3,438 matches
-
mîniat pe Zeus rezervîndu-i partea cea mai rea, apoi celelalte; focul, care este pentru el ceea ce era sfinxul pentru Oedip, punctul unde viața i s-a schimbat esențial, căpătînd un sens la care va raporta apoi totul... Singur Într-o beție de lumină, de albastru și să nu poți să uiți, să nu poți să ierți, să deschizi ochii doar pentru a privi sumbru cerul, să deschizi buzele doar pentru a murmura că nimeni nu poate fi egalul zeilor decît după
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ca vinul blînd și nelămurit trist; iar sîngele se amestecă cu vinul și fierb Împreună. Muzica și strigătele ascuțite ajung la un veritabil delir În timpul ceremoniilor cînd fidelii zeului poartă frunze de stejar, ramuri de salcie Înmugurită și torțe... Dar beția lui Dionysos nu ascunde oare neputința de a Înfrunta calmul și claritatea? Iată o Întrebare care mă derutează. Acest zeu contradictoriu eliberează pentru a Înlănțui și mai mult. E desfrînat și tragic. Feței calme a culturii grecești, Îi opune vehemența
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nimeni nu se obosește să Înalțe ruguri. Nici să țină minte. Sibariții trăiesc după aceeași lege ca lotofagii (numai că În loc să stea pe țărm, se retrag Între zidurile Înăbușite de glicină). Totul e imediat și iremediabil uitat după ce a trecut. Bețiile cu parfum se țin lanț, bucuriile sînt despuiate, obținute fără dragoste. Nimeni nu știe ziua și anul În care se afla, deoarece toate clepsidrele au fost aruncate În mare și nu mai există timp, nimeni nu știe cînd s-a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cel mai mic. Moartea vine Încet și cu ochi somnoroși din plăcerea tot mai fadă, ca o sinucidere prin aglomerare de flori Într-o cameră. Ca un surîs. Din instinct de conservare, sibaritul se azvîrle cu recunoștință Într-o ultimă beție artificială. Se Înconjoară singur de golul de care se teme și și-l fixează ca un laț de gît. Cetatea se umple treptat de cadavre Îmbrăcate somptuos ce se descompun În căldura dulceagă sub muzica veselă a flautelor care fac
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
astfel de destin există dragoste... Piramida sa este Somnul. Endimion se Îngroapă de viu În ea. Părul Îi albește dormind, În vreme ce el se visează tînăr. În grota aceasta vom afla doar că timpul nu se lasă trișat... Aș vrea o beție a lucidității atît de copleșitoare, Încît să accept calm ideea că Într-o zi nu voi mai strivi În pumni aceste boabe roșii de măceș, pentru ca bucuria să-mi rămînă Întreagă și să-i pot restitui vieții tot ce mi-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
se revărsau de pe buzele lui ca o șoaptă de groază, iar în sinea lui se bucură. Numai el știa de ce. La rândul ei, Carmen se vedea singură, crescându-și fata iar emoțiile ce îi invadau trupul le simțea ca o beție ușoară, ca și cum ar fi ingerat un lichid necunoscut. Nicky era gata de plecare departe de amândouă, iar Carmen avea nevoie de prezența lui dar nu voia să recunoască. Viața este dură și complexă. Nu știm niciodată unde putem ajunge într-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de mâncare; * lipsește de la scoala; * umblă neglijent; * are deficiențe de memorie; uită ceea ce i se cere să facă; * este dezinteresat de viață, munca, anturaj; * preferă singurătatea, păstrând secretul asupra a ceea ce face; * prezintă o anumita stare de toropeala sau de beție; * este neliniștit, agitat; * prezintă schimbări bruște de comportament, iritabilitate sau agresivitate; * scade potenta (virilității); * face afirmații mincinoase; * are un miros neplăcut (miros specific); * prezintă semne particulare pe corp, mâini, haine (urme pe corp datorită injectării); * deține capsule, tablete, pudra, prafuri
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
