3,762 matches
-
și mulțimea pelerină. 24 iunie 2013, ora 12.15. Procesiunea cu racla Sfântului Ioan cel Nou a pornit pe străzile orașului Suceava. Lângă mine, pe marginea unei borduri mai înalte, se găsește o femeie din Suceava. Poartă cu ea un buchet de sânziene, este îmbrăcată simplu, proaspătă pensionară. Îmi furnizează o mulțime de informații despre cum se va derula procesiunea, cât va dura, stațiile (opririle) acesteia etc. Bat clopotele, se aud cântările liturgice ale cortegiului care se apropie, mulțimea freamătă ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în care oamenii încearcă să tălmăcească lumea, atunci când religia și magia se amestecă, iar granița dintre religia populară și cea „oficială” se estompează. Oamenii din cortegiu aruncă cu flori de sânziene deasupra raclei și a purtătorilor ei, o ploaie de buchete mici, galbene. Cele care și-au ratat ținta și ajung pe jos sunt adunate de mulțimea care le aruncă iarăși peste raclă. Străzile orașului au devenit un fel de canion, malurile sunt formate din oameni care stau ciorchine unul peste
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
niciodată confundate. O bătrână mică, uscată ca o prună de iarnă, apărută de niciunde, mă roagă să o țin de mână să nu-și piardă echilibrul. Ceea ce și fac, fără a pune prea multe întrebări. În mână cealaltă poartă un buchet de trandafiri roșii, din soiul trandafirilor cățărători, cu petale fine și miros suav. Buchetul este legat solid, cu sfoară, femeia își ia avânt și-l aruncă peste raclă. Îmi dă drumul la mână, nu înainte de a apuca să-mi spună
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mă roagă să o țin de mână să nu-și piardă echilibrul. Ceea ce și fac, fără a pune prea multe întrebări. În mână cealaltă poartă un buchet de trandafiri roșii, din soiul trandafirilor cățărători, cu petale fine și miros suav. Buchetul este legat solid, cu sfoară, femeia își ia avânt și-l aruncă peste raclă. Îmi dă drumul la mână, nu înainte de a apuca să-mi spună că „acum patruzeci de ani, când eram tânără, lucram la fabrica de celuloză și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în care șoferii încercau să-și găsească un loc de parcare. Lângă o grămadă de busuioc verde în floare este așezată tanti Sabina, 85 de ani, originară chiar din Nicula. Încerc să intru în dialog cu ea, după ce cumpăr un buchet de busuioc verde cu aromă puternică, îmbătătoare. Prima dificultate a acestui teren : nu înțeleg întotdeauna graiul aparte al acestor oameni, presărat cu regionalisme dificile pentru valahul care sunt. Încep prin a-i adresa întrebarea standard care a funcționat și a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la icoana împodobită cu un „acoperământ” magnific, compus din zeci de flori strânse minuțios împreună. Prin observație directă, am putut vedea cum pelerinii adoptau o atitudine reculeasă, parcă intimidați de celebra icoană, o sărutau grăbiți, atingând cadrul acesteia cu mici buchete de busuioc pregătite anterior. Unii scoteau din bagaje, cu gesturi grăbite, veșminte ale celor apropiați pentru a le atinge efectiv de geamul de protecție al icoanei sau de cadrul acesteia. Alții schițează gesturi circulare, ca și cum ar fi colectat lacrimile de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prezența părinților mei, a fratelui soțului meu și a cumnatei, cununați de rabinul Margoses din Vatra Dornei pe 7 iunie 1942. Nunta pe care orice fată o visează cât mai fastuoasă, cât mai bogată, o mireasă În rochie elegantă cu buchetul de flori, alături de un mire și el elegant, cu inele tradiționale, cu mulți invitați, multe flori, cu mâncăruri alese s-a redus la o ceremonie sărăcăcioasă. A venit ordinul de a părăsi străzile principale și de a ne muta În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și independență, dar și război cu separatiștii de peste Nistru și am înțeles că dorința mea este obturată de un viitor incert. Florile de pe podurile de peste Prut au luat-o la vale, n-a avut cine să le adune într-un buchet, deși poetul Dabija suspina cu amărăciune: „Dor îmi e de Dumneavoastră Ca unui zid de o fereastră”. S-a spus cu oarecare îndreptățire că s-a ratat o ocazie cu podurile de flori; ne-am fi putut uni atunci în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spate: Calcă-l pe picior! (Obicei prin care se spune că bărbatul va fi dominat de femeie.) Așa ai făcut dumneata, de nu stă nenea Ion acasă?, a apostrofat-o mireasa. Asta a fost toată distracția nunții. Dar miresei, o dată cu buchetul de flori, i-am dat Crucea pe care o lucrasem în închisoare: Lângă mine