3,772 matches
-
piardă, să nu distrugă minunea aceea diafană și lucrul important și pur spre care se-ndrepta. Își înălță pieptul, să absoarbă cât mai mult aer. Lunecând pe vârfuri și pe tocuri, parcă jucând șotron, urmări adânciturile rotunde lăsate de copitele cerbului și ascultă distrată, cu o senzație tot mai vie de ușurare și de tristețe în același timp, șoaptele și hohotele groase de râs care izbucneau pretutindeni; larma dihorilor prin vizuini hârjonindu-se cu zăpadă. Din cauza gerului, zgomotele se auzeau limpezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
împărtășania care-i încingea carnea fără să-i îngreuneze capul sau picioarele, și niciodată flămânzind sau însetând mai mult decât să simtă plăcerea și bucuria mâncării și băuturii. Se culca odată cu găinile și se scula înainte de-a auzi bufnitura cerbului în ușă. Călărea un căluț huțul cu pielea mătăsoasă de căprioară spălat în fiecare zi mai la vale de "bulboana lui Tudor", în râul în care se spăla și cerbul, frecat cu peria până-i lucea părul ca zăpada-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
odată cu găinile și se scula înainte de-a auzi bufnitura cerbului în ușă. Călărea un căluț huțul cu pielea mătăsoasă de căprioară spălat în fiecare zi mai la vale de "bulboana lui Tudor", în râul în care se spăla și cerbul, frecat cu peria până-i lucea părul ca zăpada-n soare. Îi plăcea, să-i simtă coastele umflându-se sub apăsarea pulpelor ei, călărind pe deșelate, aplecată pe coama lui stufoasă, fără frâu și fără bici, dirijându-l numai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cercul ei magic, se dezbrăca fără sfială în umbra pipărată a cedrului ce-și juca zdrențele de lumină pe umerii ei rotunzi și cărnoși și, de pe malul înalt, ca de pe-o trambulină, vegheată de pânda Tudorei și de ochiul cerbului Tudor, se-arunca-n adâncimile de gheizere reci ca gheața ale "bulboanei lui Tudor". Poiana largă se deschidea înverzită lângă bulboană. Soarele bătea în ea încălzind-o ca pe-o tipsie de aur. Lângă brad, în fața sa, în celălalt capăt al poienei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aur. Lângă brad, în fața sa, în celălalt capăt al poienei, se-nălța un stejar bătrân, rotat, atât de fastuos și măreț în frunzișul lui des că arunca o umbră neagră împrejur. Neagră-albăstruie, încât, iarba părea de petrol. Acolo-i plăcea cerbului să-și întâmpine și să-și înfrunte adversarii. Acolo, în largul poienii însorite, aștepta totdeauna cea mai frumoasă căprioară a pădurii, cu sfârcurile urechilor albe, sfârșitul turnirului dat în cinstea ei. Cedrul, în umbra căruia veghea Tudora, era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el, i-a spus senin că i s-a prelungit osânda la douăzeci și cinci de ani. A doua zi ieșea din temniță, era eliberat, dar șocul acela n-avea să-l uite. Ninsoarea cădea acum atât de deasă că pierdu urmele cerbului. Îl auzi chemând-o: "Haide! Mai repede! Ce-ntârzii atâta!" "Vin, vin!", îi răspunse ea-n gând. Ninsoarea, în pornirea ei mătăsoasă, cernită toată noaptea din cavalcada de nori lăsați cu burțile peste pădure, înflori copacii, blagoslovindu-i pe fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba de lup și tot ce-avea pe ea, și, goală, ca-n toiul verii, să se arunce în copca desferecată, să se închine izvoarelor din adâncul altarelor de gheață, dar chemarea cerbului o zorea. Dincolo de poiană se-ntâlni cu pădurarul Ghiță. Aide repede, doamnă! Știați? Ce să știu? Atunci de ce veniți încoace? A fost Tudor și m-a chemat! M-a scos din casă. Nu știu ce vrea să-mi arate! Pădurarul izbucni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Nu ți-am spus? De la Tudor. Dacă asta-i vestea, mi-a adus-o Tudor în dimineața asta, da încă n-am deslușit-o... Ha! Ce Tudor! protestă pădurarul. Eu grăiesc de domnul Tudor și matali mă iei cu Tudor, cerbul! Am scrisoare! izbucni ea neputându-și stăpâni țipătul de bucurie și surpriză. A venit scrisoare! Ce scrisoare! se hurducă de plăcere din tot trupul lui masiv pădurarul Ghiță scuturându-și căciula și netezindu-și fruntea nădușită. A venit el, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lui masiv pădurarul Ghiță scuturându-și căciula și netezindu-și fruntea nădușită. A venit el, ce să-ți mai trebuiască scrisoare!! Doamne! Ține-mă, Ghiță! Adevărat? Nu mă minți? Păi te-aș minți eu, doamnă, da să te mintă și cerbul? Las că m-a mai păcălit o dată. Aceea-i altceva! Știu când. Când a venit tovarășu șef de la gară și i-am dat vin de coacăze negru, de nu mi-o adus nici-acu sticla-napoi. Atunci, Ghiță, atunci! Și lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
