4,620 matches
-
personalității, ce constă în trăsături achiziționate pe baza adaptării subiectului individual la o cultură anume. Structura bazală este responsabilă de tipizarea indivizilor într-o anumită societate și se manifestă prin modalități standard de a acționa. Această abordare promovează o legătură cauzală între personalitate și cultură, nu doar o identitate între cele două concepte, cum o apreciau configuraționiștii. Lanțul cauzal are ca element instituțiile primare (supraviețuirea, organizarea familială, practicile sociale) care produc un ansamblu de trăsături mentale, cognitive, afective și comportamentale proprii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
responsabilă de tipizarea indivizilor într-o anumită societate și se manifestă prin modalități standard de a acționa. Această abordare promovează o legătură cauzală între personalitate și cultură, nu doar o identitate între cele două concepte, cum o apreciau configuraționiștii. Lanțul cauzal are ca element instituțiile primare (supraviețuirea, organizarea familială, practicile sociale) care produc un ansamblu de trăsături mentale, cognitive, afective și comportamentale proprii grupului de apartenență, la care individul se adaptează, dezvoltîndu-și propria personalitate. Datorită faptului că patternurile primare sînt similare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de vreme ce aceeași procedură nu a revoltat pe nimeni atunci cînd rezultatele au fost "generoase"), ci imaginea despre natura umană care rezulta la capătul acestui demers experimental. De fapt, întregul travaliu de cunoaștere a pornit cu intenția de a identifica surse cauzale ale comportamentelor delirante proprii Holocaustului, în care oameni altfel obișnuiți au dovedit o cruzime terifiantă și o lipsă de responsabilitate de neînțeles în fața unor semeni lipsiți de apărare, pe care i-au ucis în masă, cu sînge rece. Într-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o rezervă și o dezangajare "naturală" a subiectului, care a "înțeles", pe baza experienței trecute, că solidarizările sale sînt formale, fără ecou social. Deși asemănător ca specie de comportament cu versiunea norvegiană, experimentele desfășurate în America Latină au o altă sursă cauzală. Dacă în varianta vest-europeană discuția de grup era ineficientă, pentru că oricum grupul lucrează "în favoarea omului simplu", iar eficiența maximă de grup se obține prin maximizarea performanțelor individuale, în cealaltă variantă discuția de grup devine inutilă. Profund marcate de experiențe coloniale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
față de putere în cele 40 de țări din eșantionul inițial l-a reprezentat latitudinea geografică. G. Hofstede explică acest tip de relaționare ca rezultat al necesităților tehnologice în scopul supraviețuirii în țările cu climă rece. Nu a postulat o relație cauzală între temperatura mediului și distanța față de putere, dar factorii asociați climei sînt considerați o verigă în înlănțuirea cauzală, care pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acest tip de relaționare ca rezultat al necesităților tehnologice în scopul supraviețuirii în țările cu climă rece. Nu a postulat o relație cauzală între temperatura mediului și distanța față de putere, dar factorii asociați climei sînt considerați o verigă în înlănțuirea cauzală, care pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0,82 între individualism și bunăstarea economică (PIB pe cap de locuitor). în țările cu o valoare scăzută a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dar majoritatea au confirmat tendințele semnalate în demersul metodologic originar, dar au și subliniat o anumită dinamică istorică a acestor dimensiuni, chiar dacă inerțială (Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010). Prin chiar titlul cărții sale, Culture's Consequences, autorul tratează cultura ca factor cauzal al comportamentului social și scoate în evidență corelația foarte puternică (+0,82) dintre scorurile la individualism și produsul intern brut/cap de locuitor. Rezultatele pot fi interpretate în sensul că individualismul are legătură sau este în relație strînsă cu "țarile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