s-ar putea să ai de suferit. Crucea vieții va trebui să o purtăm împreună. Să nu te lași amăgită că acum sunt profesor, fiindcă mâine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că l-am lăsat să mă aștepte ore întregi flămând, în timp ce eu mă ghiftuiam la Connaught Hotel. Sentimentele de culpabilitate încolțesc mai mult din acuzații, decât din greșelile în sine. Azi am cules flori de pe stâncile mele. Am încropit un buchet amestecat din valeriană, limba peștelui și licheni de mare albi. Lichenii au o mireasmă pătrunzătoare și plăcută. Nu mă pot opri să nu colecționez în continuare pietre și jgheabul meu a devenit neîncăpător, deși pe cele mai arătoase le-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu ar fi nefavorabil proclamației, se pare însă că împăratul Franz-Joseph ar avea rezerve. De la Berlin nici o veste, regimentul meu prusian, Stillfried și mulți ofițeri prusieni mă felicită. Ora 6 mare ovație a evreilor, iar la 8 a grecilor, cu buchete etc., țin discursuri cordiale. Miercuri, 18/30 martie Vreme caldă, minunată. Dimineața ministrul de justiție și Boerescu. Veștile din străinătate sunt foarte favorabile, presa europeană măgulitoare. După-amiaza, cu Elisabeta, primit pe Jooris, care îmi aduce felicitări de la regele Leopold. La
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Boerescu. Veștile din străinătate sunt foarte favorabile, presa europeană măgulitoare. După-amiaza, cu Elisabeta, primit pe Jooris, care îmi aduce felicitări de la regele Leopold. La Healy, care pleacă din nou la Paris. Ora 5 ovație a „Constructorului român”, care ne aduc buchete. Ora 5½ venit Brătianu; este și el mulțumit de situație. Camerele vor încheia acum bugetul. Seara din nou demonstrație cu torțe, cu muzică, entuziasmul este extraordinar. Joi, 19/31 martie Vânt rece. Ora 10 Slăniceanu. Ora 11 primit clerul înalt
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 1½ primit pe ministrul plenipotențiar grec și pe marchizul de L’Aubéspin, care mă felicită. Ora 5 Suleiman-Bey, care mă felicită din însărcinarea sultanului. La Viena e o dispoziție bună. Ora 8 seara ovație a bărbierilor, care vin cu buchete. Scris până la 11½, multe depeșe. Vreme răcoroasă. Sâmbătă, 2 aprilie/21 martie Vreme caldă. Dimineața Brătianu la mine. L-a văzut pe Hoyos, care i-a vorbit din nou despre Dunăre. La Petersburg se dorește să luăm măsuri împotriva nihiliștilor
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 5 plimbare în trăsură, cu Elisabeta, adie un vânt răcoros. La ora 6 e banchet la teatru, pentru Brătianu, eu îi scriu o scrisoare. Ora 8 ovație a coloniei italiene, ora 8½ a coloniei ungare, care sunt entuziasmate. Aduc buchete și țin discursuri, cărora eu le răspund. Luni, 4 aprilie/23 martie Vreme caldă. Dimineața Boerescu la mine. Anglia, Italia și Franța au recunoscut regatul. Rusia, Austria și Germania vor să ne recunoască abia după ce vom face o lege în privința
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
turn terminați. La castel până la ora 11. Ora 12 luat prânzul. Ora 1 plecare din Sinaia cu trenul special, foarte frig. Venit Văcărescu. În Crivina colonelul Fălcoianu. Ora 4½ sosire. Mare întâmpinare la gara Târgoviște, miniștri, cler, multe doamne cu buchete. Primarul ține o cuvântare foarte frumoasă în cinstea mamei. Mers cu trăsura prin tot orașul, care e împodobit cu steaguri. Spre Cotroceni. Ora 6 acolo. Ora 6½ cinat à trois. Mare dineu pentru suită. Seara întreg orașul iluminat. Noi nu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Joi, 17/29 decembrie Ziua de naștere a Elisabetei. Dimineața ceață, apoi soare, cald. Cu Elisabeta până la 10. Ora 10½ primit pe amândoi mitropoliții, care au venit pentru felicitări. Ora 11 Consiliu de miniștri. Brătianu îi înmânează Elisabetei un frumos buchet de flori, Rosetti îi adresează un emoționant discurs, scris de el, și îi înmânează diploma pe pergament a Ordinului Coroanei. Apoi primit suita. Toți aduc flori, plante etc. Ora 12 își fac apariția, pentru felicitări, președinții Senatului (colonelul Bibescu) și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
adresează un emoționant discurs, scris de el, și îi înmânează diploma pe pergament a Ordinului Coroanei. Apoi primit suita. Toți aduc flori, plante etc. Ora 12 își fac apariția, pentru felicitări, președinții Senatului (colonelul Bibescu) și Camerei ( D. Brătianu), cu buchete. Prefectul poliției. Elisabeta a fost copleșită cu daruri și atenții. După-amiaza scris. Audiențe. Ora 6½ domnul și doamna Brătianu la masă. Ora 7½ demonstrație cu torțe și retragere, foarte frig. Brătianu aici până la 9. Ziarele de opoziție de aici au
