5,885 matches
-
2); destin(2); Dumnezeu (2); fotbal (2); frumusețe(2); ideal(2); iubire(2); liniște (2); lumina(2); mică(2); om(2); răsărit(2); romantic(2); seară(2); senin(2); steaua(2); 5 colțuri; amor; artist; asteroid; aștri; auriu; bogăție; bolta; boltă cerească; brad; București; cadou; Cale Lactee; car; carul mic; călăuză; călăuzitoare; cățărare; cer, lumină; cerc; ceva departe; colindat; colț; colțuri; cosmic; Costea; de neatins; de pe cer; degeaba; direcție; distanță; dorințe; drăguț; ea; Eminescu; energie; eternitate; eu; ferit; floare; frumoasă; hidrogen
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet (2); viu (2); acasă; albastru; amar; aromat; ban; bețiv; bilă; bogat; boltă; brînză; bucurie; bunătate; bunica; căpșune; coajă; cocostîrc; Cotnari; de mîncat; desert; detoxifiere; dietă; distracție; Dobrogea; dulce, fruct; dulci; dulcie; familie; fericit; floare; foame; fruct bun; fruct cu boabe; fruct dulce; fructul meu preferat; frumos; frumusețe; grădină; gust bun; haină; interesant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
instituțiilor publice, a funcționării normale a acestora, care presupune: conceperea acestora astfel încât să aibă un caracter neutru, să nu modifice relațiile social-economice existente; păstrarea echilibrului între veniturile și cheltuielile bugetare, privită ca o cerință fundamentală a bunei gestiuni, cheia de boltă a finanțelor publice 5. Principiile doctrinei liberale, care au constituit temelia finanțelor publice clasice, sunt următoarele: cheltuielile publice, reduse la un nivel cât mai mic, ar trebui să acopere pe seama contribuției generale numai costurile serviciilor, instituțiilor și lucrărilor publice strict
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de forme și de statute diferite; aceste decizii nu sunt niciodată tranșante și luate la un moment precis, ci rezultă din procese interactive complexe; determinarea regulilor nu mai face parte dintr un orizont normativ constituit ierarhic, având drept cheie de boltă un univers statal condus de ideea voinței generale (sau o ordine internațională înțeleasă în aceiași termeni). Noțiunea de guvernanță este folosită în acest caz pentru a desemna un sistem de norme heterogene, plurale, care amestecă dreptul național și cel internațional
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
falange în axă. • Masajul ușor al fiecărui deget de la picioare (rotație și decoaptare). • Masajul pernițelor subfalangiene cu pulpa degetelor. • Masajul tălpii cu pulpa degetelor. • Masajul călcâiului cu pulpa degetelor. • Masajul marginii interne și externe a piciorului cu pulpa degetelor. • Pomparea bolții plantare. 3. Masajul meridianelor Meridiane Yin care urcă și meridiane Yang care coboară. Stagnările de lichide sunt drenate la început prin 12 pompări, apoi prin 12 manevre numite „prin măturare”, după care se reia tehnica generală. Tehnica generală Se masează
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
comun". Cum? Prin exercițiul de a-și forța soția să creadă în existența concretă reală domestică a unui cal imaginar, inexistent ("o idee de cal"), convins fiind că din acest antrenament se naște "solidaritatea", "armonia", "unitatea", mă rog cheia de boltă a căsniciei; apoi, își împrospătează "speranțele" cu "excursia în străinătate", după ce o strălucită strategie a chiulului îl reabilitează, chipurile!, în fața colegilor, asigurîndu-i (?) avansarea; ca antidot pentru o nouă cădere în gol se naște ideea creșterii unui "copil". Pe încetul iluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ca simbol al Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început al anului. Roțile de foc, atestate și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
