, la situația satelor și a țăranilor basarabeni, la mijloacele de stăvilire a tendinței de migrare a sătenilor spre orașe, la găsirea căilor de dezvoltare a satelor, de valorificare superioară a produselor agricole mai ales pe plan local, prin dezvoltarea unor întreprinderi mici de prelucrare pe loc și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
așază peste lucruri, făcându-l pe poet să „se petreacă” în ele, să lunece în neantul lor cu chip amăgitor: „Mă tot petrec în lucruri mai nou și mai departe”. Se fac evidente semnele textualizării moderne. Participant activ la renașterea basarabeană, a îmbrățișat și formula mesianică, a scris și poezii sociologizante pe temele zilei, dar în Ambasadorul Atlantidei (1996), unde domină umoarea neagră, sarcastică, lirica sa adoptă o turnură existențialistă, valorificând strategiile mitopoetice postmoderniste. SCRIERI: Zilele, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
formarea personalității lui Vania Răutu are totuși o pondere mare în primele cinci volume. Cel dintâi, menit să pună în lumină factorii ereditari, precum și circumstanțele familiale care își pun amprenta asupra copilului și, în același timp, să dea icoana vieții basarabene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, e până la un punct de sine stătător (lucru sugerat și de titlu: Prolog: Smaragda Theodorovna), apropiindu-se cel mai mult de canonul tradițional. Canavaua e dată de o dramă, inventată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
mediului reține atenția, deși e realizat cu precădere - folosindu-se ca pretext nunți, botezuri, baluri și „sobraniile dvorenilor” - prin aglomerare întrucâtva mecanică de tipuri, multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele două „instituții” basarabene, Alexandru Ivanovici Brașevan și Anica Mesnicu, „mareșalul gubernial” Ștefan Gheorghevici Cazara, slavofilul Feodor Feodorovici Carpinschi, „moldovenizantul” Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
intitulată Inițierea, se intră pe făgașul narării cursive a faptelor și întâmplărilor ce culminează cu arestarea proaspătului bacalaureat admis în „mișcare”. Acest segment, împreună cu volumele Lutul, Hotarul și Nostalgii, formează ceea ce s-ar putea numi „romanul” revoluționarului rus de origine basarabeană Ion Răutu, neîndoielnic panoul cel mai rezistent din ciclul În preajma revoluției. Valoarea lui stă în primul rând în extraordinar de bogata substanță epică: viața de întemnițat a tânărului, peripețiile întreitului său „pohod na Sibir” și ale întoarcerii acasă, confruntarea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
a proteja interesele profesionale ale scriitorilor, ci și de a promova procesul de culturalizare a cititorilor, de susținere a românismului etnic și cultural și a integrării în contextul general românesc. În secolul al XIX-lea, în condiții istorice potrivnice, literații basarabeni au făcut parte din Societatea de Istorie și Antichități din Odessa (1839-1890), din cercurile și societățile universitare din Harkov, Kiev și Sankt Petersburg sau din „pământenii”, încadrându-se totuși și în viața literară din Iași, București și Cernăuți. În 1899
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
Antichități din Odessa (1839-1890), din cercurile și societățile universitare din Harkov, Kiev și Sankt Petersburg sau din „pământenii”, încadrându-se totuși și în viața literară din Iași, București și Cernăuți. În 1899, la Universitatea din Iuriev-Dorpat, Ion Pelivan înființează Pământenia Basarabeană, cu o bibliotecă ce aduna cărți de autori români, reactivată, după campania de represalii din 1902, de Pan Halippa în 1905, când își va muta sediul la Chișinău. În 1905 se constituie Societatea Culturală Moldovenească (președinte Pavel Dicescu), care la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
decembrie același an cere guvernului rus introducerea limbii române în școlile primare; la 12 iunie 1917 Societatea își reia activitatea datorită eforturilor lui Pavel Gore. În 1908 Ștefan Ciobanu, Simion Murafa, D. Ciugureanu, Alexie Mateevici, Ștefan Berechet și alți studenți basarabeni organizează la Kiev Societatea Deșteptarea. La Chișinău au mai activat Asociația Culturală Cuvânt Moldovenesc, condusă de Pan Halippa, Asociația Presei Românești din Basarabia, Astra basarabeană (președinte Onisifor Ghibu; reînființată în 1995 la inițiativa lui Octavian O. Ghibu), iar la Bălți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