frumos, nici n-ai zice că vine de-acolo! L-am lăsat dinainte c-o cană de puterea-ursului și-o pulpă de păstramă... Cred că n-am greșit? Nu mă iei la sfadă pentru asta! și-am dat zor după cerb, că mă gândeam să nu te dai dusă. Vino să te pup, Ghiță! Ce veste mi-ai adus, n-am să te uit toată viața! Apoi că nici eu, doamnă, glumi Ghiță întorcându-i obrazul curat. Că și eu de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre ea, cu capul slobozit în zăpadă, lingea un drob de sare. Soarele juca pe spinarea lui făcând tumbe de clovn. Se apropie și-l îmbrățișă, mângâindu-l între coarne, dar Tudor se scutură bătând cu copita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a trupului lui. Ai venit cu-adevărat? șopti palidă, abia mai ținându-se pe picioare, deschizând ușa odăii. Bărbatul sări de la masă. O prinse în brațe să nu cadă. Cu-adevărat! Și detot? Detot? gemu Cerboaica, zărind prin geam coarnele cerbului ce ridicase capul și privea spre ea, și se lăsă fără vlagă, la pieptul bărbatului, sorbind adânc în nări damful iute ce țâșnea de la subțioara lui. Detot, detot, o liniști Tudor. Numai că nu știu ce-o să ne facem, râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-și piepturile și gurile. Își lepădă șuba din spate, lăsând să-i alunece la picioare, și tot așa făcu cu tot ce-avea pe ea, sufocându-se, până rămase într-o cămașă moale de in. Se uită pe geam afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-și lepădă și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-și lepădă și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a plecat după ciuta lui. Tudora e-n poiană. Toată pădurea nuntește. Bine-ai venit, Tudore! Sfârșit Sinaia-București-Valea Vinului-Bârnova: 1975-1976-2005. CUPRINS CAPITOLUL 1 5 CAPITOLUL 2 14 CAPITOLUL 3 20 CAPITOLUL 4 32 CAPITOLUL 5 38 CAPITOLUL 6 63 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
muntelui și teatrului, detestând dezrădăcinarea și venerând rânduiala rurală, am ajuns cu greu să prefer cutreierul sclifosit prin cele străinătățuri unei suave ațipeli de amiază în fânul de pe Măgura Vâlcii, unei serafice partide de pescuit, vreunei năprasnice coborâri prin Valea Cerbului, unei cățărări făgărășene, ori unei sfătuiri de taină cu Ioachim, Ștefan și Matei, cei dintâi mesteceni plantați pe dealul casei de la țară. Dar uite că totul se răzbună și, de la un timp, observ că ne încumetăm tot mai abitir, înhămați
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
han din Belgia, pe la jumătatea veacului al XIX-lea, Alexandre Dumas-tatăl a dat cu ochii de o veche pictură, ilustrînd hiperbolic schimbarea de roluri între vînat și vînător. în colțul din dreapta sus era reprezentat sfîntul Hubert, în cel din stînga - cerbul miraculos, iar în centrul pînzei - un om fugind, urmărit de un iepure de dimensiuni enorme. Stăpînul hanului tîlcuia tabloul povestind ce pățise bunicul său, obsedat de crima comisă împotriva unui dușman; pe cadavrul acestuia a găsit a doua zi un
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
zi un iepure uriaș, care scăpa mereu neatins de glonț și pe care, pînă la urmă, l-a ucis prin sugrumare, murind el însuși împreună cu animalul blestemat. (Le lievre de mon grand-pere) Prezența în tablou a sfîntului Hubert și a cerbului divulgă substratul cinegetic al obsesiei: victima umană se identifica, în cugetul vinovatului, cu amintirea animalelor jertfite de el. Uciderea unor iepuri apasă la fel de greu conștiința ca și aceea a unui om. Revanșa făpturii necuvîntătoare împotriva prigonitorului ei se regăsește și
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
