15,206 matches
-
în dreapta, mi-am zis: Ce faci, Ioane, îți aștepți cuminte rându’? Și mi-am luat inima-n dinți, zicându-mi că la război îi musai să omori, ca să nu fii tu omorât. Ș-acu’ să vă lamuresc că nu bat câmpii.” Și, la măsuța din mijlocul ogrăzii, la umbra bolții de vie, cu strugurii gata de prefăcut în vin, veteranul de la Soci deșira, cu limbajul întregului său corp, ghemul de amintiri născut din întâlnirea sa cu Istoria vie a Neamului: “Am
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
pe Vasile Fodor, Amos Tordășianu, Iosif Șuluțiu și Dionisie Tobias; dintre juriștii brașoveni pe Ioan Secărianu, Vasile Lacea, Constantin Ioan și Nicolae Gaetan; din zona Sibiului sunt Ioan Aldulescu, Iacob Bologa, Ilie Măcelariu, Ioan Pinciu, Petre Roșca, Ioan Balomiri; din Câmpie, de pe Mureș și din nordul Transilvaniei vin Ladislau Basil Pop, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Mărgineanu, Ioan Cergedi, Nicolae Pop Bota, Samuil Poruțiu, Ioan Oros Rusu, Florian Micaș, Petru Popoviciu, Vasile Vespremianu, Ladislau Buteanu, Ioan Suciu, Nicolae Bârlea, Mihai Bohățiel și alții
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
15 mai 1848, sosirea lui Iancu, în fruntea miilor de moți disciplinați militărește, va produce un mare entuziasm. Adunarea a fost prezidată de episcopul ortodox Andrei Șaguna și de cel greco-catolic Ioan Lemeni. Zecile de mii de țărani adunați pe Câmpia Libertății de la Blaj vor asculta cu însuflețire cuvântările fruntașilor români, ardeleni sau de peste munți, printre care s-au numărat Simion Bărnuțiu, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Alecu Russo și alții. Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor al Principatelor Unite, a fost și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
două delegații desemnate de adunarea națională, o delegație ducând o copie a memoriului la Viena, pentru a-l prezenta împăratului austriac, iar cealaltă delegație ducând revendicările românilor la dieta de la Cluj, pentru ca aceasta să dezbată cererile poporului român, formulate pe Câmpia Libertății. Delegația trimisă la dieta din Cluj se va întoarce curând cu un rezultat dezamăgitor. La 29 mai 1848, dieta din Cluj, alcătuită majoritar din nobili de origine maghiară, a decretat unirea Trasilvaniei cu Ungaria, fără a lua măcar în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
cu mulți alți recruți, astfel că trupa inițială de 500 oameni sosește la Blaj pe data de 14 septembrie cu un efectiv de 2.000 combatanți. În termen de opt zile la Blaj s-au adunat 60.000 români pe Câmpia Libertății, pentru a treia adunare națională. În dimineața de 21 septembrie ajunge la Blaj și Avram Iancu, în fruntea a 6.000 moți înarmați. Comisarul maghiar Vay a încercat să mituiască pe Ion Buteanu, Axente Sever și Iovian Brad pentru
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
sforțare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie cultivată cu sapa și cu calul, de oameni care s-au chinuit să-și dea un rost propriei vieți. Purtăm cu noi veacul frumuseții, a dorului de drumeții, a muncii obositoare de la câmp care, nu?, curge parcă prin vene deși
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
rog, mai stai... Colind Colindă, colindă, din inimi pornindă, să treci peste-ogorul ce macină dorul, să vii pe la case cu inimi duioase, să treci la ferești, să nu te oprești... Coboară din munte la mine în frunte, hai și la câmpie, sărbătoarea-nvie. Hai pe la copii care ți-or șopti, hai și la bătrâne singure și bune, hai și la bunici ce rămân pe-aici, hai la suferinzi lacrima le-o prinzi, haide la orfanii care-și strâng iar banii, hai
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care, se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți (nemulțumiți)... Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta că și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Artă - poate cea mai desăvârșită - a fost concepută în timpul copilăriei omenirii. Căci omul primitiv uită de grijile cele domestice și lucra cu multă voioșie. Copiii posedă această bucurie
