4,262 matches
-
erotism (...) În realitate, Joc secund este un extraordinar poem de dragoste, singurul la înălțimea lui Eminescu, în literatura românească și universală." (p. 368-369). Biografie și transdisciplinaritate În spiritul comprehensiv al transdisciplinarității, relația biografie-operă nu putea lipsi din acest volum. Trimiterile biografice intră în concertul mai larg al argumentației care urmărește să stabilească profilul uman al celui mai ermetic scriitor român. Theodor Codreanu se oprește asupra punctelor decisive din biografia barbiană, fără a le oculta însă pe cele delicate. Episodul legionar, spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și critici literari ai contemporaneității, nu se bazează pe negarea contribuțiilor anterioare, ci, abordând metodologia dublului referențial, se orientează către un traiect al complementarității. Autorul nu contestă referențialul maladiei lui Eminescu, dar nici pe cel opus, susținut de acei investigatori biografici considerați că ar fi alunecat pe căi greșite, cum ar fi teoria conspirației. În preambulul volumului de față, autorul ne avertizează că: "Nu trebuie să se confunde dublul referențial (care simultaneizează complexele de cultură și complexele de profunzime) cu dubla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
senzațional dar chemând la apel fapte controlabile (vezi, de pildă, somația lui P.P. Carp, cerând "potolirea" lui Eminescu), doresc a spulbera seria de mistificări și prejudecăți legate de viața poetului, în ultimii săi șase ani. Această "râvnă rectificatoare", cu țintă biografică, expediată în rizibil de unii comentatori, așezată sub semnul "stupizeniilor" și "elucubrațiilor" de către alții, se vrea, de fapt, un demers demistificator, propunând adevărata demitizare a genialului poet-gazetar. Să fie vorba de o teorie prefabricată (cum zic aprigii contestatari), într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
propriu, nimic. Trecutul nu este abordat de aceștia pentru a-l lămuri, ci invocat obsesiv, ca și cum lupta celor care trăiesc acum ar fi doar cu trecutul, nu și cu ramificațiile unui regim ce a irosit o decadă. Dar din contiguități biografice nu se poate deduce, decât cu prețul unui sofism regretabil, că noua "corectitudine politică" ține tot de trecut. Iar dacă cineva își propune să demaște corsetul "corectitudinii politice", atunci operația trebuie dusă consecvent mai departe, gândind complet ceea ce este. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scrisorile de la venerabilii: Stan Cucu, Victor Apostoleanu, Petru Todicescu și Ștefan Vancea. Domnul Ion N. Oprea, pus la curent cu această enormă sursă de informare documentară, m-a și rugat cu sfială, spunându-mi că l-ar interesa o lucrare biografică la adresa mea, din care să ofere exemplare fiicei mele, după ce mi voi încheia existența, cu angajamentul de a fi restituite scrisorile după realizarea scopului propus”. „Cu poșta de astăzi, 27 aprilie 2007, am primit de la d-l Oprea o nouă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a adoptat numele de " Mestrius Plutarchus") s-a născut la Cheroneea, în Beotia, în jurul anului 46 și a decedat în aceeași localitate, în anul 125. A fost un scriitor și moralist de origine greacă, cunoscut mai ales prin scrierile sale biografice și filosofice. A fost unul din principalii reprezentanți ai aticismului în literatura greacă. Născut într-o familie notabilă din Beotia, studiază la Atena retorica, filosofia și științele vremii sale, avându-l ca maestru pe Ammonios Sakkas. În această perioadă, frecventează
Plutarh () [Corola-website/Nature/301066_a_302395]
-
trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum arată convingător L. Boia (1997, pp. 22-26), cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De exemplu, manualul de Istoria românilor, subintitulat Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, publicat de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale lui Romulus și Remus (p. 7). Iar încă din 1838, într-un manual de geografie, Pitariu V. Popescu-Scriban lansa afirmația că românii îl au "de părinte pre Romulus și de mumă pre cetatea Roma, iară de colonizatoriu aice pre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1843, p. 7). Acest patriotism de neam și sânge rezidă în faptul că cineva "s-a întâmplat ca să se nască și să crească într-însa" (Aaron, 1843, p. 4, subl. n.). În schimb, odată cu Bărnuțiu, ceea ce anterior era atribuit întâmplării biografice și puterii obișnuinței, este transformat în destinul de a te fi născut român, în continuarea unei tradiții a eroismului istoric. La Bărnuțiu, națiunea este înțeleasă într-un registru naturalist, ca datum al naturii: "natur'a a împartitu genulu omenescu in
