3,958 matches
-
un gând pios, vita nostra brevis est. A fost o clasă omogenă și fruntașă nu numai la învățătură, ci mai ales la viața clasei, la atitudinea de solidaritate, la bine și la rău. Între noi n-au existat neînțelegeri sau certuri de neînlăturat, invidie sau bătăi. Știam la timp să ne potolim zburdălniciile specifice vârstei. Deoarece mijloacele mele de existență erau cât se poate de precare, mai ales că din clasa a IV a l-am pierdut pe tata, pentru a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
îmi doream să rămână acolo pe veci. Acum, realizez că fără trecutul meu nu aș fi putut ajunge aici unde sunt astăzi. Usturimea rănilor din copilărie am început să o resimt din ce în ce mai tare după ce am născut-o pe Timeea. Retrăiam certurile dintre părinții mei, scandalurile, bețiile, bătăile, teroarea și fuga. Fuga permanentă unde eram urmărită de o spaimă cumplită. A fost o vreme în care nu știam unde voi dormi noaptea. Dacă era vară, dormeam pe plajă sau în grădinile de lângă
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
creștinii în pace; „niște asemenea boieri ca dânsul au dat nas mojicilor, au stricat toată sistima de arhontologhion și, pe nesimțite, au urcat pe toți ăia până la dânșii...“ Prin 1855, într-o biserică din provincie, între două cucoane se stârnește ceartă și bătaie. Motivul? „Cea dintâi, care nu era decât o simplă cetățeană, cutezase să se ducă la mir înaintea celeilalte, al căria bărbat era clucer mare“ (G. Baronzi, Misterele Bucureștilor). B.P. Mumuleanu, bun observator al moravurilor, desenase scena mai devreme
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul să ignore nici starea de spirit a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai mult o ceartă de cuvinte, fiindcă nici un protagonist nu neagă opțiunea fundamentală, europenismul ca perspectivă istorică. Diferă însă modalitatea, stilul, cadența integrării. Uniunea Europeană nu poate fi doar un club select, ci o "națiune a națiunilor" (Montesquieu), o realitate complexă, care nu trebuie să
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
insurecției, acordînd supușilor săi prusaci dreptul constituirii unei adunări pe baza sufragiului universal, drept compensație pentru insurgenții omorîți de soldații săi. Însă parlamentarii de la Francfort nu știu să profite de acestă ocazie. În curînd vor recade în aceeași greșeală a certurilor dintre austrofili și prusofili. Ei vor reuși să închege un proiect de Constituție federală și-i vor oferi în apriliie 1848 lui Frédérich-Guillaume coroana Germaniei imperiale, pe care acesta însă o va respinge cu dispreț. Parlamentul poporului german se va
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
industrială. Ea va trece chiar, printr-un proces de contaminare naturală, din domeniul profesional, în cercul familial, în cadrul burgheziei moderne și al mediilor dornice de promovare socială, în timp ce elita evreiască va abandona limba idiș în favoarea germanei. Să nu uităm că certurile lingvistice și naționale vor determina un blocaj al Parlamentului. În 1906, împăratul Franz-Iosif va încerca să învingă opoziția naționalilor germani instaurînd sufragiul universal ce va intra în vigoare o dată cu alegerile din anul următor. Dar această dechidere nu va tempera situația
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Înlocuirea sa cu Ștefan Bănulescu este considerată de Ionuț Bucur ca un moment de cotitură în istoria zbuciumată a breslei literare. În opinia sa evenimentul a însemnat "incipitul marilor dispute din literatura română, a frământărilor scriitoricești de amploare, soldate cu certuri și întrevederi cu Nicolae Ceaușescu". Simpla sa înlăturare nu a dus la diminuarea tensiunilor din interiorul Uniunii Scriitorilor, Eugen Barbu revenind în atenția colegilor de breaslă în noiembrie 1968, odată cu organizarea adunării generale a scriitorilor. Prezent la dezbateri, Nicolae Ceaușescu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
comunist, care, deprins fiind cu disciplina din partid, nu vedea cu ochi buni polemicile literare, chiar dacă aceste confruntări de idei au creat, îndeosebi după 1965, cadrul unei literaturi novatoare, proaspăt scăpată din canoanele obtuzității dogmatice. Decapitarea conducerii "Luceafărului": motiv de ceartă între scriitori În privința luptelor literare, mai mult ca sigur că, în anul 1968, s-a creat o coaliție împotriva lui Eugen Barbu, condusă, firesc, de veteranii literelor comuniste, care avea însă ca vârf de lance pe tinerii scriitori. În conformitate cu afirmațiile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