doua ușă pe stînga, îi spun. Mulțumesc, îmi surîde ea. Nu uita ce ți-am scris în agendă, adaugă înainte de-a închide ușa liftului. Fac un semn prietenesc cu mîna și rămîn în fața liftului, pătruns de un fior de beție cum n-am mai încercat de mult. Îmi vine să iau liftul alăturat și să alerg după femeia asta blondă, care a răsturnat în mine totul doar numai în cîteva minute. Dar nu! Ea a stabilit că e mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dau seama că am privirea fierbinte, învăluită cu înfrigurare în jurul doamnei Teona. Simt cum îi sorb însetat fiecare amănunt, fiecare gest, fiecare tresărire a feței. Am impresia că m-am oprit la începutul căderii mele într-un abis, a cărui beție m-a cuprins deja. Sînt în cumpănă: să fac un efort și să mă întorc la mal, ori să mă las să cad mai departe?!... Așa trebuie să se întîmple și cu bețivii: poate că au momentul lor de cumpănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pardesiului ei chinuite de vînt în zilele cînd fugeam de la cursuri și-o așteptam să iasă de la serviciu. I-am spus: Mi-nchipui că viața ți-a dat destule palme, dar constat că le-ai luat ca atare. Ca-n beție: beția generează dorință de beție, nicidecum anticorpi. Lasă teoria, Mihai! mi-a strigat Mariana cu durere. Se cunoaște că abia ai gustat din băutură, altfel te-ai fi dat și tu în petic. Bea cîteva pahare și-apoi să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ei chinuite de vînt în zilele cînd fugeam de la cursuri și-o așteptam să iasă de la serviciu. I-am spus: Mi-nchipui că viața ți-a dat destule palme, dar constat că le-ai luat ca atare. Ca-n beție: beția generează dorință de beție, nicidecum anticorpi. Lasă teoria, Mihai! mi-a strigat Mariana cu durere. Se cunoaște că abia ai gustat din băutură, altfel te-ai fi dat și tu în petic. Bea cîteva pahare și-apoi să mai stăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în zilele cînd fugeam de la cursuri și-o așteptam să iasă de la serviciu. I-am spus: Mi-nchipui că viața ți-a dat destule palme, dar constat că le-ai luat ca atare. Ca-n beție: beția generează dorință de beție, nicidecum anticorpi. Lasă teoria, Mihai! mi-a strigat Mariana cu durere. Se cunoaște că abia ai gustat din băutură, altfel te-ai fi dat și tu în petic. Bea cîteva pahare și-apoi să mai stăm de vorbă... Atunci să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nouă, aș face copii, aș simți că-s femeie cu adevărat!..." Și? întreb eu surîzînd. Cînd am întrebat-o din nou, a doua zi, și în alte zile, a negat. A zis că totul a fost un vis, așa, la beție, dar n-am crezut-o; fusese prea sinceră și prea fericită ca să mintă. Spune-mi, Cristina, o întreb rîzînd, sînt chiar așa înalt, cum ți-a spus? Nu... Dar care femeie îndrăgostită nu-și vede prietenul așa cum îi place!?... E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
înmoaie și se reașază; probabil i-a făcut semn, pe sub masă, prim-secretarul, să fie calm. Tovarășe director, spun eu, ridicat deja în picioare, ar trebui să știți că orgoliul și furia nu dau niciodată roade comestibile. Cu-atît mai mult beția alcoolică, tovarășe Vlădeanu, intervine Brîndușa. Poftim?! mă mir eu, privind-o. Ești beat! exclamă încet Brîndușa, aruncîndu-mi o privire plină de ură. Într-un fel, spune secretarul Comitetului P.C.R., uitîndu-se spre prim-secretar, comportarea tovarășului Vlădeanu e... "justificată". Azi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scris de cînd sînt împreună cu ea ?... N-am scris nimic; nici măcar nu m-am gîndit la scris... Dar nu asta mă frămîntă; sînt puține zile de cînd o cunosc pe Livia, abia de-am avut timp să mă dezmeticesc din beția începutului. Mă chinuie altceva acum: un gînd rău și aspru, ca vîntul de afară, a pătruns în mine și stă undeva, într-un colț al creierului, ca un bec roșu de avertizare; e de ajuns să mă gîndesc la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
formez numărul lui Don Șef. Vreau să-l invit la un chef crunt, după care să ajungem ori într-un șanț, ori la miliție. Dar înainte de-a începe telefonul să sune, trag de furcă și-mi iau fisa. Nu! Beția nu-i o soluție", îmi zic și plec spre complexul alimentar, care-i deschis pînă la ora unsprezece noaptea, să-mi iau ceva de mîncare. De altfel, cred că și Don Șef e foarte obosit și-apoi, dacă m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dimineață, după telefonul nostru de aseară, după ce ți-am auzit vocea iubită, așa de caldă, așa de apropiată, care mi-a răscolit adâncul ființei, de mi-a venit amețeală, de mi s-a făcut rău. A fost ca o dureroasă beție, ca un pumn direct în piept; până acum, nici o voce nu mi-a dat impresia asta de viață, umană, caldă, colorată, deși teribil de tristă. Mi se părea că te afli acolo, în aparat; îl mângâiam de parcă erai tu, și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
