6,257 matches
-
bucovineni se primblă de la Ana la Caiafa, pe la naltele scaune, cum zic ei, pentru a putea exercita un drept garantat de constituție și de 26 ani îmblă în zadar. Pentru a înțelege anomalia atârnării bisericești din Bucovina - atârnare eretică, contrarie canoanelor ritului răsăritean și cea mai nedreaptă înrîurire asupra credințelor poporului - vom trebui să caracterizăm în două cuvinte așa numitul partid liberal - constituțional din Austria. Într-un mozaic de popoară cu un singur guvern a trebuit să se ivească oameni care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Viena, precum nu se 'ntîmplă la nici un popor, la nici o școală confesională. Numai românii sunt supuși în privirea școlilor lor unui regim escepțional, și aceasta pentru ca în ele să se păstreze limba de propunere germană. 3. Arhiereii, după scriptură și canoanele bisericii răsăritene, se aleg; în Bucovina arhipăstorul e numit de-a dreptul, pe când în aceeași țară lipovenii își aleg pe vlădica lor de la Fântâna Albă, și evreii își aleg rabinii. Numai românii și în această privire, sunt tratați în mod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atenție comunitatea acelor cercetători care au reacționat la mediul politic și științific în care își desfășurau activitatea. Această lucrare își propune să arate că, dacă examinăm această serie de încercări de a transforma un set de reguli practice într-un canon științific, putem spera să obținem o viziune coerentă, dar și detaliată asupra realismului. Eu afirm că oricît de importante ar fi intuițiile pe care le-au adus la lumină, aceste încercări au eșuat pînă acum, de fiecare dată. Teoreticienii realiști
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a acoperit cu o poleială kuhniană întrucîtva științifică (vezi și Kratochwil 1993: 68). Această evoluție a arătat cum, într-o criză paradigmatică, disciplina a început să-și pună în discuție fundamentele și să țină seama de cercetarea aflată la limitele canonului stabilit (Kuhn 1970a:91). Ea a subliniat o dată în plus faptul că o disciplină amenințată în identitatea sa poate accepta bucuroasă bariere de orice fel pentru a-și legitima statutul independent. Nu războiul suspect dintre ideologii, ci discuția asupra granițelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
domeniu să apară teorii mai științifice. Waltz a avut succes pentru faptul că a sugerat determinații cauzale stringente și simple. Volumul Logic of Anarchy le demască pe drept cuvînt. Dar, din moment ce nu găsește altceva în loc, așa cum ar trebui după actualul canon al științelor sociale, căutarea unui alt Waltz, unul științific, va continua. Cartea l-a luat foarte în serios pe realistul Waltz, cînd în primul rînd presupusul savant Waltz era cel ce avea succes. De la Waltz la Carr și înapoi la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
multiple cauze neponderate. Acesta nu este un lucru binevenit pentru acea parte a disciplinei pentru care teoriile cauzale generale asigură legitimitatea științifică a ceea ce face. Waltz poate a greșit, dar el a rămas atașat, dacă nu chiar a legitimat acest canon. Pe de altă parte, probabil că realiștii care au dezvoltat aceste cadre mai generale de analiză vor găsi cartea mult prea îngustă, tocmai pentru că ea nu se desparte de asumpția anarhiei a lui Waltz. Așa cum demonstrează economia politică internațională realistă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rece. Definirea sistemului actual ca o formă de neome-dievalism are ca normă politica realistă a statelor suverane; așa că orice evoluție este înțeleasă ca o revenire mascată la perioada anterioară sistemului de state modern. Epocile istorice sînt în continuare definite potrivit canonului realist. Problema este că această analogie este atît de abstractă, chiar anistorică, încît ea pare nepotrivită pentru a cuprinde tocmai acele schimbări determinate de modificările sociale și eco-nomice din ultimele secole, inclusiv recenta globalizare a producției și finanțelor, care necesită
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat strâns de canoanele eclesiastice. O problemă care rămâne controversată este aceea a atitudinii pe care au avut-o Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer față de personajul feminin: au apreciat în mod deosebit rolul femeii în societate, i-au acordat un loc distinct, central în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc nevoia eliberării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce renunță la dogme și canoane, la reguli stricte și opreliști de orice fel, și pune pe primul loc omenescul în tot ce are el mai complex. Boccaccio nu poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii, dar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a-și impune și a-și apăra identitatea proprie. Raporturile personajului feminin cu bărbații sunt unele de certă dominare. Nu bărbatului îi revine puterea decizională sau de alegere, cum era obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doctrina pe care o combate, de aceea concluziile pe care le trage sunt rudimentare și amuzante, încercarea ei de apărare a condiției femeii trebuie receptată în notă ironică.312 Ideile pe care le susține, și care se opun normelor sau canoanelor medievale, sunt de fapt sofisme: „misoginismul medieval asocia femeia cu sofistica, cu persuasiunea și cu înșelăciunea, ea folosind de fiecare dată o logică falsă.” 