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AMURG PE CAI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Amurg pe cai cu seri de fum, subțire Cu galben de câmpie descântată Prin care știi c-ai mai trecut odată Și o desprinzi acum din amintire Halucinează bălți de nuferi albi Din care ursitoare ies bizare Ni s-au închis ieșirile la mare Zăpezile cad roată peste Alpi; Se cerne seara
AMURG PE CAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351520_a_352849]
-
ne afecteze relația”. Intre timp, relația nu avea cum să nu fie afectată. Erau mereu tensiuni. Am reușit să mă cert și cu tatăl meu -persoană la care țin enorm de mult. In această situație îmi venea să-mi iau câmpii. In anul 4 de facultate, în 9 octombrie 2003, i-am zis prietenei mele că eu L-am primit pe Cristos în inima mea, Il percep, cunosc filosofia creștină, Sf. Augustin, teologie, dar nu aveam acea apropiere personală, acea relație
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
fleici, frigărui, mai ales cârnați și pastramă și beau must, aspirind cu deliciu pe nas și pe gura mirosurile zaanalei și praful șoselei. Totul dă un tablou pitoresc oribil. Dar am scăpat de această zonă mefitica; am ieșit în largul câmpiei, lăsând la stânga mânăstirea ruinată a Plumbuitei. E praf și cald; dar cel puțin nu mai miroase. Soarele scapată să apuie. Ne uitam înapoi: capitala acoperită de un nor gros de pulbere luminată de soare are aspectul unei mări fara tarm
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
the cold rain hits the street Do you collect yourself from the continents! Love, I'm at your door If you knew that, it would keep raining în the world! [14] TÂRG Să facem un târg în această seară Fără câmpia să moară... Își voi da calul Și vesmintele Tu-mi vei schimba cuvintele Spune-i fratelui meu Ca salcâmul a-nflorit din nou Copiii vecinului s-au culcat Iar mărul s-a scuturat Totul a-ntârziat pe aici Și am pe
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
Craiova. Parcă aș vedea-o. Cât am iubit-o, Doamnee... și acum o mai iubesc. Ea a simțit ce destin am eu în lume, și eu m-am dus, am luat-o așa prin lume ca un orb pe o câmpie, dus de instinctul meu. Eu am cerut-o în căsătorie și ea m-a refuzat... (zâmbind unei năluci) Fata spălătoresei. DOMNIȘOARA POGANY : O vezi, Costache? Te uiți prin aer ca și cum ai vedea-o...și ea ar fi vie, și s-
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
o lacrimă. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Bărbatul singur e o jumătate. (trist) O jumătate de rană, o jumătate de lacrimă, o jumătate de dor... La fel și femeia singură e tot o jumătate. Unul e pământul, bolta lui ce se găsește sub câmpia pământului, altul e cealaltă jumătate a sferei, bolta cerului. Și unul și altul caută întregirea. Nu e întâmplător faptul că procreația, adică creația de om, se poate face numai atunci când bărbatul și femeia sunt unul, adică sunt întreg, sunt sferă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Nu e viața, Costache. Ne înșelăm, dar nu e viața. Trupurile oamenilor sunt înlănțuite, ele se țin de mână, totul se ține de mână cu tatăl său și cu fiul său, și așa ca și cum ar fi niște păduri pe o câmpie nesfârșită... Șirurile de oameni care se țin de mână vin din adâncul timpului. (oftând ușor) Și păcatul trece prin ei, venind din începuturi. Păcatul originar, este așa cum trece curentul prin sârmă, și pe ultimul cu care se termină șirul tău
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
-ți însetată-mi soarbe roua vieții, atingerea buzelor fierbinți mă înfioară... Brațele avide mă caută, mă cuprind, șoaptele dragostei îmi încântă auzul, mâinile-ți alunecă pe sâni, mă dezmiardă, și-n clipa următoare, lava vulcanului erupe revărsându-se fierbinte în câmpia fertilă, la poalele Muntelui Venus, într-un extaz profund. Cutremurul propagă iubirea-mpărtășită și-n valuri legănați, trăim a vieții clipă. Este iubirea simplă, în marea ei splendoare, ce-n clipa procreerii-i forța creatoare. În liniștea deplină ce-nvăluie chiar zorii visăm
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