merge și merge..."114 În mentalitatea tradițională se crede că drumul soarelui este rânduit de Sfântul Toader care stă de pază cu cei 12 cai ai săi pentru a împiedica fuga lui spre asfințit, silindu-l să se ridice pe boltă la amiază. În ciuda tuturor acestor dorințe de a opri soarele din drum, astrul trebuie să-și urmeze propriul destin: După ce apune, pe la jumătatea nopții, soarele ajunge la casa mamei lui care îi dă cămașă curată ș-apoi se duce de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de pasăre; la sărbătorile de primăvară, vechii perși își dăruiau ouă de diferite culori; la sărbătoarea zeului Ianus, tinerii romani își trimiteau ouă roșii, împreună cu alte daruri. La început, ouăle se vopseau cu plante, în galben, reprezentând culoarea soarelui pe bolta cerească, și în roșu, culoarea soarelui la răsărit și apus. Astăzi, imaginea arhetipală a oului a fost preluată de creștinism, fiind un simbol al Mântuitorului care părăsește mormântul și se întoarce la viață, asemenea puiului de găină ieșit din găoace
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care locuiește în casa părintească, ține foarte mult la flori și de cele mai multe ori când plec de acasă iau și un buchet de flori din grădina noastră. Mai aveam în fața casei și un butuc de vie sălbatică care forma o boltă cu casa. Din strugurii lui ne înfruptam împreună cu păsările care nu plecau în țările calde, toamna târziu, când viile erau demult culese. În spatele casei aveam o curte mare care conținea cotețele de păsări, de porci, grajdiul pentru vite și șurile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
este necesar să subliniem contribuția lui la orientarea poeziei de după război, relevând însă și partea viabilă a creației sale, acea trăire autentică în candoare și infern a "nărăvitului de idei": Ideea se îndoaie și gândurile mor/ se-ndoaie aici ca bolta albastrului de sus/ și bate un gând clorotic și gândurile dor/ și pajiștile vremii ce par a fi și nu-s"/. O sete de luciditate, o stare gravă de poezie, o explozie de vitalitate, o bărbăție a minții străbat universul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
curgă toată vremea într-un cântec mai bogat/ prin ochi ca niciodată n-au să apună,/ să ne oglindim într-una, mereu ca-ntr-un păcat,/ eu fiul tău, tu mama mea nebună". "Rondelul liniștii" este macedonskian, liniștea urcă spre bolta mărilor așa cum viața nestăvilită izbucnește în rondelurile poetului citat. Ciclul de versuri de dragoste cuprinse în volumul " Între floare și fruct" sunt niște "imne" închinate iubirii neprihănite; iubita este de cer, are o carnație diafană, aurie, părul ca mierea, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o osmoză teribilă, încât poetul trăiește într-o complicitate sentimentală cu faptele livrești, cu imaginile și ideile invocate:"Beethoven într-o seară s-a așezat la clavir/ și a cântat furtunos arpegii suitoare a urcat/ și sus, pe notele de boltă cu ecouri ambigui -/ Și din când în când coborând cu înțeles" sau "când s-au întors, după înmormântare,/ în camerele mici, bătrâna s-a suit repede în pat/ (asta, își spunea povestitorul, seamănă/ cu vorba de spirit a unui francez
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
însoțite de stări nedefinite își fac loc: "și numai primăvara tristețea-mi este dragă/ și sufletul atuncea-i strălucitor și cast". Desenele în acuarelă fac din Doina Sălăjan o virtuoasă: "Un stârc încremenit într-un picior,/ Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Că se văd anii curgând din cer pe brațele incestului/ În sexele pământului cum apărură urmărite din spate de însuși lucrul în sine?". În "Imnele bucuriei" cunoașterea poetică devine posibilă și exercitarea ei necesită din nou învestire cu har: "Și bolta uriașă a acestui falnic crin/ Pe crucea gurii mele să fie răstignită/ În graiul meu să fie picurat/ Cutremurul și frica fericită./ Între puhoaiele acestui necuprins/ Ce se rostesc departe în tăcere/ sa fiu cu fulgeru-nflorit/ Ce plămădește în deșert
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
există". Poemul "Contemplare" ne trimite la "Lauda somnului" a lui Lucian Blaga și anume la poemul "Somn" sau la "Fum Căzut", în care obiectele sunt prefăcute parcă în absențe, izolat dispuse, în stare de inerție: "Cu mișcări oprite ades/ văd bolți prăbușite în apă" ("Fum căzut"). La Nichita Stănescu apar păsări cu zborul întrerupt, păduri arcuite peste fluvii inexistente, iar el, Dedal, pendulează între starea de om neputincios și cea de Demiurg. Revenit la starea de om, rămâne aspirația că odată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