sunt companii independente (nu sunt deținute într-o proporție egală sau mai mare de 25% din capital sau drepturi de vot de către o altă întreprindere sau un grup de întreprinderi). Vali Corduneanu Nino vine și-n Timișoara l Italianul de la „Cerbul de Aur“ e așteptat și la El Torero Nino D’Angelo, unul din invitații străini ai Festivalului „Cerbul de Aur“, va concerta și în Timișoara. „În funcție de programul său, vom încerca să-l aducem și în clubul El Torero. Dacă nu
Agenda2004-30-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282690_a_284019]
-
drepturi de vot de către o altă întreprindere sau un grup de întreprinderi). Vali Corduneanu Nino vine și-n Timișoara l Italianul de la „Cerbul de Aur“ e așteptat și la El Torero Nino D’Angelo, unul din invitații străini ai Festivalului „Cerbul de Aur“, va concerta și în Timișoara. „În funcție de programul său, vom încerca să-l aducem și în clubul El Torero. Dacă nu va reuși să vină imediat după apariția sa de la Brașov, Nino va reveni în țară în scurt timp
Agenda2004-30-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282690_a_284019]
-
p)), Blajova, Sintești, Buziaș (p), Sânnicolau Mare (p) - „Banat Tractor”, „Eurovitalis”, Gară; Gottlob (p), Deta (p) - Zona Ștrand Termal; Sânmartinu Sârbesc (p). MARȚI: Timișoara (străzile Viitorului, Castanilor, Mierlei, Hărniciei, Iederei, Mureș (p), Labirint nr. 1, sc. A, Căciulata, Topârceanu, Timiririazev, Cerbului, I. I. de la Brad (p)), Moșnița Veche - casnic (p), Dudeștii Noi - casnic (p), moară; Balint, Fădimac, Bară, Rădmănești, Spata, Lăpușnic, Dobrești, Ohaba Română, Ohaba Lungă, Dubești, Secaș, Crivobara, Vizma, Labașinț, Luncanii de Sus, Luncanii de Jos, Barajul Luncanii, Lugojel, Buziaș
Agenda2004-14-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282275_a_283604]
-
unitatea le administrează, s-a estimat un număr optim de animale și păsări. Astfel (în paranteză transcriem rezultatele de anul trecut), la nivelul celor șase ocoale silvice, pe arealurile aflate în administrarea Direcției Silvice, există 550 (581) de exemplare de cerb comun, grupate îndeosebi în zonele Banloc, Pișchia și Alioș; 809 (759) exemplare de cerb carpatin, cele mai multe în perimetrele de la Șarlota și Chevereș; 1 576 (1 776) - căprior, o populație mai densă fiind în arealurile Margina și Surduc; 890 (715) mistreți
Agenda2003-23-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281087_a_282416]
-
în paranteză transcriem rezultatele de anul trecut), la nivelul celor șase ocoale silvice, pe arealurile aflate în administrarea Direcției Silvice, există 550 (581) de exemplare de cerb comun, grupate îndeosebi în zonele Banloc, Pișchia și Alioș; 809 (759) exemplare de cerb carpatin, cele mai multe în perimetrele de la Șarlota și Chevereș; 1 576 (1 776) - căprior, o populație mai densă fiind în arealurile Margina și Surduc; 890 (715) mistreți, mai ales la Chevereș, Șarlota și Surduc; 12 012 (12 161) iepuri, la Tolvadia
Agenda2003-23-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281087_a_282416]
-
era stabilă și foarte bine organizată, se ocupa cu agricultura și creșterea animalelor și din când în când cu vânătoarea", a mai spus Sebastian Matei. "În alimentație ponderea era carnea. Au fost găsite oase de porc mistreț, dar și de cerb sau căprior, oase de păsări mari, dropia, precum și de cocoș munte. Oasele de castor și de vulpe confirmă faptul că ei iubeau blănurile pe care le foloseau iarna sau la date festive". Directorul Muzeului județean Buzău consideră că satul neolitic
Cea mai veche civilizație din Europa, descoperire în zona Buzău by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/68099_a_69424]
-
și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă, lat. vervex > berbece, lat. vitellus > vițel. Lat. ovis > oaie s-a transmis numai românei. Și unele nume latinești de animale sălbatice sunt panromanice: lat. cervus > cerb, lat. ericius > arici, lat. lepus > iepure, lat. lupus > lup, lat. ursus > urs. Altele s-au moștenit numai în română și în unele limbi romanice occidentale: lat. bubalus > bour, lat. sorex > șoarece, lat. vulpes > vulpe; lat. mixticius a dat în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]