2001 l „Din umbră flacării“, Editura Macarie, Târgoviște, 2001;l „Desculț prin Transilvania“, ediția a II-a, revăzuta și adăugita, Editura Euroland, Suceava, 2002, 292 p. l „Între leagăn și stea“, volum pregătit pentru tipar. Referințe critice - Florin Bănescu: „Muschetarii Câmpiei de Vest“, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2000, p. 204-209, („Pâinea e Cuvânt, lumina la fel, ura și întunericul cuvinte sunt... Sunt cuvinte care vindeca și cuvinte care ucid, iar pentru un poet nevoia de-a rosti cuvinte este asemenea nevoii
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care, se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți (nemulțumiți)... Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor. • Îmi este cu mult mai ușor să prind rădăcini și să fac să crească în mine forme noi, decât să le
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
pe acest pământ a fost lăsat Ca omul să fie atât de blestemat ? Gustul amar al despărțirii de strămoșeasca glie, Se oglindește astăzi în cântul trist de ciocârlie. Și munții și pădurea sunt triști de-a mea plecare Și lunci, câmpii și dealuri și ape curgătoare... Gustul amar al despărțirii mi-l amintesc mereu Și-n greaua încercare mă rog lui Dumnezeu, Să-mi dea puterea și tăria născută din popor Să-mi pot cânta în versuri, dorința și-al meu
GUSTUL AMAR AL DESPĂRŢIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350861_a_352190]
-
la punctul de frontieră sute de rândunici își au cuiburile sub streșinile unei clădiri parcă părăsită, alături de vama grecească. 16 iunie... o zi de sâmbătă. Soarele iese dintre crestele munților când noi continuând drept în sud, ieșind dintre munți pe câmpii cu livezi de măslini și vița de vie, cu tamburi de fân și cu stropitori rotative. Oameni l-au prăsit or plivit, toți îmbrăcați cu cămăși cu mâneci și pantaloni lungi, deși e căldură mare. Se mai văd și tractoare
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
fierbinte pe lângă noi parcă să ne arate abilitățile lor de zbor. Vineri, 22 iunie. Plecați de la 6:30 dimineața cu autocarul în sud pe autostrada spre Atena printre coline cu măslini. Am trecut prin Larisa, un oraș în zona de câmpie dar nu departe de munți. Apoi prin apropiere de Valos, după care pe permanente serpentine rulăm numai printre livezi de măslini. Zeci, sute, mii de arbori de măslin. Marius, ghidul nostru român, ne spune cât de mare preț avea măslinul
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
actori care recită”, are această lume umană, ...a noastră, în istoria ei! De ce fac această propunere? Pentru că știu că Îl căutăm cu toții pe Dumnezeu prin „Cer” - o noțiune așa de înaltă și misterioasă(!), spre care gândim fără cunoștință, ...uneori bătând câmpii chiar aiurea, căci nu știm încă, până azi, nici măcar cum arată și pe unde se află acesta - în loc să căutăm a înțelege mai întâi aceste lucruri, mai mărunte dar reale, care ne stau în jur, ...ne-clin-ti-te de atâta amar de vreme
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
bogățiile solului și ale subsolului țării mele; le știam pe de rost. Acum, chiar dacă a rămas numai cuvântul „frumoasă” din această propoziție, eu te iubesc, așa săracă, cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții, dealurile, podișurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii și istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintașii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să avem libertate, sa
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: Vrem să ne unim cu țara! “ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
creată, prin oameni `cu fruntea sus, oameni `cu o coloană vertebrală dreaptă. Românul adevărat trebuie să poarte prin veșminte și alte cele, istoria acestui neam. „Casa” lui trebuie să fie cioplită sau zidită, `cu viață. Frunza codrilor, pământul, munții, văile, câmpiile, bătrânii și tinerii, să-i cânte bucuria sau tristețea. Cuvântul lui să fie literă de lege, onoarea coloană spre infinit, iar familia lui model de urmat. Lipsa spiritului de comunitate, de unitate, compromisul, egoismul, îngâmfarea, înfumurarea, fudulia, de multe ori
CENACLUL LITERAR ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351567_a_352896]