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Mavrogheni încă foarte bolnavă, va fi transportată. Ora 2½ plecarea din Sinaia, cu trenul special. Ploaie. Trenul oprește în Băicoi și în Crivina, acolo Fălcoianu. Ora 6 sosirea în Cotroceni, la gară miniștrii, D. Ghica și Brătianu, doamne și multe buchete. Cerc îndelung. Apoi primit pe Brătianu la Cotroceni, discutat mult despre chestiunea Dunării și situația Camerelor. Ora 8½ cinat cu Elisabeta. Seara vreme mohorâtă, ploaie. Recolta e salvată în toată țara, doar că nu trebuie să vină frig. Ploaia e
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
domnului Varzar. Ora 7 cina, toasturi. Seara promenadă în orașul iluminat și în grădină, până la ora 10, mare entuziasm. De față Dimancea etc., prefectul Budișteanu. Răcoare. Vineri, 11/23 iunie. Pitești-București Dimineață frumoasă, răcoare. Ora 8 dejunat. Școlarii aduc un buchet. Ora 9, pe terenul de instrucție, inspecție a Regimentului nr. 30 Dorobanți din Muscel, care a venit la Pitești. Colonelul Herfner și un escadron de la Călărașii lui Filiti. Până la ora 10¾. Plouă un moment. Vizitat cazarma și școala, până la ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ora 12¼. Ora 1½ plecat din Sinaia cu trenul special, toate femeile cu noi, eu rămân singur cu Elisabeta. Cald. Ora 4 și 50 min. sosirea la Cotroceni, în gară toți miniștrii, mitropolitul, D. Ghica și Brătianu, multe femei cu buchete, Câmpineanu etc., ofițeri superiori, îndelung cerc. După aceea discutat cu Brătianu. Elisabeta e cu Theodori, care nu știe nimic despre scandal. Se pare însă că în oraș s-a vorbit despre acesta. Ora 6½ cinat singur cu Elisabeta. Seara cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dau Crucea de ofițer al Stelei României și Crucea de ofițer al Coroanei. Ora 1 plecarea din Sinaia cu trenul special. Ora 4½ sosirea în Cotroceni. Ceva ploaie și foarte umed. La gară toți miniștrii, primarul, foarte multe doamne cu buchete, Câmpineanu, Stolojan etc., conversat. Prefectul Poliției la mine. Rosetti a fost ales președinte al Camerei, a refuzat, apoi a fost ales generalul Lecca. Cu Elisabeta. Ora 6½ cinat. Seara citit, scris, făcut ordine. Ora 10 în pat. În oraș totul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabeta se simte bine și e vioaie. Ora 9 dejunul, cadouri. Azilul cu Davila aici, cântat. Ora 10½ plecat cu trăsura la Palat, atmosferă de Anul Nou, primit Casa militară și pe cea civilă. Ora 11 consiliul de miniștri cu buchete, Sturdza citește discursul. Ora 11½ generalii, primarul, prefectul Poliției. Ora 12 biroul Camerei cu Lecca și biroul Senatului cu D. Ghica; acesta s-a împăcat cu Brătianu. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Ora 2 doamna Brătianu, apoi plecat spre Cotroceni
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la mine. Opoziția se comportă antidinastic. Ora 10½ în pat. Călătoria în nordul Italiei Duminică, 6/18 martie. Duminica Floriilor. Plecarea din București. Sculat la ora 7. Vreme mohorâtă. Ora 8½ la gară, acolo enorm de multă lume. Doamne cu buchete, toată elita, mitropoliții, generali, Whigt în numele corpului diplomatic, senatori, deputați, comerțul etc., pe puțin 300 persoane. Ora 9 plecarea, călduroase urări de bine din toate părțile. Brătianu, Chițu, Sturdza, mitropolitul și câțiva senatori și deputați pleacă împreună cu noi. Ora 11½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cinat. Elisabeta a vizitat Muzeul Civic. Seara cu Leopold până la ora 11. Sâmbăta Mare, 12/24 martie. Veneția-Milano Frig, dar frumos. Ora 7½ dejunat à trois. Ora 8½ plecare cu gondola deschisă. Ora 9 la gară, acolo prefectul și primarul cu buchete. Plecat la ora 9 și 5 minute, prin Sestria, Padova, Vicenza, Verona, acolo despărțire de Leopold, care pleacă spre Meran. Frig și cețos. Peschiera, Brescia. Ora 3½ sosirea în Milano, Hotel de Ville. Promenadă pe străzi și prin prăvălii. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lume, conversat până la ora 10. Noapte proastă, din cauza zgomotului prea mare. Lunea Paștilor, 14/26 martie. Milano-Genova. Ora 6 sculat, ploaie torențială. Ora 7½ dejunat. Depeșă din București, de aniversarea proclamării regatului. Ora 8¾ plecarea, la gară Tornielli, prefectul cu buchet, sindicul. Tornielli mă roagă insistent să merg la Roma. Plecare pe ploaie torențială, via Pavia, Novi, pe calea abruptă de munte, spre San Pier d’Arena, suburbie a Genovei. Ora 12½ sosirea acolo. Ploaie. La gară Bamberg cu soția, marchizul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]