însemnat nicidecum sfârșitul luptelor literare, ba chiar - așa cum reiese din documentele de arhivă - am putea afirma că îndepărtarea lui Eugen Barbu din această funcție de conducere a constituit incipitul marilor dispute din literatura română, a frământărilor scriitoricești de amploare, soldate cu certuri și întrevederi cu Nicolae Ceaușescu. În privința taberelor literare, într-o ședință a Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din 12 noiembrie 1968, ieșea la suprafață puternica alianță dintre bătrânii meșteri ai scrisului românesc și tinerii ucenici ai slovelor, responsabili, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de Eugen Barbu s-au publicat replici usturătoare, s-au strecurat polemici nedrepte, focul scandalurilor literare fiind adesea iscat de firea năbădăioasă a causticului pamfletar. Ce uita însă Eugen Jebeleanu să spună era faptul că nimeni nu suferise de pe urma acestor certuri literare, nici un confrate de-al lui Eugen Barbu n-a fost zvârlit în vreo închisoare după o replică mai dură a acestuia, nimeni n-a fost întemnițat pe baza unor observații făcute în Luceafărul. Vremurile de tristă amintire - când scriitorii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
războiul lor cu fostul redactor-șef al Luceafărului. La rândul său, Fănuș Neagu avea să-i schițeze, cu ajutorul metaforelor bine ticluite, un portret memorabil lui Eugen Barbu, de unde răzbate nu doar admirația pentru proza acestuia, ci și regretul etern pentru ceartă literară din 197052. Odată cu polemica iscată de apariția romanului Principele, a căzut cortina nu doar peste activitatea de redactor-șef a lui Eugen Barbu, scriitorul care coordonase "Luceafărul" preț de șase ani, ci și peste disputele literare ale anilor '60
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sfârșește prin a-1 condamna pe faraon pentru anarhia generală. Căci regele trebuia să fie păstorul poporului său și totuși domnia sa făcea să troneze moartea. "Autoritatea și justiția sunt cu tine; dar pretutindeili în țară tu instalezi confuzia și zgomotul certurilor. Iată, fiecare se aruncă asupra vecinului său; oamenii execută ceea ce Je-ai ordonat tu. Totul arată că actele tale au creat această situație și că ai proferat minciuni."42 41 Când Horus a coborât în lumea de dincolo și 1-a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Alalu. Din legătura sa cu Bruth au venit pe lume Ouranos (corespunzând lui Anu) și Ge (Gaia). La rândul lor, aceștia din urmă nasc patru fii, dintre care primul, El (sau Cronos), corespunde lui Kumarbi. Ca urmare a unei certe cu soția sa, Ouranos încearcă să-și distrugă progenitura, dar El își făurește un ferăstrău (sau o lance?), îl alungă pe tatăl său și rămâne suveran 18, în cele din urmă, Baal (reprezentând a patra generație și corespunzând lui Teșub
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din Argos, și au ridicat-o la rangul de soție a principalului lor zeu26. Acesta este poate motivul pentru care Hera a devenit simbolul și patroana instituției căsătoriei. Infidelitățile nenumărate ale lui Zeus i-au stârnit gelozia și au provocat certuri îndelung povestite de către poeți și mitografi. Zeus se comportă cu Hera așa cum niciodată un șef ahean n-ar fi îndrăznit să se poarte față de 23 W. Otto, The Homeric Godx, pp. 122 sq. 24 Vezi izvoarele citate de Hugo Rahner
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Și Nina Cassian trece de la poezia de influență suprarealistă, de la alunecările spre ermetism la o poezie de notație socială în urma atacurilor din presa vremii - i se reproșa decandentismul, formalismul, disprețul față de popor, respingera noii realități socialiste. În prefața volumului antologic Cearta cu haosul. Versuri și proză (1945-1991), Nina Cassian afirmă că doar primul volum de versuri apăruse ca expresie firească a experienței personale și sub influența lecturilor preferate, după 1948, acest volum îi este retras de pe piață și, mărturisește poeta, "în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tacă iar alții noi n-au mai apărut, se înmulțesc pe fiecare zi "îndrumătorii" sau apar alte și alte domenii extraordinar de entuziasmate întru descoperirea de noi debutanți.", "De când poeții", în Timpul, nr. 2086/martie 1943, p. 2. 