3,622 matches
-
să le îngreuneze activitățile normale. Din cauza ei, persoanele respective se pot simți nervoase, iritabile sau temătoare. Acesta ar putea fi motivul pentru care multe persoane susțin adesea că au permanent o ușoară stare de rău, dureri de cap ori de ceafă sau sînt neliniștiți și își fac griji inutile. Tensiunea constantă poate genera hipersensibilitate, astfel încît indivizii reacționează la evenimente de însemnătate tot mai redusă ca și cum acestea ar reprezenta o amenințare. Dacă învață să se relaxeze, le este din ce în ce mai ușor să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de o parte iar, pe de altă parte, deportările în Siberia din zona luată de sovietici (41% din Polonia) a cel puțin 1,2 -1,5 milioane de oameni din care 50% polonezi și 30% evrei. Asasinarea, prin împușcare în ceafă, a 15.000 de ofițeri și subofițeri polonezi la Katyn și în încă două locuri din Uniunea Sovietică la începutul anului 1940, se înscrie ca una din consecințele imediate ale protocolului secret al Pactului HitlerStalin. Gropile comune au fost descoperite
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
de soare și când tatăl său se înfuria, îl aducea cu biciușca acasă. În clasele primare ne-a predat la școală religia. Era foarte sever și copiii aveau mare frică de el. Avea o cârjă, cu care te prindea după ceafă și te întreba: Tu știi câtă școală am făcut eu, tătarule? De ce nu înveți, hai? La băieții (mai obraznici) care i se păreau mai isteți, le trăgea câteva cârje la fund, ca să le meargă mintea la cap. Mie îmi spunea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
copilăriei lui exista un fel de preot numit „Hoteiosho” zis și „Moș Kurohsu”. „Hoteiosho” era întruchipat de un bătrânel care ducea în spate un sac voluminos, plin de cadouri. Părinții le spuneau copiilor despre „Moș Kuroshu” că are ochi la ceafă și vede tot ceea ce fac ei, timp de un an. Datorită acestei legende, copiii erau foarte cuminți și ascultători. Astăzi, prin deschiderea porților către Occident, „moș Kuroshu” a devenit „Santa Claus” care vine din Laponia cu sania trasă de reni
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
aproape pustiu, nu zărești decât ici-colo câte un trecător răzleț. În schimb, noaptea prinde viață, se deschid restaurantele, începe viața de noapte... Este ora 14: 00 și o căldură infernală...norocul nostru sunt prosopelele umede pe care le aplicăm pe ceafă să ne mai răcorească pentru a rezista în vipia de afară. Asakusa 16. 08. 2009 Festivalul Bon...se serbează pe data 13-16 august (calendar solar) și simbolizează momentul în care spiritele strămoșilor se reîntorc în mijlocul familiilor. După ce în locuințe s-
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și nevinovați! Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor! (Matei 19:14) Dar așa, Doamne?!! În felul acesta?! Ce dragoste "subtilă", manifestată prin vârful baionetei și al kalașnikovului la ceafă! Straniu mod de a-Ți arăta iubirea față de copii, nu-i așa "Bunule"?! În sfârșit. "dușmanii poporului" au fost prinși, arestați și încolonați, iar acum, sub vigilenta supraveghere a celor trei bravi ostași români, mărșăluiau spre punctul de îmbarcare, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de la un moment dat. A plecat din Pitești cu ultimul lot, cel din august 1951. Mai târziu, același Bordeianu l-a văzut la Gherla la dușuri, când Măgirescu l-a rugat să îl spele pe spate, ca să observe că, de la ceafă la călcâie, tot spatele lui era numai cicatrici, de parcă era tatuat cu brazde adânci. Alexandru Mărtinuș Născut la 31 ianuarie 1921 în Pașcani, a fost arestat pe 16 septembrie 1948. Student la Iași, Mărtinuș a primit o condamnare de 15
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
A ajuns la Pitești într-o perioadă în care nu mai aveau loc torturi. Transferat la Gherla cu lotul din august 1951, a fost torturat la camera 99 începând cu luna septembrie. În urma bătăilor i-a plesnit o venă de la ceafă și urina sânge, dar a refuzat să lovească un coleg deținut, astfel că a fost bătut la tălpi până i s-au fisurat oasele din talpa piciorului stâng. A scăpat de bătăi datorită încetării acțiunii, în decembrie 1951. În 1955
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