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Vasile Roaită, cel care "a murit eroic" după ce și-a îndeplinit misunea de a trage sirena care a lansat semnatul grevei din 15 februarie 1933 de la Atelierele Grivița (p. 625). Memoria celor trei martiri este imortalizată în portrete și schițe biografice (pp. 473, 499). Noul regim a continuat procesul de memorializare a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1859, ziua declarării independenței de stat din 1877, ziua marii uniri din 1918, ziua eliberării din august 1944) sunt intercalate cu comemorări ale realizărilor Partidului (ziua înființării Partidului Comunist din România, zilele aniversare ale Congreselor PCR etc.) precum și cu episoade biografice extrase din viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un caz special merită însă investigații suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în decembrie 1989, al căror întreg traseu biografic se desfășoară în posteritatea socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar și la un sfert de veac de la momentul de cotitură ocazionat de Revoluția din 1989, regimul comunist a reprezentat o experiență trăită la persoana întâi. Pentru această majoritate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
general de referință în interiorul căruia indivizii și-au derulat activitățile cotidiene, și-au urmărit interesele personale și profesionale, și-au proiectat planuri de viață și și-au consumat iubirile. Viețile lor (și cu atât mai vârtos tinerețile lor) sunt ancorate biografic în realitatea comunistă. Reperele centrale din cursul vieții umane, marcate social prin aniversări, celebrări ori comemorări (absolvirea liceului, căsătoria, intrarea în câmpul muncii ori nașterea primului copil, poate chiar nunta de argint sau chiar nașterea primului nepot etc.), sunt situate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și urau. În ciuda lipsurilor endemice cauzate de economia planificată socialistă, nu este deloc dificil de înțeles că oamenii ale căror evenimente sociale semnificative s-au consumat în timpul fostului regim să se raporteze pozitiv față de trecutul comunist. Din punct de vedere biografic, indivizii se raportează pozitiv față de propria lor tinerețe și copilărie. Nu este exclus ca, prin ricoșeu, să transfere pozitivitatea pe care o manifestă față de propria lor biografie regimului socio-politic înăuntrul căruia aceasta s-a desfășurat. În tot cazul, facilitată sau
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim - "memorii second hand", de mâna a doua - dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de mâna a doua, preluate din mediul socio-cultural. Cele mai plauzibile surse de informație despre comunism pe care adolescenții le pot accesa pentru a-și forma reprezentări sociale și evaluări axiologice despre trecutul comunist pe care nu l-au experiențiat biografic sunt familia, școala și mass-media. Din păcate, chestionarul utilizat în studiul "Elevii și cultura civică" nu conține întrebări care să permită examinarea rolului mass-media în configurarea atitudinilor referitoare la comunism. În schimb, studiul cuprinde suficiente date pe baza cărora să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
martorii unei perioade din istoria recentă a României despre care o bună parte dintre românii activi nu își mai amintesc mare lucru sau nu cunosc chiar nicio informație care să le permită să poată înțelege prezentul societății noastre. Utilizând metoda biografică (anamneza), dialogul dintre Sorin Bocancea și Profesorul Doru Tompea este unul viu și concentrat pe succesiunea diferitelor momente din viața Profesorului Tompea, pe relațiile dintre evenimentele cauză și evenimentele efect, dintre evenimentele scop și cele mijloc. Cei doi protagoniști ai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