blânzi”, fiind dotați de la natură cu „toleranță și cumsecădenie”, astfel că soldații americani se căzneau În timpul celui de-al doilea război mondial să cadă prizonieri anume la români <endnote id="(769)"/>. Câteva rânduri semnate de Dan Amedeo Lăzărescu arată o beție a naționalismului protocronist care i-a cuprins pe destui istorici și cercetători : „[Românii] erau fatal toleranți pentru că nu aveau cu cine să lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păcatului, un templu demonic În care Îngerul nu poate pătrunde. Cum spune o ghicitoare românească, cârciuma este „Casa Dracului, În mijlocul satului” <endnote id="(162, p. 165 ; 639, p. 126)"/>. La Începutul secolului al XVII-lea, pentru cronicarul-teolog Matei al Mirelor, „beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic se Îndreaptă și Împotriva celor care chiar „și În numele lui Dumnezeu [și al sfinților] ridică paharul plin”. „Beția este râpa care duce la Iad. Beția este otrava
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XVII-lea, pentru cronicarul-teolog Matei al Mirelor, „beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic se Îndreaptă și Împotriva celor care chiar „și În numele lui Dumnezeu [și al sfinților] ridică paharul plin”. „Beția este râpa care duce la Iad. Beția este otrava Diavolului. Câți te vor Îndemna să bei, să te Îmbeți, sunt dușmanii tăi vădiți” <endnote id="(822, p. 466)"/>. Discursul preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al Mirelor, „beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic se Îndreaptă și Împotriva celor care chiar „și În numele lui Dumnezeu [și al sfinților] ridică paharul plin”. „Beția este râpa care duce la Iad. Beția este otrava Diavolului. Câți te vor Îndemna să bei, să te Îmbeți, sunt dușmanii tăi vădiți” <endnote id="(822, p. 466)"/>. Discursul preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți” capătă identitate etnică : „Omul de treabă - spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arendași evrei [...]. În timpul săptămânii, și mai cu seamă În zilele de târg, românii nu pot deloc trece pe lângă ele fără să bea zdravăn, iar În astfel de zile se iau la Întrecere ambele sexe” <endnote id="(299, pp. 168-169)"/>. Darul beției nu era neapărat un produs al cârciumii ; mai degrabă invers. Din timp În timp, evreilor le era „interzis dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din urmă „trăiseră Într-o perfectă armonie și prietenie cu populația” <endnote id=" (261, p. 159)"/>. Cam În același timp, În articolul din 1876 citat mai sus, Mihai Eminescu considera și el că nu cârciumarul evreu era vinovat de „patima beției” de care suferea țăranul român, pentru că „orândarul” și „orânda” erau produse de circuitul economic descris de publicist. Adevăratul vinovat era pentru el moșierul român, care Își plătea țăranii În bonuri cu care ei puteau să-și cumpere rachiu din câr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sale, publicate mai ales În perioada 1876-1881, În ziarele Curierul de Iași și Timpul din București, Eminescu Îl acuză pe „orândarul evreu” că falsifică și otră vește băuturile spirtoase pe care le comercializează : „Ei [= evreii] au introdus și exploatat viciul beției În sate, au amestecat băuturile cu materii otrăvite, au Înveninat astfel fizicește, au corupt moralicește populațiunile noastre. [...] Ca rasă străină, ne-au declarat război pe moarte, Întrebuințând În locul cuțitului și pistolului băuturi falsificate cu otrăvuri” <endnote id="(285, pp. 132
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de sabat : „nu pohti sâmbăta pentru beții, ca și jidovii” <endnote id="(822, p. 204)"/>. În anumite situații presante, unii evrei nu-și permiteau să rateze o călătorie de sabat. Singurul fel admis de Talmud de a călători sâmbăta era pe apă, cu vaporul (pentru că erau călătorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]