partea superioară a corpului ori cu capul, care trebuiau ținute la două laturi de palmă deasupra nivelului solului. În cazul în care s-ar fi lăsat în jos, un agresor pândea în spatele victimei cu un obiect foarte ascuțit poziționat sub ceafă. Buracu spune că, la un moment dat, a încercat să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură. Încercările de sinucidere
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
opunea, se zbătea și atunci îl ajutai pe anchetator. Iar îi dădeai drumul, iar îl strîngeai. S-a întîmplat să și moară. Din joacă. Că zicea: "Ia mai strînge, mă. Nu vrea? Ia mai strînge-l". Unii erau loviți. Lovitura după ceafă. Se-auzea moartea. Dacă te lovea la creierul mic, mureai pe loc. Dar nu răspundea nimeni de moartea asta. N-a fost nici o cercetare. Poate la dreptu comun, dacă murea unul de la dreptu comun, da, cum a fost cazul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să devii tenor. Ca să cânți în mizerii, în dughene, la petreceri, printre mâncare și fumuri și băute ! D-aia, nu, studiem noi azi la Panofka ? Să se bucure de glasul tău cizelat tot bădăranul, în timp ce-și îndeasă o ceafă de porc slinoasă pe gât, mai mult nemestecată. — Nu-i chiar așa, domnule, exagerați ! — Exagerez, exagerez... Dacă-mi permiteți, da, și-acolo tot muzică trebuie să știi, să ai pregătire, e chiar mai greu cu atâta gălăgie și mirosuri și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Și n-a durat decât câteva minute : — Auzi, jidane... Poți să-ți dai tichia aia jegoasă jos la noi în bar, sare unul, mai amețit, de la o masă de lângă ei. Era un tip solid, puțin mai gras chiar, cu o ceafă mare și niște fălci slinoase ca de porc, încruntat și iritat la culme de afișarea ostentativă a micuțului evreu. — Ne băgăm ? zâmbește Fernic către camarazii săi, având în ochi o strălucire ca a unui nebun. — Unde să te bagi, Ionele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
război. El și Pițu aveau degetele încleștate de frig și tremurau din toate încheieturile, oricât de mult ar fi încercat să-i încălzească maică-sa, acoperindu-i cu tot felul de pături, de haine, suflând slăbită cu aer cald pe cefele lor și frecându-i întruna pe spate. Un frig care-ți îngheață rinichii mai întâi, de nu-ți mai simți spatele, apoi urcă și parcă-ți ține plămânii în loc, nelăsându-te să respiri cum trebuie. Oasele parcă stau să se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fierbea pe loc, dar avea și atâtea dulciuri în vitrină, de parcă se pregătea de cea mai mare sărbătoare a lumii. Mahalalele miroseau a bunătățuri la grătar, a cârnăciori, a patricieni, mititei și mușchiuleți de vită sau de oaie, cotlete și cefe grase de porc, berbecuț sau pui ori curcan la ceaun cu usturoi. Și era plin de bodegi, de cârciumi și birturi ieftine, unde găseai mâncare caldă, de la ciorbe la tot soiul de tochituri, băuturi și dulciuri de casă. În centru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu mai putea rezista de foame. S-a așezat la masa la care stătuse ultima oară cu Fernic. Nu a băut vin, ca de obicei, ci două cafele tari, iar în loc de obișnuita-i ciorbă și salată și-a comandat o ceafă sățioasă și suculentă, cât două palme, pe care a devorat-o alături de un piure fierbinte. Încă o cafea și a primit și Universul, ca de obicei, pe care l-a răsfoit cât a fumat o țigară. — Mai doriți ceva, domnule
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
primea niciun răspuns. Auzea însă răsuflările oamenilor legii în întuneric și une- ori chiar și câte-un bufnet de râs. Liniște câteva secunde și apoi iar primea un pumn zdravăn, fie în burtă, fie în picior, în mușchi, sau după ceafă. — Fraților, ce v-am făcut ? Nicio reacție, doar alte căpăceli, pumni și palme date minute în șir până n-a mai știut de el. Minute care au părut să dureze o eternitate, iar durerile deveneau din ce în ce mai mari, până a început
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trepte și trece printr-un alt culoar, unul și mai îngust, luminat și mai slab, unde uși mari de metal, solide, încep să apară de o parte și de alta. Și în tot acest timp continuă să primească palme peste ceafă de la polițiștii care îl urmau. Dar calvarul nu mai durează mult, ajung repede în fața unei uși masive din lemn, care este imediat deschisă, și acolo i se dă drumul. Este aruncat în încăpere, o cămăruță cochetă, călduroasă. Mirosul de var
