27,540 matches
-
pentru tine”... Există o anume plăcere a peregrinărilor, o dorință de a pleca spre locuri noi sau de a le revedea pe acelea, care ți-au marcat drumul prin ceva. Gustul pentru drumeție este astăzi, parcă, mai mare ca altădată. Călătorul ține să culeagă mai multe impresii dar fiecare le vede în felul său. În ceea ce mă privește, atunci, când calc cu adevărat pe un anume pământ, când îi văd cerul și oamenii, numai atunci simt cu adevărat ceea ce îl particularizează
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
-n întoarse și mâini care-mi fac semne și strigă! nu poți să aduni pași, numărând inimi zdrobite nu poți să aduni gănduri și buze ucise nu poți să fi rană care strigă nu meriți îmi spune timpul, ascultă! da călătorule: îți spun povestea mea, și-apoi uită strângeam lumea în mine chiar și-n drumuri de colb, fără sens eram amândoi, nebunia toată încarceram nopți, ne iubeam fericiți aveam acoperiș, genele lumii pat raze din stele și greieri, care cântau
CALĂTORULE UITĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345625_a_346954]
-
zdrobind, cărări nu mai sunt nici dacă cad zile de astăzi spre ieri chiar dacă a mai rămas un pic de viață nimic nu mai este doar chipul ce-mi vede-n oglinda vieții ochii-mi fără lacrimi, uscați-n deșert Călătorule, tu timp fără sens! ascultă finalul, nu pleca dacă nu voi mai ajunge și dacă timpul meu se va termina să mă scrii cu tăcere în veșnicia ta iar dacă iernile-nghețate vor curge prin lacrimi iar nopțile se vor
CALĂTORULE UITĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345625_a_346954]
-
în marea Cetate, unde să poată avea propria prăvălie de vase, oale și obiecte ceramice. Dar șansele lui erau mici, pentru că olarul era foarte leneș și muncea doar pentru a-și asigura traiul zilnic. Într-o zi olarul întâlni un călător care îi spuse că într-un sat vecin trăiește într-o colibă un înțelept care poate să-ți ofere orice răspuns. Ce era ciudat la el era că nu ieșea niciodată din colibă și nici măcar nu vorbea. Cel care dorea
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
apoi fugea repede după-amiază să-și vândă creațiile. Luă doar câteva ulcioare făcute de el mai demult. Erau cele mai frumoase, le păstra în locuința lui pentru a-i încânta ochii. Dimineața, lumea din târg era diferită. Erau alți mușterii, călători veniți din alte părți. Printre ei, olarul remarcă un personaj aparte, îmbrăcat în haine scumpe. Avea trăsături nobile și din mersul lui se vedea că era un om puternic și hotărât. Omul se opri chiar în fața olarului și începu să
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
mă cert, / O dau pe ușă afară, / Golesc o cupă cu vin fiert / Dar fără ea, e-amară...” realizând cu tristețe că“Și viorile dor”: “Când viorile dor / e semn / de tăcută / tristețe, / de lacrimi, / suspine, / de gând / în trecut / călător... // Lasă arcușul / să lunece liber / pe coarda / gingașă, / ascunsă, / vibrantă, / cu sunete-nalte / pline de dor! // Atunci vei culege / ploaie / de zâmbet, / de ochi / luminoși, /și vorbe / în sunet-cuvânt, / de pace / și-adâncă / iubire în cânt...” Cu gândul mereu ancorat
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
că era un rătăcitor” (Iolanda Berzuc), un „vagabond” princiar bătând cu insistență la ușile unei societăți constituite ea însăși într-o mare și bulversantă scenă a timpului său, încercăm să închidem acest scurt circuit eseistic dedicat personalității interesante a finului călător intelectual printre cărările a două secole consecutive străpunse constant de haos și declin - este vorba, desigur, despre veacurile XX și XXI -, profesorul Gheorghe Păduroiu, cu un citat cu adevărat mărturisitor din Doamna Literelor și a Rugăciunii - Zoe Dumitrescu-Bușulenga: „Spiritul are
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
la cele spuse adineauri”. Problemele ridicate în primele ședințe ale colocviului au dezbătut multiplele probleme referitoare la condiția poetului, a scriitorului. Din sală, un glas a strigat ca o completare la cuvântul îndrăzneț al cuiva: ,, Și noi vrem să putem călători în străinătate !’’. Ion Gheorghe și-a împărțit discursul în trei adresări către sală, cu subtile înțelesuri: un poem, oarecum delirant, adresat șefului țării; un atac al "spiritului combinațiilor de gașcă"; o poezie care îl viza direct pe președintele - la vremea