În 1908 Ștefan Ciobanu, Simion Murafa, D. Ciugureanu, Alexie Mateevici, Ștefan Berechet și alți studenți basarabeni organizează la Kiev Societatea Deșteptarea. La Chișinău au mai activat Asociația Culturală Cuvânt Moldovenesc, condusă de Pan Halippa, Asociația Presei Românești din Basarabia, Astra basarabeană (președinte Onisifor Ghibu; reînființată în 1995 la inițiativa lui Octavian O. Ghibu), iar la Bălți Societatea „George Enescu”. Dintre societățile culturale din secolul al XIX-lea foarte influentă a fost Românismul (București, 1869-1871), al cărei președinte și doctrinar, B. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
puse în scenă aici. Ca animator al Teatrului „Eugène Ionesco”, B. intenționează, după propria-i mărturisire, să monteze „întreaga operă a acestui mare maestru [...] de pe pozițiile actualității”, ceea ce, pe plan literar, echivalează cu șansa de a ridica dramaturgia din spațiul basarabean, sleită de un realism terestru, la forme dinamice de expresie. Piesele sale refuză patosul optimist, promovat de sistemul totalitar, valorificând situații instabile și grotești, proprii teatrului absurdului. De aici proiecțiile lor accentuate în metafizic, aplecarea insistentă a autorului spre motivele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Saxofonul cu frunze roșii, Chișinău, 1998; Cum Eclesiastul discută cu proverbele, Chișinău, 1999; Apusul de soare se amână, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Valentina Tăzlăuanu, Despre fenomene, paradigme și teatru, „Sud-Est”, 1993, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 266-267; Iuliana Alexa, Teatru basarabean, RL, 2003, 31. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Basarabiei”. Romanul Rugăciune pentru cei morți (inclus în Scrieri alese, 1993), alcătuit „în adâncă ilegalitate” în iarna 1972-1973 și trimis clandestin peste graniță, se remarcă tocmai prin caracterul realist al descrierii unor tablouri și episoade ale vieții românilor și evreilor basarabeni (războiul, deportările care au urmat etc.), prin verosimilitatea prezentării personajelor. SCRIERI: Anicuța, Chișinău, 1953; A licărit o stea, Chișinău, 1957; Treceau cocorii, Chișinău, 1958; Chirică, Chișinău, 1960; Povestiri, Chișinău, 1960; Perdeaua de plopi, Chișinău, 1961; Arbori de veghe, Chișinău, 1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
1986) și Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică (2000). Vădind preferință pentru lirica modernă, o comentează inteligent, nuanțat, în formulă eseistică și cu o terminologie discret universitară. SCRIERI: Creație și atitudine, Chișinău, 1986; Căutări și realizări în poezia basarabeană contemporană, Iași, 1998; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău, 1998; Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, pref. Constantin Ciopraga, București, 2000. Repere bibliografice: Dan Mănucă, În consonanță cu normele literare românești actuale, „Limba română” (Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
care-i motiva îngăduința; Bellegarde a fost promotorul antinaționalei "Misiuni austriece" și își îndeplinea datoria de creștin așa cum proceda adesea orice alt birocrat habsburg. Cu sau fără nici o perspectivă, moldoveanul Iorga nu a renunțat niciodată la Basarabia. Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre care istoricul Paul Gore era deosebit de plin de înțelegere. Iorga i-a trimis cîteva cărți despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n-au ajuns niciodată la el. Așa cum scria Gore, "cenzura n-a murit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Paul Gore era deosebit de plin de înțelegere. Iorga i-a trimis cîteva cărți despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n-au ajuns niciodată la el. Așa cum scria Gore, "cenzura n-a murit aici"208. Intelectualii basarabeni l-au anunțat pe Iorga că descoperiseră în organizația lor un informator al poliției pe care îl excluseseră imediat 209. În 1912, Rakovski se adresa socialiștilor, accentuînd că: "Rușii nu au nici un drept să rămînă în Moldova de Răsărit"210
