3,188 matches
-
și informațiile marcate de mine cu steluță, veți găsi, sunt sigură, și dvs. detalii revelabile. Vă repet, cu minim efort, semnalați mi-le. Eventual prin succinte adnotări chiar pe aceste file, spre a nu vă mai obosi cu dactilograma. Sunt bucuroasă să vă citesc și scrisul „de mână”. Sper să fie Într-un ceas bun. Ce m-ar mai interesa, este unde aș putea găsi o cât de sumară listă a articolelor sau publicațiilor la care Lala colabora În '37, 38
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la o șuetă de-o seară, În restaurantul din fosta casă Ghițescu la Fălticeni, după ce umblasem toată ziua pe urmele lui Creangă, subsemnatul În funcție de ghid. Era de față și Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic Iași. După ce ne-am aghezmuit binișor, bucuroși de-a fi descoperit treburi frumușele, necesare viitorului „Album Creangă” pe care Îl pregăteau ieșenii, Liviu Rusu a Început să mă amețească de cap că e rudă cu... țareviciul Rusiei, treabă pe care am crezut-o! Până la urmă ieșenii au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timid, o eventuală primire În Uniunea Artiștilor Plastici. și Irimescu și Schweitzer-Cumpăna au avut posibilitatea să aprecieze opera artistului fălticenean, socotind-o valoroasă. 929 Te sfătuiesc să primești ospitalitatea d-nei și d-lui Păpușanu 559. Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești 560. Am făcut și eu acest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
foarte ocupat. Vă anexez și o copie după o foto a mea din 1934 - care ar putea interesa prin reușita grupului fotografiat. O puteți opri și folosi, firește, dacă e cazul. Azi 1.III am primit ilustrata suceveană cu vestea bucuroasă, că veniți și pe la Bft.; de aceea Închei această scrisoare În așteptarea Dv. să v-o dau personal. Salutări amicale d-lor Prof. Popa și Tatos. D-lui Prof. Popa Încredințați-i ce socotiți, din cele trimise, că l-ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
n-a dat 579 Fiind secție a Complexului muzeal fălticenean, „Galeria” nu dispunea de un buget propriu și nici nu avea inițiativa cheltuirii banilor. 580 Conferințe, festivități etc. s-au ținut cu regularitate, dar fără taxe de intrare, noi fiind bucuroși că avem public. 581 Probabil că „Liga Culturală” sau „Prietenii Culturii”, pe vremea când prof. Tempeanu trăia la Fălticeni, concepea o taxă minimă, din care Își rezolva anumite probleme legate de mai buna desfășurare a activității. 582 „Galeria oamenilor de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sentimentală scrisoare, care m-a emoționat mult. Am fost plecată la Câmpina la vara mea, pentru a mai scăpa de căldurile mari din Sodoma, cum spunea, cu multă dreptate, tatăl meu. Am găsit la revenire plicul Dv. Am fost tare bucuroasă de atenția cu care Dv. v-ați gândit la mine, la Buftea și la ai mei toți cei dragi, plecați de lângă mine. Amintirile rămân ca să-i Înlocuiască dar golul rămâne definitiv. Ce bucurie ar fi avut tatăl și mama mea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care, Însă nu m-au impresionat prea mult, și la Piatra-Neamț am văzut o expoziție a unor pictori din Bacău, În afară de câteva portrete, restul era sub așteptări. Cred că și la Suceava expozițiile nu s-au lăsat așteptate! Aș fi bucuroasă dacă aș mai ști și eu câte ceva din viața culturală a acestui 705 Pictoriță amatoare, de talent, din Fălticeni, soția avocatului Neculai (Culiță) Țanu, unchiul prof. George Țanu. Neculai a fost prieten din copilărie cu Jules Cazaban, cu Gr. Vasiliu-Birlic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
capăt Inițierea nu este greu de circumscris geografic și istoric. Răul „Își dă poalele peste cap”, deznădejdea roade „temeliile dorinței de a fi”. Nu mai este Însă clasicizata confuzie bonomă a celor care „la mijloc de rău și bun” par bucuroși să dea „cu sâc din Isarlâc...”