SIMPLE NOTE DESPRE UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345712_a_347041]
-
de curiozitate și nedumerire, copilul găsește în mama sa leacul febrei sale de a cunoaște și nu oricum: nu pot să țin minte decât ce înțeleg, deci o fire analitică, devenit peste ani Emanuel Iovi, fostul profesor, dresorul de himere, călător prin cotloanele scrisului,căutător de pulberi siderale prin policromia gândurilor. Felul de a fi al mamei, blândă și iubitoare, îl făceau să treacă peste lipsuri: Erau și zile seci, când foamea ne bântuia lacomă și pe masă n-aveam decât
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
la cele spuse adineauri”. Problemele ridicate în primele ședințe ale colocviului au dezbătut multiplele probleme referitoare la condiția poetului, a scriitorului. Din sală, un glas a strigat ca o completare la cuvântul îndrăzneț al cuiva: ,, Și noi vrem să putem călători în străinătate !''. Ion Gheorghe și-a împărțit discursul în trei adresări către sală, cu subtile înțelesuri: un poem, oarecum delirant, adresat șefului țării; un atac al "spiritului combinațiilor de gașcă"; o poezie care îl viza direct pe președintele - la vremea
UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345714_a_347043]
-
2013. este în firea stelelor să plutească în mijlocul unui corp trupul imens nemăsurat ireversibil numit univers este plin de dinții arătători ai stelelor care mușcă din el nici tăcerea lor nu e mai blândă incandescența ghirlandelor de flăcări orbesc ochii călătorului prin nori nu ai ce face îi spun zeului care mi s-a ascuns în spatele grădinii nu ai ce face într-un univers atât de fierbinte trebuie să iubești ea nu are trup îmi spun mie că nu are carne
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
păstreze ... Citește mai mult ea nu are trupeste în firea stelelor să pluteascăîn mijlocul unui corptrupul imens nemăsurat ireversibil numit universeste plin de dinții arătătoriai stelelorcare mușcă din elnici tăcerea lor nu e mai blândă incandescența ghirlandelor de flăcăriorbesc ochii călătorului prin norinu ai ce face îi spun zeuluicare mi s-a ascuns în spatele grădiniinu ai ce face într-un univers atât de fierbinte trebuie să iubeștiea nu are trupîmi spun mie că nu are carneînveliș de pieleosdar întrebări asemeni zeului
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
de câte ori visez, creez, iubesc. Mi-e dor de anii copilăriei, cu jocul și plăcerile nevinovate... Mi-e dor de lucruri simple și de inimi neexplorate de pașii urâțeniei și răutății. Mi-e dor ca de la cer la pământ de tine, călătorule ce ai poposit la mine-n suflet... Mi-e dor să-ți mai spun: Rămâi! 13.05.2015 Referință Bibliografică: Mi-e dor... / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1594, Anul V, 13 mai 2015. Drepturi de
MI-E DOR... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352101_a_353430]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > MĂȘTI Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Măști Oameni ce-au fost, oameni ce sunt, oameni ce pleacă, Variațiuni pe aceeași temă, Călători pe acest pământ, Pe banda tocita, fugara a timpului, Purtători ai acelorași măști Obosite de atâta purtat, de atâta amar de vreme: Mască bucuriei, a fericirii, a împlinirii, Dar și a tristeții, a durerii, a amărăciunii, a deznadejdei, a indiferentei
MASTI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352105_a_353434]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DORULE, CĂLĂTORULE...( ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DORULUI - 13 MAI) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ascult bătrânul vânt cu harfa-i veche cântând de dor. Dor, călător! * Frunzele se legănau și fruntea de aramă
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DORULE, CĂLĂTORULE...( ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DORULUI - 13 MAI) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ascult bătrânul vânt cu harfa-i veche cântând de dor. Dor, călător! * Frunzele se legănau și fruntea de aramă-și aplecau plângând de dor. Dorule, dor! * Și vântul bătrân cu harfa-i veche, le cânta ușor, cânt de dor ca o mângâiere ca o adiere... * Cântă inimă, cântă... * Dorule, călătorule... * Du-te
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