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cultivare a cartofilor și răspîndite printre românii de acolo. Liga căuta totodată să purifice cultura claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de granițele politice ale României 221. Iorga a înființat o bibliotecă la Iași, destinată în special românilor basarabeni, donînd 5 000 de cărți din biblioteca lui personală; a fondat biblioteci și în alte orașe ale României și în cîteva spitale militare și a organizat la București biblioteca Ligii, donînd 10 000 din cărțile lui. A donat cărți românești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu doreau nimic mai mult în interesul națiunii lor decît distrugerea cît mai rapidă și totală a armatei în care erau forțați să slujească"76. Iorga a fost vizitat acasă și de un alt musafir purtînd uniforma rusească. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea să devină o sursă importantă de informații. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chișinău. El i-a explicat lui Iorga că era o himeră să te aștepți ca soldații ruși să lupte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe străzile Iașului, pe palme, proclamația reformei agrare și împroprietărirea poporului, spunîndu-i că "Ștefan cel Mare a dat și el pămînt ostașilor lui". În aceeași zi memorabilă, 23 martie 1917, pe la căderea nopții, apelul a fost dus la "Monitorul oficial". Basarabeanul Buzdugan și Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l-au asigurat pe Iorga că rușii vor rămîne liniștiți și nu va fi nici o repetare a evenimentelor de la St. Petersburg sau a altora 89. Probleme nerezolvate de decenii sau poate de secole au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în privința deschiderii spre Prut. În timpul mișcării revoluționare din 1917, populația Basarabiei a făcut parte din Republica Autonomă Moldovenească în cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dată cu inițierea de către bolșevici a unei centralizări masive, Sfatul (cu sensul de consiliu sau Soviet în românește) basarabean a început să fie neliniștit. În acest moment, cu consimțămîntul german, Stere a plecat la Chișinău și s-a făcut ales ca președinte al Sfatului local moldovenesc, adică al Sovietului. Din momentul în care Ucraina și-a declarat independența, Basarabia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
26 iunie, cînd urma să aibă loc o manifestare comemorativă în cinstea iubitului său profesor de la Institutul de Înalte Studii, Charles Bémont. În dimineața zilei de 25 iunie, o coloană de mașini acoperite de praf și noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de mînă a sosit la București. Consulul german al Chișinăului și Cernăuțiului îi avertizase să plece cît timp o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că Stalin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
secolului al XX-lea. Dacă este așa, atunci de ce îi venerează românii memoria mult dincolo de respectul cuvenit unui gigant intelectual? "Iorga este un vulcan incandescent. Ne încălzim lîngă el, noi (cei) care sîntem atît de departe..." 6, scria un scriitor basarabean în 1989, cu cîteva luni înainte de renașterea Moldovei răsăritene. În mulții ani pe care i-am petrecut în România, am simțit devoțiunea aceasta față de Iorga la fiecare pas. De ce? La urma urmei, el nu a rezolvat problemele poporului român! Încearcă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Cornelia Bodea 12 Nicolae Iorga, Un profesor francez Charles Bémont. Conferință ținută la Institutul de Istorie Universală, iunie 1940, București, Vălenii de Munte, 1940 13 "Neamul românesc", 2, 4, 5, 11, 12, 20 și 24 iulie 1940 14 Evreii basarabeni i-au explicat autorului motivația acestei opțiuni: "comuniștii ne iau averile, dar nu se ating de viețile noastre; naziștii și legionarii ne iau atît viețile, cît și averile" 15 Fostul Rabin-șef al României, înverșunatul anticomunist și distinsul om de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
loc fără spațiu, prezent fără trecut. O anumită deficiență de materie epică, determinată și de caracterul caleidoscopic, fragmentar al narațiunii, se face simțită în mai multe scrieri ale lui S., spirit nonconformist și incomod, prezență intelectuală deosebită în contextul cultural basarabean. A tradus din A. N. Ostrovski, Maxim Gorki, Vasili Șukșin, Aleksandr Vampilov, Viktor Rozov ș.a. SCRIERI: Era târziu, Chișinău, 1968; Vămile, Chișinău, 1972; ed. îngr. Dumitru M. Ion, București, 1990; Aici și acum, Chișinău, 1976; Linia de plutire, postfață Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]