12,871 matches
-
în același spațiu dăltuit parcă pentru noi ori..așa îl simțim; tresari la foșnetul pădurii ce-și spune mai departe povestea. Gândești la noi? Atunci nu ești departe! În memoria retinei ne-au rămas o creastă de munte, cerboaice și brazi, verde ce se rostogolește molcom printre izvoarele reci. Azi nu-i nimic potrivnic, ci simplă devenire. În vene-ți curge clipa ce ne-a rotit în ceruri, iar dorul e cunună de maci însângerați ce-n zbor de libelule atinge
AMPRENTARE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349862_a_351191]
-
pluteau în jurul lui, liniștitoare, dar parcă îndepărtate. Lumini colorate îl învăluiră într-o mare scânteietoare și o muzică divină coborâtă parcă din cer, îi bucură toate simțurile, făcându-l să deschidă ochișorii negrii de îngeraș năzdrăvan. Era cocoțat într-un brad, lângă o stea mare roșie și copilașul lui, cel pe care trebuia să îl îndrume în viață, îl privea într-un zâmbet știrb, întins până la urechi. Se mișcă ușor, stânga-dreapta, și îi veni să chiuie de fericire, găsindu-și pe
POVESTEA UNUI ÎNGERAŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349838_a_351167]
-
capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute[viii] cu puii lor pestriți, ca ouăle de prepeliță. Cred că erau obișnuite, totuși, cu prezența turiștilor, de își serveau
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce geruri, Doamne ! Câtă-ncremenire Ai așezat în jurul nostru azi. Rămân inerte fumuri spre boltire Și-i răstignită chiciura pe brazi. În jur atoate-cele-s adormite
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349937_a_351266]
-
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce geruri, Doamne ! Câtă-ncremenire Ai așezat în jurul nostru azi. Rămân inerte fumuri spre boltire Și-i răstignită chiciura pe brazi. În jur atoate-cele-s adormite. Chiar razele îmi par să se chircească. Printre troiene caută rebegite Un loc, sau undeva să se-ncălzească. Zăpada le răspunde-nfrigurată Și bocnă: Eu abia mă țin pe mine Cum v-a pierit căldura dintr-o dată
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349937_a_351266]
-
adape. De spaimă se intorc la cuib în pripă Și ciripesc de tremur ca să scape. În urmă vine seara. Ziua trece. Fatalitatea albă înnoptează. Fântâna-și face sloiuri apa rece Sub geruri viața agonizează. *** Referință Bibliografică: E răstignită chiciura pe brazi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1828, Anul VI, 02 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349937_a_351266]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AN DE AN UN COLIND Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pădurea foșnește în artere cu inima goală, A rămas tristă, părăsită de frunze, Doar brazii cei tineri sunt artiștii de gală, Își flutură acele prin case cu scuze, Se cântă colinde,cânt de ler foșnitor, Intonând glas de munte, rugă-n bradul cel verde, Semeții îl admiră, duhul nopții-n pridvor, Tivuiți în costume cu
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
foșnește în artere cu inima goală, A rămas tristă, părăsită de frunze, Doar brazii cei tineri sunt artiștii de gală, Își flutură acele prin case cu scuze, Se cântă colinde,cânt de ler foșnitor, Intonând glas de munte, rugă-n bradul cel verde, Semeții îl admiră, duhul nopții-n pridvor, Tivuiți în costume cu beteală, de veghe, Marea doarme-n suspine, e cutremur de șoapte, Țarmul arde în valuri cu amoru-i nestins, Prin tăcerea din unde nostalgi-s resemnate, În nisipul lui
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
MEI În culcuș de fân și paie, Chiar la mine în odaie Am trei greieri și-o albină. Noaptea, când e lună plină, Unul mă-nvață să plâng, Altul, bucurii să strâng, Ultimul, frumos să scriu Și drept ca un brad să fiu, Iar albina, numai ea, Toarnă miere-n viața mea ! Referință Bibliografică: ÎNVĂȚĂTORII MEI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1481, Anul V, 20 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNVĂŢĂTORII MEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349986_a_351315]
-
Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai bună calitate. Mutescu Oltea împletește frumosul natural cu cel artistic în coșulețele pe care le face din conuri de brad, de pin și din flori naturale de pădure. Pascaniuc Dumitru din Marginea Suceava expune obiecte utilitare din ceramică: oale de prins lapte, de sarmale, căni și cănițe originale prin formă și culoarea naturală. Ceramica de Corund este reprezentată de domnul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a ta cale câte ai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
repertoriul lui Vasile Moroșanu, în vârstă de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a întregului
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a întregului sat, întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg răsuna/De fluierătura mea./ Când soarele a asfințit/ Spre sat cu ele-am pornit/La casa mea m-am oprit
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă duc și iar mă duc/ Până la izvor sub nuc./ Și mă fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
luat pe umere sicriul și l-au dus lângă groapa săpată proaspăt sub un tei; patru dintre ei l-au coborât ușor în hăul pământului. Maiorescu cu câțiva prieteni au aruncat primii bolovani care au sunat straniu peste cutia de brad, care-i purta rămașițele pământești ale poetului. Așa s-au terminat ultimele clipe legate de viața poetului. Ca o ironie ă sorții, înmormântarea poetului fusese făcută cu cheltuială din chetă publică. Iată și lista contribuabililor: T. Maiorescu..........100 lei; Alexandru
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
și mie rana-mi face, Dar mint că-mi este bine, că nu am ce mă face ! Și o să vin Părinte de sărbători acasă, Colindul inca-l știu și fiul meu îl învăța. Și vom cânta împreună, sub cetina de brad Și vom uita cu toții de dor și de necaz. Camelia Cristea Referință Bibliografica: Răspuns la scrisoarea unui Părinte / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1062, Anul III, 27 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Camelia Cristea : Toate
RASPUNS LA SCRISOAREA UNUI PARINTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344541_a_345870]
-
din pagini uscate de carte, ci din destăinuirea pământului, a tradiției și a graiului Moților. Chipurile lor au călătorit și prin alte țări. Sub ele lămuririle sunt date în limba germană. În munții cu aur și fier în adâncuri, cu brazi pe creste, se trezia din când în când energia celor care trăiseră atâtea veacuri pe aci. Dintre aceștia au fost Horia și Cloșca. Sunt 150 de ani. Au fost uciși pe roata, pentru că voiau o mână de pământ liber. Îl
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
prea departe, față de ceea ce avem în ograda noastră, îl găsim pe Marele nostru Poet, Eminescu, care spune atât de frumos cum încep a se înalță gândurile spre înalt, în poezia să: Singurătate Cu perdelele lăsate, Șed la masa mea de brad, Focul pâlpâie în sobă, Iară eu pe gânduri cad. Stoluri, stoluri trec prin minte, Dulci iluzii. Amintiri Târâiesc încet că greieri Printre negre, vechi zidiri, Sau cad grele, mângâioase Și se sfarma-n suflet trist, Cum în picuri cade ceară
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de pământ și cu acoperișul din pământ aruncat peste bețe de floarea soarelui și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
tăia la față. Lupii urlau și le urmăreau grupul poate, poate se vor împrăștia să-i atace. Noi copii ne jucam prin nămeți ne ținând cont de viscolul de afară. Era zăpada trecută peste gardul unchiului făcut din scânduri de brad de doi metri înălțime. Când l-am văzut în capătul străzii am încremenit de uimire. Cine se aștepta să reușească un copil de șaptesprezece ani, îmbrăcat cu un paltonaș școlar de uniformă mai mare ca el, să ajungă pe o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
flori orizontal din care se desprind în evantai șiruri de flori mici, în jurul gâtului se află o benzică (bentiță cusută), la mânecă șir de flori ca cele de pe piept și colțișori, la poale colțișori, nădragi (pantaloni albi țesuți în pana bradului), cizme din piele sau ghete. Localitatea Gurghiu și-a propus să prezinte la târg obiectivele și ocupațiile specifice prin expoziții și activități practice, reușind să îmbine tradiția cu inovația, hărnicia cu talentul artistic. Fierăritul, ocupație străveche ce se mai practică
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]