văzute ca reprezentări personale ale contextului social constrîngător, pe care individul și le construiește de-a lungul existenței sale, în urma experiențelor sale de viață. Axiomele sociale se articulează sub forma "A este în relație cu B", iar relația poate fi cauzală sau corelațională. în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate sta la baza axiomelor sociale, pentru că toate calificările semantice sînt caracterizate de o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mediul educațional, iar analiza noastră viza identificarea rolului factorilor culturali, în asociere cu factorii de personalitate, organizaționali și societali, în producerea unei simptomatologii cu numeroase accente patologice comunitare. De altfel, sănătatea organizațională din mediul educațional românesc a evidențiat ca "surse cauzale" pentru nereușitele sale (deopotrivă sistemice și personale) registrul "inerțiilor mentale", regăsite în formule retorice dezangajante de tipul "mentalităților învechite", "reziduurilor comuniste", "conservatorismului funciar", "rutinelor" care populează "școala" și actorii ei. De exemplu, raportul Comisiei prezidențiale pentru educație descrie natura reziduală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conduite diversificate și nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv, cît și în plan afectiv (corelația dintre autodeterminare și controlul destinului este r = -0,56, p < 0
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2009) a consolidat concepția că japonezii au un caracter național colectivist. Unii autori japonezi (Aoki, 1990; Lummis, 1981) au considerat că o asemenea structurare simbolică a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii sînt colectiviști, iar acest colectivism a fost invocat pentru a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a considera că acest control este exercitat de alte forțe exterioare, independente de persoana sa (externalitate) (Spector, 2001a, p. 818). Julian Rotter, cel care a introdus conceptul în 1966, a pornit de la premisa că atitudinile și convingerile implicate în relația cauzală dintre comportament și efect se conturează ca o caracteristică de personalitate globală și relativ stabilă. El a realizat o diferențiere binară între credințe într-un control intern și credințe într-un control extern (Moscovici, 1998, p. 135). Controlul intern al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ipoteză a fost susținută pe baza mai multor observații, mai mult empirice: a) Debutul T1DM era (și este încă) de regulă asociat cu un factor infecțios (viral sau bacterian); b) În unele cazuri, relația parotidită epidemică - diabet sugera un caracter cauzal, infecția urliană precedând instalarea diabetului cu 1-2 luni; c) Caracterul sezonier al DZ de tip 1 (cu predominanță în anotimpul rece) a sugerat intervenția unui factor infecțios viral, știut fiind că bolile cu vârf sezonier de incidență sunt asociate virozelor
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
jejunală relevă o mucoasă normală. Se presupune că modificarea este la nivelul parasimpaticului colonic, antrenând o retenție crescută de apă în acest segment. În diareea acută severă, tratamentul vizează corectarea tulburărilor hidroelecrtrolitice, apoi realizarea unui bun echilibru metabolic. Ca terapie cauzală, pentru exacerbări ale florei microbiene se pot administra antibiotice cu spectru larg (doxiciclină, metronidazol, chinolone). Pot fi de asemenea de folos rășinile care leagă acizii biliari (cu efect iritant pentru intestin) sub formă de săruri insolubile (ex: Colistiramina 4g/zi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
Lucien Febvre) spre domenii și subiecte noi și cât mai diverse, extrase din structurile de profunzime ale societății, dar, pe de altă parte, se potrivea perfect și cu eclectismul metodologic recomandat tot de ei, ca modalitate de a formula explicații cauzale complexe. În afară de aceste avantaje, antropologia lui Lévi-Strauss era, metodologic, atrăgătoare pentru istoricii francezi și grație capacității ei de a restitui ambianța cotidiană a vieții sociale (le vécu) și, până la urmă, umanitatea Însăși a unei epoci, cu tot ceea ce o particulariza
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează antrenamentul motricității fono-articulării corecte și creșterea deprinderilor auditive. Recuperarea în disfazie urmărește restabilirea fluenței vorbirii și prevenției factorilor cauzali și declanșatori ai episoadelor disfazice. Recuperarea limbajului academic: lexia și grafia urmărește readaptarea la coordonatele socio-profesionale ale individului prin formarea deprinderilor de utilizarea a celui de al doilea sistem de comunicare în achiziția de cunoștințe. II.1.3. Organizarea activității
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
teoria comportamentului modest și teoria protecției) au fost contestate de teoria înfrumusețării (adornment theory), potrivit căreia vestimentația este un mijloc de a pune în evidență frumusețea și atractivitatea. La acea vreme, fiecare din aceste teorii susținea prevalența unuia dintre factorii cauzali (pudicitatea, nevoia estetică, protejarea corpului de intemperii, sexualitatea) ca explicație pentru emergența fenomenului îmbrăcămintei. Discutând despre rolul artefactelor în comunicarea nonverbală, Septimiu Chelcea (2004/2008, 61) arăta că este greșit să recurgem la explicații ale fenomenelor sociale printr-un singur
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