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în timpul unui concert cu acești domni militari, este adevărat că dânșii au fost nevoiți să plece în bășcălie și huiduieli, din cauza remarcilor dumneavoastră ? — Povestea este puțin mai complicată. Și deodată primește încă o lovitură, de data aceasta un pumn în ceafă, atât de puternic că își pierde pentru câteva secunde cunoștința și nimerește cu capul de birou, spăr- gându-și nasul. Începe să-i țâșnească sângele, pe toată fața, însă nicio reacție din partea gradaților. Interogatoriul continuă ca și cum nimic nu s-ar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu gust de clor și fier. Nu-i dăduseră nimic cu care să se șteargă, a pus uniforma pe trupul încă ud, iar în răcoarea aceea teribilă ca a unui beci, de aproape scotea aburi pe gură, loviturile primite în ceafă, în ficat, în burtă și la picioare au început să se facă tot mai simțite. Nasul își revenise, dar avea încă sânge închegat în nări și respira greoi. Nu și le curăța, știind că are să-și provoace noi sângerări, și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tacă și să uite dreptatea care în această lume nu folosea la nimic, ba mai mult, a gândit că-i poate complica și mai rău lucrurile. Întrebat de ce se mișcă tot mai greu, țintuit de durerile de spate și de ceafă, de la loviturile aplicate, spunea că trebuie să fie de la frigul apăsător din celulă. Sigur că maică -sa nu-l credea, dar la ce folos un scandal ? La ce folos cuvântul său împotriva unor ofițeri respectați, cuvântul unui trădător, până la urmă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
prost și chior ca țața Și ajungi din potcovar În guvern, subsecretar ! Ce frumos e când vin rușii Și îți spun din dosul ușii Cum să vorbești cum să taci Și pe apostolul să faci ! (...) Ce frumos e să ai ceafă Și de la soviete leafă Să fii frate cu dușmanu’ Și să-ți zică Sadoveanu ! — Pe Zavaidoc l-au înmormântat la Cernica, era grav bolnav, sărmanul, mai bine că nu l-ai văzut, Cristi. Mai bine că nu l-ai văzut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înecăcios, căruia abia îi putea face față. Transpira din ce în ce mai des și lua pauze pentru a-și clăti plămânii, iar atunci unii începeau să-l huiduie, să-l scuipe sau să-l înjure. Odată și-a luat și-o roșie în ceafă, din partea unui nemulțumit căruia nu-i conveneau recreațiile sale. Atunci Cristi s-a oprit, s-a întors și l-a privit în ochi pe bădăran. Un umflat căruia abia-i stăteau șuncile pe oase, slinos și prost îmbrăcat, cu un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca pe o ființă cu adevărat vie, tânără, aptă de mari acte de creație și umanitate. 3 Da, trebuie s-o spun: omul, omul este cu adevărat prost dacă se teme de moarte abia când Îi simte suflul gâfâitor În ceafă sau În față. Un scriitor francez, cu cinismul elegant al acestei nații de oameni inteligenți, spunea cândva: „Dacă, odată ce ai atins vîrsta de treizeci de ani, nu ești preocupat de problema morții, ești pur și simplu un imbecil!”. Viața socială
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mine - la modul în care combinația dintre coca și pasăre declanșaseră ceva oribil în mine, iar sentimental acela s-a disipat complet când m-am aplecat și am ridicat păpușa. Am întors-o și am văzut becul roșu pâlpâind în ceafă, semn că fusese activată. Am închis întrerupătorul minuscul de sub luminița roșie și l-am închis pe Terby. Se auzi un huruit, apoi păpușa rămase țeapănă. Când am lăsat-o jos pe patul lui Sarah, lângă perna mutilată, am remarcat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Time, numele ei era Blair, parfumul discret de fructe al gumei de mestecat plutea prin birou acum și mă simțeam cu totul pierdut, până când am realizat că Aimee se trăsese pe spate și mă fixa insistent. Mâna mea îi susținea ceafa. - Tocmai m-am întâlnit cu Alvin, zise ea. Am oftat. Alvin Mendolsohn era coordonatorul ei. Nu-l întâlnisem niciodată. - Și ce-a avut Alvin de spus? A oftat și ea. - „De ce îți irosești vremea cu asta?“ - De ce mă urăște atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]