. Cicloanele negre ale Istoriei au lăsat urme abisale și durabile, premisele par pe veci schimonosite, ruinate, promițând doar noi dezastre. Dramatica Gomoră a neantului și-a Întunecat peisajul și pedepsele. „Aici binele și răul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce Îmi fusese dedicată la Târgul de carte de la Ierusalim, În vara 1999, Virgil Duda Îmi spunea: „Doi oameni au lipsit astă seară. Paul și Bernard”. Se referea la Paul Georgescu și Lucian Raicu. Într-adevăr, ambii ar fi fost bucuroși, presupun, să-și vadă confirmate bunele cuvinte dedicate scrisului meu și să mă revadă Într-un asemenea loc și Într-o astfel de festivă Împrejurare. Prezența lor ar fi aureolat pentru mine audiența, În care se aflau și interlocutori ai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spiritului ei.” Pasagerul apăruse, dintr-o dată, din neant sau din ea Însăși, În fața ei, pe banca din față. Acest bărbat „mare, voinic”, sta deja În calea „Întoarcerii”: „el bloca drumul pe care gândurile ei se străduiau să se Întoarcă acasă”. Bucuroasă că el rămâne vag, „masă Întunecată a unei ființe străine”, simte, totuși, că „limitele ființei sale păreau extinse”. Recunoaște această stare de tranziție: „Își dădu seama că tot așa Începuse uneori În trecut”. Nu străinul o domină, ci senzația că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din mână legătura cu haine și apoi cu mare greutate, ajungând dincolo de șanț. Dincolo, alți jandarmi și oameni din sat, aduși ca să ajute la prinderea fugarilor. Când Nicolae Petrașcu ajunse în livadă, Horia Sima trecuse șanțul și fugea spre sud. Bucuroși că îl vor prinde pe Petrașcu, jandarmii veneau spre el, fiind o captură sigură. Unul dintre ei se apropie de el și îl somează să ridice mâinile: „Stai! Stai! Ridică mâinile că te împușc!” Nicolae Petrașcu, menținându-se în centrul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-a repezit printre soldați la Căpitan, strigând: „Cănel, Cănel!”. Căpitanul s-a oprit și cu un genunchi în pământ a așteptat o cu brațele deschise ridicându-se cu ea în brațe, a acoperit-o cu sărutări, în timp ce fetița țipa bucuroasă: „Cănel. Cănelul nostru!”. M-au podidit de-a binelea lacrimile, căci bănuiam furtuna de sentimente ce bătea în acel moment în sufletul Căpitanului, la vederea familiei sale. Numaidecât au fost invitați de un ofițer să intre în Corpul Gărzii, unde
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se referă la securitate și apartenență). 4. Șeful nu numai că este la curent cu activitatea și rezultatele echipei, dar cunoaște în detaliu activitatea și succesele fiecăruia în parte (se referă la stima de sine). 5. Ne simțim mulțumiți și bucuroși de mediul în care lucrăm și de oamenii pe care-i ajutăm prin activitatea noastră (se referă la autoactualizare și apartenență). 6. Lucrăm într-o relație de colaborare cu autoritățile publice și cu organizațiile din domeniul asistenței sociale (se referă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dvs. elementele tinere, din care se va selecta a patra generație postmaioresciană de apărători ai autonomiei esteticului?”, se întreabă el, încheindu-și scrisoarea de răspuns cu aceste cuvinte impresionante: „Cum vă răspund dintr-un sanatoriu, ochii mei s-ar închide bucuroși peste aceste zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
După ce tăiam repede norma de stuf le clădeam unul peste altul în așa fel încât să nu ne vadă sergenții supraveghetori și ne culcam îndărătul stufului și stăteam câte o după-amiază întreagă într-un dolce far niente. Era nemaipomenit! Eram bucuroși că ne puteam permite să și dormim. De ce? Știam un lucru: sergenții nu mai vin la noi să ne controleze. Altădată stăteau călare pe noi tot timpul dar i-am lecuit. C. I.: Cum? S. Ț.: Ei veneau în control
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
printre celelalte acte.... Și cu acel act mi-au imputat 700 de kg de paie. C. I.: Le-ați plătit? I. N.: Le-am plătit! Când am ieșit, am plătit și cele 700 de kg de paie. Securiștii au fost bucuroși că au găsit ceva cu care să mă agațe. Mi-a venit înștiințare de la secția financiară că în urma verificării am o imputație de... Era 10 bani kilogramul de paie, cam până în 300 de lei, și am plătit-o ca să n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Eu de bine de rău mănânc oleacă de pască și beau vin, dar ei, săracii, cine știe ce mai îndură sub ocupația sovietică". Despre ospeția vasluienilor Dimitrie Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa până la 7 ceasuri din zi (adică 1 la amiază) și ca să nu mănânce singuri trimit pe slugi pe la căi ca să cheme la masă pe câți drumeți îi vor întâmpina". Sosirea la târg