șansa să nu o cunoaștem. O lucrare cu o mare forță de expresie Sorin Bocancea și Doru Tompea vin prin această lucrare cu o metodă calitativă din științele sociale deosebit de fecundă și mai ales foarte originală și sistematic-adaptată temei: metoda biografică. Metodă calitativă numită și istoria vieții sau povestea vieții, această metodă reconstruiește pentru fenomenele sociale studiate cadrele temporalității în paralel cu reconstrucția identitară în conexiune cu traiectoriile sociale. Trăirea și retrăirea devin elementele cele mai importante ale unei recompoziții narative
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
martor absent, dar perfect documentat. Munca de cerectare realizată de cei doi devine exploratorie și inductivă, în sensul tradițional al concepției Școlii de la Chicago. Chiar dacă Pierre Bourdieu a criticat metoda povestirii considerând-o ca fiind responsabilă de nasterea unei "iluzii biografice" deoarece l-am putea bănui pe narator că, retrospectiv, face evenimentele mai coerente, le scapă de asperități, analiza antentă a conversației pe care o analizăm ne dovedeste că partenerii nu construiesc explicații sistemice sau paradigme explicative, că lasă mai degrabă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru a înțelege singur, pentru a confrunta viața lui cu viața personajelor din povestire. În multe locuri ale lucrării îmi pare că discursul profesorului Tompea este interogație cu deschidere spre cititor. Privind cu atenție, putem constata că autorii folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela ca povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Pentru a nu ne rătăci în desișul informațiilor și al memoriilor, am stabilit de la început marile linii pe care se va desfășura dialogul. Astfel, am început cu traiectul profesional și politic al interlocutorului meu, pentru că cititorul trebuia să aibă reperele biografice ale participantului observator. Apoi, am considerat necesară prezentarea structurilor politice din Centrul Universitar Iași și a oamenilor ce le-au condus și întreținut. Am intrat apoi în viața de zi cu zi a studenților și a corpului profesional din comunitatea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
eveniment prevăzut încă din 1984 de către subsemnatul, că "imperiul va avea aceeași soartă ca celelalte imperii", apreciind că "evenimentul va avea loc într-o perioada de 5-7 ani", confirmarea a venit prin evenimentele din decembrie 1991 , din U.R.S.S. DATE BIOGRAFICE (selectiv) Semnatarul acestor rânduri, care alcătuiesc lucrarea intitulată Memoriile unui diplomat român pe toate continentele, am venit pe lume în anul 1932, la 20 martie, în regiunea Iași, orașul Pașcani, din părinții Dumitru și Ecaterina Petrescu. Tatăl meu, Dumitru L.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ianuarie 2013, la Fundația Nicolae Titulescu. Lansarea volumului Politica externă a României, vol. IV. 2010, Universitatea Româno-Americană, București. Lansare de carte Politica externă a României, vol. III (AADCR). CUPRINS INTRODUCERE 5 MEMORIILE UNUI DIPLOMAT ROMÂN PE TOATE CONTINENTELE 8 DATE BIOGRAFICE (selectiv) 10 ROMA ISTORIC, IMPRESII DE CĂLĂTORIE 12 ÎNCADRARE ÎN MAE, FUNCȚII, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 17 REPUBLICA DEMOCRATĂ VIETNAM. CONTRIBUȚIA ROMÂNIEI 19 EGIPT, IRAK, BABILON 23 INDIA, VECHI CIVILIZAȚII 28 CHINA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 40 RELAȚIILE ROMÂNO-INDIENE 82 JAPONIA ȘI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
laboratoarelor de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” de la Agigea: Faună marină, Floră marină, Ecologie marină, Biochimie, Ichtiologie, Monitoring ecologic; organizarea Laboratorului de Hidrobiologie din cadrul Facultății de Biologie; organizarea Laboratorului de Licență Ecologia, Geografia, Fizica, Chimia și Biologia Mării Negre. DATE BIOGRAFICE INCLUSE ÎN: Who is Who - 1985; Who is Who in Balcani - 1995; Oustanding People of the 20th Century; International Man of the Year 1998/1999; 20th Century Award for Achievement. Man of the Year - 2000. PARTICIPĂRI ȘI RECUNOAȘTEREA ÎN COMUNITATEA
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de Răsărit. Profilul tău se potrivește de minune cu cerințele acelei Direcții". Cinci minute mai târziu, mă aflam în biroul Directorului de Relații cu Europa de Răsărit, ambasadorul Eliezer Doron care m-a supus și el aceluiași ritual de interogatoriu biografic, după care mi-a pus pe șleau următoarea întrebare: Când începi să lucrezi la mine?". Întrebarea directă m-a cam buimăcit, dar m-am grăbit să mă reculeg și am spus: Am nevoie de o săptămâna ca preaviz de abandonare
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]