313 308 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 283. 309 S. H. Rigby, op. cit., pp. 142-143. 310 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nici un comentariu, deoarece deviza ei în viață este mai mult decât elocventă: „Amor vincit omnia” 483 . Portretul stareței, care reliefează preocuparea personajului pentru tot ceea ce este amănunt, cochetărie, emoție, ne-o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ascet: „frumos și tânăr foarte, cu minte ascuțită și carte 537 Ibidem, p. 356. 538 Ibidem, vol. I, p. 234. 539 Ibidem, p. 236. 147 tare multă”540 impune unui soț „cam necioplit și sărac cu duhul”541 respectarea unui canon, fapt ce îi permite accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă mieroasă”559, fratele din suita călătorilor se ocupa cu găsirea unor soți potriviți pentru femeile pe care el le sedusese anterior, spovedea doamnele cu multă pricepere, canonul dat fiind de fiecare dată mic, dacă era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personajului feminin negativ, în cazul ambilor scriitori, este toleranța excesivă față de înclinațiile trupești, din ființe reprobabile prin tot ce fac aceste eroine se pozitivează oarecum, primesc un plus de simpatie din partea autorilor prin faptul că nu se supun normelor și canoanelor, ci își afirmă direct, spontan și fără limite independența. Donna demonicata este malefică doar prin nesupunere, prin dorința de a sparge rigidele bariere instaurate între genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Tendința împotriva căsătoriei, susținută de Justin, nu face decât să completeze ceea ce afirmase târgoveața din Bath în prologul ei atât de sugestiv și de edificator: „Să tragi nădejde, cugetând că ție/ Chiar soața poate purgator să-ți fie!/ Ea-i canon, și drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem, p. 380. 885 Charles A. Owen, art. cit., p. 301. (trad. n.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
wommanis frend”987). Cu toate acestea au existat și voci care au susținut că personajele sale feminine de fapt reflectă o viziune contrară, aceea a misoginismului epocii de sfârșit de Ev Mediu, a unui artist mult mai tradițional, mai fidel canoanelor literare contemporane. Sunt și critici literari care susțin ideea că nu putem ști cu certitudine cum a perceput autorul englez eternul feminin, dacă l-a considerat autonom sau doar ca pe ceva complementar laturii masculine, deoarece felul său de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ci lucizi, realiști. Nu mai sunt distanțați de personajele lor, se află de fapt, prin intermediul naratorilor, în mijlocul acestora (este cazul lui Chaucer, prin naratorul care îi poartă numele). Boccaccio și Chaucer aduc eliberarea dintr-un mediu preponderent teologic, saturat de canoane și precepte constrângătoare (care are ca emblemă angelicul, ce în povestirile lor va cunoaște o demitizare), spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat strâns de canoanele eclesiastice. O problemă care rămâne controversată este aceea a atitudinii pe care au avut-o Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer față de personajul feminin: au apreciat în mod deosebit rolul femeii în societate, i-au acordat un loc distinct, central în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc nevoia eliberării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce renunță la dogme și canoane, la reguli stricte și opreliști de orice fel, și pune pe primul loc omenescul în tot ce are el mai complex. Boccaccio nu poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii, dar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a-și impune și a-și apăra identitatea proprie. Raporturile personajului feminin cu bărbații sunt unele de certă dominare. Nu bărbatului îi revine puterea decizională sau de alegere, cum era obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doctrina pe care o combate, de aceea concluziile pe care le trage sunt rudimentare și amuzante, încercarea ei de apărare a condiției femeii trebuie receptată în notă ironică.312 Ideile pe care le susține, și care se opun normelor sau canoanelor medievale, sunt de fapt sofisme: „misoginismul medieval asocia femeia cu sofistica, cu persuasiunea și cu înșelăciunea, ea folosind de fiecare dată o logică falsă.” 313 308 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 283. 309 S. H. Rigby, op. cit., pp. 142-143. 310 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nici un comentariu, deoarece deviza ei în viață este mai mult decât elocventă: „Amor vincit omnia” 483 . Portretul stareței, care reliefează preocuparea personajului pentru tot ceea ce este amănunt, cochetărie, emoție, ne-o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]