imaginează, într-un gest amplu și o sonoritate interioară, țara cu izvoarele și cu fântânile ei, cu voievozii ei de altădată, precum și conștiința permanent trează a sufletului românesc al poetului cetățean. "Aici, întregi, cu vii, cu morți/ latinizând sub veșnicele bolți,/ contați pe noi, rămânem. Suntem. Toți". Sunt evocați învingătorii Troiei, dar mai ales Bălcescu, care stăruie până la capăt prin umbra neliniștită ca duhul cel mai adânc al neamului. "Stafia lui Bălcescu colindă blând prin țară,/ Primarii de județe să știe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a preocupărilor intelectuale (regizor de teatru și film, scenarist, teoretician al artei, pedagog, manager cultural), dar și o căutare constantă a unității gestului artistic și a coerenței universului imaginar construit cu laborioasă migală. Atașamentul profund față de teatru e cheia de boltă a acestei personalități viguroase și în jurul lui se arhitecturează tot restul operei. Ca regizor de teatru, Alexa Visarion i-a revizitat în permanență pe Shakespeare, Cehov și Caragiale, învățând de la ei să înțeleagă cele mai subtile nuanțe ale umanului. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
efemerității, devenirii și morții este reprezentat prin imaginea cercului strâmt ce le limitează iubirea și existența. Lumea de jos, în care sunt iremediabil captivi, este asociată unor imagini semnificative, sugerând spațiul închis, boltit, al teluricului, al întunericului (Din umbra falnicelor bolți, umbra negrului castel). Contrastiv, planul cosmicuniversal este figurat prin imagini ce închipuie infinitul celest, spațiu al unei geneze continue, al lumilor ce izvorăsc din haosul primo rdial și pier în miezul de increat în care sălășluiesc Demiurgul și Hyperion. În
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
am mai văzut, și Spranger, care notează că, oricât s-ar dori, "nici una dintre științe existente nu e lipsită de premise". Dar adaugă el "fiind știință, ea are un sens propriu și o sarcină proprie, ce pot acoperi ca o boltă diversitatea premiselor"12. 2. Filozofia și/sau știința Așa cum am arătat deja, considerațiile despre presupoziție și inducție au avut menirea de a sublinia o dată în plus deosebirile dintre o viziune transcendentală și una empiristă. Am recurs la această cale pentru că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sfînt, dumnezeiesc, nedat lumii să-l vadă, și de aceea, cînd iese, acopere cerul cu nour. Acest car, spre a nu răpaga* în mersul să u, are pe talpa roții cuie mari ce-i slujesc la înțepenire. Aceste cuie, găurind bolta cerească, lasă să curgă ploaia. Sînt șepte ceruri succesive - și ploile tot succesiv cad. în cerul de deasupra noastră va trebui să ploaie, să treacă un timp pînă va intra apa în pămîntul lui, și apoi se va scurge și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să începi lucrul. Cînd vor fi trei sori pe cer, e a sfadă între împărați. Omul care are noroc l-a văzut soarele. (Gh.F.C.) Soarele e un tînăr frumos cu fața strălucitoare, care luminează pămîntul. Umblă zi de zi pe bolta cerului călare. Pînă la prînz călărește un bivol, de la prînz la amiază, un cal și de la amiază pînă sara, un leu. După ce a cinat, la apus, soarele călătorește pe tărîmul celălalt, dar merge pe jos. După alții, drumul de noapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pînă la prînz călărește un bivol, de la prînz la amiază, un cal și de la amiază pînă sara, un leu. După ce a cinat, la apus, soarele călătorește pe tărîmul celălalt, dar merge pe jos. După alții, drumul de noapte trece prin bolte*, subterane și tainițe aflate sub pămînt. (Gh.F.C.) După unii, soarele își face călătoria călare pe un leu. Noaptea se duce să doarmă în loc întunecos, de unde îl iau niște fiare și îl aduc la locul de unde își reia drumul dimineața. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lipit de părete, acela va fi stafia acestei construcții. Stea Poporul crede că fiecare om are o stea care la moartea lui cade de pe cer. Fiecare copil capătă la nașterea sa o stea, și cît timp steaua căpătată lucește pe bolta cerului, pînă atunci trăiește și individul, iar cînd îi cade steaua i se curmă și zilele. Să nu te miri că-s multe stele pe cer sau să vestești pe cineva cînd pică o stea: și steaua ta multe vede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]