dor. Dor, călător! * Frunzele se legănau și fruntea de aramă-și aplecau plângând de dor. Dorule, dor! * Și vântul bătrân cu harfa-i veche, le cânta ușor, cânt de dor ca o mângâiere ca o adiere... * Cântă inimă, cântă... * Dorule, călătorule... * Du-te-n zbor, și-n pridvor, lasă-i dor. Du-te! * Aș vrea să “ard” de dor... într-o iubire. Dor: de depărtări, de timpuri trecute, de cei plecați în lume pentru o viață mai bună, dor de tata
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
de el ( G) dor de “tinerețe fără bătrânețe”... De frumusețe, de prieteni adevărați, de zilele fără griji - când umblam desculță pe ulița din sat, de visele naive într-o viață fără cusur... de toate îmi este DOOOOOOOR! Referință Bibliografică: Dorule, călătorule...( Ziua internațională a dorului - 13 mai) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1594, Anul V, 13 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
promițător, pictat cu paleta visurilor. Pe un drum sinuos, gazda sa, poezia, a devenit o noa voalată într-o industrie cenzurată, încă însetată de o calitate tapu. Business sau plăcere? N-am crezut niciodată că poezia ar putea fi un călător deghizat în forme de prezentare multiple, supusă unui matrix de cenzură cu accente de business, reieșit din structuri externe (politice, sociale, economice) și inerente (individuale). Într-o piață europeană, în care peste "2000 de librării și-au închis porțile" (Lapwing
E VOIE LA SĂRUTAT? PROSTITUȚIA SCRISULUI SOAR (SOARING-WORDS.COM) de SOAR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352112_a_353441]
-
cerul cu-alaiul lui de stele Aș vrea să pot ajunge măcar în vis la ele... Le-aș strânge în buchet...le-aș transforma în cânt Să aibă fiecare o stea pe-acest pământ... De-ar fi iubirea...vântul, eternul călător M-aș transforma în șoaptă și aș porni în zbor Să spun întregii lumi ce sfântă fericire E viața ce-i trăită în pace și iubire! Învață-mă Doamne! Învață-mă Doamne tăcerea s-ascult Când viața-i ocean ce
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STEJARULUI Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stejarului Eu sunt călătorul veșnic solitar Iar umbra ta mă-nviorează iar. Primește-n schimbul cântului amar O inimă aprinsă de cleștar! Întinde-ți, ramul greu și mă cuprinde! Mai bine ca aici nu-mi e niciunde! Am să te-aprind la margine de
STEJARULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356282_a_357611]
-
tensiunea eshatologică și slava autentică : „Cinstea omului rezidă în virtute: a filozofa despre lucrurile viitoare, a fi concentrat cu totul pe acea viață, a disprețui realitățile prezente” . „Prima virtute, orice virtute constă în a fi străin de această lume și călător, a nu avea nimic în comun cu lucrurile de aici de jos, și a se detașa de ele ca și cum ar fi străine” Această omilie are o importanță deosebită pentru studiul temei eshatologiei. Ideea centrală este următoarea: la fel ca și
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
dar și iasomiile, păpădia, liliacul și nuferi să pună-n lacul unde a plouat în noapte tot cu lacrimi și cu șoapte. Decorează, zugrăvește și mângâie în culori, tot ce-i viu și tot ce crește chiar și norii, uneori. Călătorului Mi-aș fi dorit să fi rămas cu mine și timpul să fi stat în loc. Dar tu călătorești mereu, iubite, în căutare de noroc! Mi-ar fi plăcut, să-ntâmpin primăvara, la pieptul tău, privind semeț! Dar te-ai pierdut
SECVENTE IN ALB SI NEGRU II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356427_a_357756]
-
de ori". De aceea de multe ori țara noastră este numită: „muzeu sub cerul liber". România mea este țară la răscruce de vânturi, spre soare-răsare dincolo de imensul ocean. Pământul străbun - codrii milenari‚ fântânile cu apă dulce potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
la nivel maxim. Tot ceea ce ne înconjoară ascunde în sine o simbioză dintre mistic și euforie, rafinament și inocență, originalitate și dorința de a explora. Aceste locuri plămădite din roci originale sunt în stare să trezească o altă latură a călătorului, cea de a afla istoria locală și de a se delecta cu subtilitatea împrejurimilor uluitor de încântătoare. România mea este o grădină imensă îngrijită și păstrată frumos prin munca covârșitoare a milioanelor de frați și surori ale mele. O țară
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]