primei impresii În mod obișnuit, în circumstanțe în care nu dispunem de informații despre persoanele pe care le întâlnim, prima impresie se formează pe baza caracteristicilor fizice. Un comportament observat înseamnă o nevoie cognitivă de a înțelege și a explica cauzal producerea acestuia (G.B. Moskowitz, 2005, 2). Nu de puține ori, fiecare din noi a relaționat hainele cu capacitatea intelectuală a partenerului de dialog sau a cumpărat o carte după designul copertei. Chiar dacă experiența ne-a demonstrat că nu întotdeauna prima
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
chistului. Totuși, sunt date care semnalează persistența riscului crescut de dezvoltare a CC în acest segment populațional comparativ cu populația generală [4-45]. AFECȚIUNI POSIBIL ASOCIATE CU RISC CRESCUT DE CC Bolile inflamatorii intestinale (BII) Cele mai multe date disponibile referitoare la asocierea cauzală dintre cele două entități patologice includ în ecuație și CSP asociată BII, astfel încât implicarea independentă a BII în etiologia CC este incertă. Se pare că BII sunt factori de risc ai CC intrahepatic [24], dar și această observație este inconstant
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
în interesul lui, este constituit pornind de la una din formele discursive anterioare. * Putem identifica în rostirea unei persoane urmele libertății sale? Poate că acesta este principalul domeniu al libertății umane. Psihologia și psihanaliza, prin intermediul unor discursuri în esență de tip cauzal, vin să restrângă foarte mult posibilitatea unui anume sens al libertății în sfera "actelor de vorbire" (ca de altfel și în alte domenii). Libertatea în domeniul discursului ar putea fi salvată de o definiție adecvată a libertății. De unde ar trebui
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
alta de umanism (chiar dacă în cazul credinței esențială este Divinitatea tot omul este centrul; unul camuflat, aș spune); ceea ce sugerează că suntem în căutarea unui nou umanism (poate un umanism a cărui esență o constituie noul). * Care este sensul explicației cauzale: descoperirea unor relații între entități diferite ori liniștea spiritului prin furnizarea unei explicații ce "se potrivește"? Cauzalitatea aparține "realității exterioare" ori conștiinței? Ea este un fel de a fi al relațiilor dintre lucruri sau una dintre modalitățile de identificare a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din acele vremuri îl dădea lumii. * Marea reușită a creștinismului: să-ți faci din propria minte instrumentul de exercitare a puterii altora asupra ta. Acesta este rolul conștiinței morale. * Într-o modalitate ideală a moralei, în care mergem pe firul cauzal până la capăt, suntem vinovați pentru toate gândurile pe care le vehiculăm în mintea noastră ce contravin regulilor. Este posibil ca răsunetul pe care-l stârnesc în cuget să persiste până în momentul în care sunt create circumstanțele pentru o faptă imorală
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Fizica ”Evrika”, Suceava 2-3 iunie 1995, cu lucrarea “Managementul educațional prin teme (manuale) proiectate pentru profesor și elev în învățământul preuniversitar”; * participare la Conferința Națională de Fizica „Ovidius”, Constantă, 21- 23. 09.2000 cu lucrarea „Stimularea elevilor pentru găsirea explicațiilor cauzale și relevării independenței fenomenelor prin studiul fizicii”; * în cadrul Comisiei metodice a profesorilor de fizică și chimie din liceu a prezentat referatul “Rolul fundamental al profesorului de propunător al științei se exercită prin transpunerea conținutului manualului în mesaj educațional; * a participat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
descrise mai sus, astfel încât se poate considera că performanța este cea care determină stilul ierarhic... În unele studii, când cercetătorul are de-a face cu o variabilă stabilă (venitul, de exemplu), face cu ușurință pasul spre nivelul afirmării unor relații cauzale. De exemplu, dacă persoanele cu venituri ridicate au copii cu rezultate școlare bune, se va concluziona ușor că veniturile determină nivelul școlar. Când tratăm rezultatele unei anchete, trebuie așadar să distingem relațiile reale și relațiile aparente (Matalon, 1988). Numai cu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Ea se caracterizează prin două operațiuni: • o intervenție a cercetătorului pentru a manipula variabile ale căror efecte vrea să le măsoare; • o planificare a observațiilor care duce la compararea unor grupuri care nu se deosebesc decât printr-o singură variabilă cauzală. Acest demers poate fi realizat fie pe teren, fie în laborator. Laboratorul este un spațiu creat pentru efectuarea cercetărilor. Terenul este un loc unde comportamentele studiate se produc "în mod obișnuit", cu subiecți care le prezintă "în mod obișnuit". Această
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]