51 Nina Cassian, Cearta cu haosul. Versuri și proză (1945-1991), antologie, prefață și tabel cronologic de Nina Cassian, Editura Minerva, București, 1993, p. VI. 52 "Nu lipsește din peisaj poezia combativă, mobilizatoare, care invită la vigilență și la luptă împotriva dușmanului clasă și la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe centru”, treceau, din curiozitate și pe acolo. A nu o face echivala cu o frustrare. Populația orașului fiind din ce în ce mai numeroasă, iar grădina dintre cele mici (50 de prăjini, spune un autor), în timpul promenadelor se produceau, inevitabil, înghesuieli, rumoare, cîteodată certuri și îmbrînceli. Scurte și nu îndeajuns de largi, aleile (acoperite cu prundiș, ulterior și cu „nisip de sub ciur”, mai „ușor de pietonat”) se întîlneau la mijloc, unde înconjurau un strat cu un pîlc de copaci plantați pe vremea unuia din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din nou guvernată de o coaliție SPÖ-ÖVP foarte nepopulară, caracterizată prin conflicte interne permanente, de aceea nu e de mirare că 43% din oameni au considerat că democrația "întâmpină dificultăți atunci când trebuie să ia decizii" și că "înseamnă prea multă ceartă și controversă" (Friesl et al., 2009: 222-3). Este clar, de asemenea, că atitudinile negative ale opiniei publice față de instituții și democrație nu trebuie imputate doar FPÖ-BZÖ. Pe de altă parte, comportamentul lor nu a contribuit totuși la coagularea unor atitudini
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a lui Garland este importantă pentru că el este unul din teoreticienii importanți ai mișcării literare naturaliste și Crumbling Idols una din tribunele principale ale mișcării (Pizer Realism and Naturalism 55). Mai mult, cu un an înainte, în 1893, izbucnise o ceartă transatlantică între New York Herald și Pall Mall Gazette despre locurile în care jurnalismul ar putea fi literatură. Spectator, una din gazetele britanice de frunte, încearcă să ofere sprijin moral concetățenilor săi insistând pe ideea că jurnalismul nu poate (fi literatură
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
omul le-a despărțit" (469). Cu siguranță au fost destui care să asalteze această teză din spatele jurnalismului literar narativ, declarând că acesta nu ar putea fi în nici un caz literatură de vreun fel sau altul. Aceasta poate fi simțită în cearta, din 1893, dintre New York Herald pe de o parte și Pall Mall Gazette și Spectator pe de altă parte. În mod similar articolul lui Warner a fost un răspuns la un altul apărut într-o publicație anterioară - "Journalism the Destroyer
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tacă Le-a încețoșat mințile atât de tare De se confundă cu niște animale Iar biata de mine nu poate dormi Amețește-i cu aburii tăi Și fă-i să tacă până dimineață. Nu știu cum, dar dorința mea s-a îndeplinit; cearta lor s-a terminat după altă rundă de băutură; acum, noapte bună!" (18-19). Ce se poate spune despre tabloul social realizat de Knight și Rowlandson se poate aplica și la Scrisori de la un fermier american de Hector St. John de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
afirmat drept cap și al ierarhiei laice ca și al celei religioase. De acum încolo ea se silește să manifeste și să înfăptuiască efectiv subordonarea puterii imperiale și regale propriei sale puteri. Se cunosc litigiile nesfârșite, imensa literatură răsărită în jurul certei pentru învestitură, de pildă, care nu este decât un aspect și un episod din marea luptă a sacerdoțiului cu imperiul, sau mai bine zis, așa cum s-a văzut, a celor două ordine. "Ne amintim de acțiunea lui Inocențiu al III
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În contrapartidă și pentru a realiza o ridicolă simetrie, MacLeod anunța împărțirea premiului său cu Collip, nu neapărat pentru că îl aprecia în mod deosebit pe Collip, ci pentru că gestul lui Banting cerea o asemenea replică. O întâmplare parcă ruptă din certurile partenerilor ocazionali care au pus mâna pe o pradă și apoi se ceartă la împărțirea ei. Nu mă îndoiesc de faptul că același Comitet Nobel a aflat curând după aceste evenimente că celebrul „coș cu crabi de la Toronto” (așa cum a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
pe care mi-l impusesem de la bun început, de mareea toxică și sufocantă a comentariului politic generat de primitivele pulsiuni de mărire ale unei clase politice debile și răuvoitoare, am zis să schimb registrul în această săptămână și să ignor cearta postelectorală care ne arată occidentalilor așa cum suntem: o țară subdezvoltată, coruptă, jonglată de mafioți și condusă de niște canalii lipsite de cel mai elementar respect pentru binele public. Așa că am decis să mut canalul în căutare de niscaiva divertisment. Văzând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să ținem seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul” , ne putem imagina omniprezența și omnipotența acestui zeu, care-i întrece pe toți ceilalți (să ne amintim de certurile, învoielile și ura dintre zeii grecilor), cumulând atribute multiple „socotit daimon de Herodot, erou zeificat de Strabon, mag și medic al sufletului la Platon, rege filosof la Iordanes, apoi zeu celest la Vasile Pârvan și Mircea Eliade, uneori chiar șaman
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]