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ambivalentă față de străini, amestec de suspiciune și animozitate. Atena, sub chipul unei copile, cu un ulcior în mână îi spune foarte clar: "vino după mine și nu te uita și nu vorbi cu nimeni, că oamenii de pe aici nu-s bucuroși de oaspeți și nu se poartă bine cu cei ce vin de departe", (7.30-33)120. De aceea Atena îl învăluie într-o ceață care îl face invizibil "nevăzut trecu el prin mijlocul feacilor"121*. Dar deja Nausica, cerându-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de necesitățile și voința poporului sovietic. Subliniind că PCUS studiază experiența și căutările celorlalte state socialiste, străduindu-se să folosească ceea ce corespunde condițiilor concrete din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov declară, într-o formă care să menajeze sensibilitățile gazdelor, că „suntem bucuroși când țările frățești găsesc ceva util pentru ele în activitatea creatoare care se desfășoară la noi în țară”. Abordând problema raporturilor dintre țările socialiste, liderul sovietic declară fără echivoc că acestea trebuie să pornească de la „independența deplină în stabilirea liniei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dezvăluire a simțemintelor intime, marcate de obicei de toate evenimentele din jur, nu contribuie, decât în cazuri rare, la ridicarea acestuia la rangul de literatură. Eu sunt perfect conștientă că acest jurnal nu intră în această categorie și totuși sunt bucuroasă să-l văd publicat în limba în care l-am scris, în urmă cu mai mult de 50 de ani. Repet, nu consider jurnalul meu literatură, ci mai degrabă o mărturie asupra acelui timp îngrozitor”, scrie Miriam Korber-Bercovici în postfață
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
instigare Împotriva evreilor. Un funcționar al Comunității a subliniat că cele două ziare au apărut Înaintea pogromului În ediții speciale, iar după bombardamentele aviației sovietice, au publicat pe primele pagini articole În care se arăta că „o anumită populație” este bucuroasă de bombardamente, Îl așteaptă pe dușman și-l ajută prin toate mijloacele care-i stau la dispoziție. A doua zi după marele bombardament din 26 iunie, generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" , comandantul Diviziei 14, a fost intervievat de cele două
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
primitoare. A.V. Deși spiritul britanic este mai rece. N.M. Știu, m-am căsătorit cu un englez (râde)... Poate pentru că am fost doritoare de cultura lor, am fost doritoare de rafinamentul lor, pentru mine a fost o școală. Am fost bucuroasă că am ajuns într-o țară în care pot să învăț. Dar, lucrul cel mai important, mi-au dat timp și spațiu ca să învăț. Nu s-au băgat în "gâtul" meu, să mă schimbe. Când am ajuns acolo, englezii mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
îngrijorare ce domnește astăzi în sânul populației românești este că nu știu ce au făcut sovieticii cu acea parte din populație în special bărbați ce au fost ridicați de aceștia înainte de a părăsi pământul românesc. 2. Populația ucraineană: și aceasta se arată bucuroasă că au scăpat de regimul sovietic care le-a desorganizat proprietatea, familia și biserica. Totuși această bucurie trebuie luată de noi sub toată rezerva știut fiind că acești ruteni înainte vreme nu ne-au simpatizat iar perfidia cu care sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colhozuri vor fi împușcați de români a fost combătută. Domnește mare îngrijorare asupra soartei celor ce au fost luați de ruși înainte de retragerea lor. Au fost ridicați în special bărbații. 2. Populația ucraineană: Și o parte din ucraineni se arată bucuroși că au scăpat de regimul bolșevic, care le-a luat totul, i-a pus la impozite enorme, silindu-i să muncească fără răgaz, dar fără folos pentru ei. Armatele româno-germane au fost în general bine primite și în satele locuite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gândirii și al acțiunii". L.V. Mises, Acțiunea umană, www.mises.ro, p. 28. 216 Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 269. 217 L.V. Mises arată:,,Creștinul primitiv nu este ascetic. Cu o acceptare bucuroasă a vieții dădea de bună voie la o parte idealurile ascetice care împânzeau multe secte contemporane. Ascetismul a fost introdus în creștinism de abia în secolele al III-lea și al IV-lea, de când datează reinterpretarea ascetică și reformarea ascetică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]