6,424 matches
-
aceste produse ar putea fi scoase pe piață sau cât de mult ar putea costa, dar este de așteptat ca prima generație a acestei tehnologii să fie destul de costisitoare. Totuși, în cele din urmă, într-un viitor nu foarte îndepărtat, cerneala electronică va permite transformarea oricărei suprafețe din jurul nostru într-un afișaj.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Dana-Anișoara PUNEI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93152]
-
Unul dintre cele mai obișnuite și mai vechi răspunsuri este cel care consideră că poemul este un "artifact", un obiect de aceeași natură ca o sculptură sau un tablou. Astfel, opera literară este considerată identică cu liniile negre scrise ou cerneală pe o hârtie sau pe un pergament alb sau, dacă avem în vedere un poem babilonian, cu șănțulețele săpate pe tăblițele de argilă. Evident, acest răspuns este absolut ne-satisfăcător. Există, în primul rând, o uriașă "literatură" orală. Există poezii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe tăblițele de argilă. Evident, acest răspuns este absolut ne-satisfăcător. Există, în primul rând, o uriașă "literatură" orală. Există poezii sau povestiri care n-au fost fixate în scris niciodată și totuși continuă să existe. Așadar, rândurile scrise cu cerneală nu reprezintă decât o metodă de notare a unui poem care trebuie conceput ca existând și într-altfel. Chiar dacă distrugem un manuscris sau chiar toate exemplarele unei cărți tipărite, s-ar putea totuși să nu distrugem poemul, deoarece acesta s-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și al relativului. Sub orice construcție pe care o începem bănuim un zid părăsit și neisprăvit" . Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota: Posteritatea va rămâne nedumerită dinaintea omului care, minte critică atât de limpede, a putut trăi un sfert de veac alături de Alecsandri fără să-i fi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
stilistică, estetică și critică de poezie, poezie română și străină, poezie clasică și modernă - totul capătă audiență la spiritul criticului, totdeauna aderent la fenomen și în permanentă vibrație și încântare la descoperirea unui vers frumos în revista încă mirosind a cerneală de tipar." Fără a se ridica la nivelul criticului de poezie, criticul de proză Vladimir Streinu poate fi consultat și astăzi cu un real profit intelectual. Pagina critică înglobează nenumărate judecăți estetice exacte despre autori de primă mână ai perioadei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
1873, renumitul autor Mark Twain(18351910) scria următoarele cuvinte un an mai târziu: Poți să te sprijini de scaun și să scrii la mașină. Scrie o grămadă de cuvinte pe o pagină. Nu murdărești nimic și nici nu stropești cu cerneală în jurul tău. - Dictatorul comunist albanez Enver Hoxha(19081985) a condus țara cu o mână de fier. Sub pretextul că Albania ar fi fost atacată din exterior, el a dat ordin să fie construite 800 000 de cazemate din cel mai
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
o declarație a lui Eugen Ionescu, din 1934: Vă declar că mă jenează incomensurabil faptul că sunt condamnat să rămân o rudă săracă a intelectualității europene; faptul că nu suntem decât trei sute de inși care ne batem capul cu ideile, cerneala și hârtia și încă prost și că, neavând cititori ne citim între noi înșine, constituie una din tristețile, din malaises-urile mele permanente 27. S-a ținut, într-adevăr, de cuvânt și a devenit o celebritate internațională. La fel au raționat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de pedeapsa cu moartea. Legături nebănuite există nu numai între personaje, ci și între evenimente; Pantazi, anchetatorul atipic, "blând, înțelegător, tolerant - deși lectorul înțelege că orașul întreg trăiește sub teroare"750, încearcă să găsească legătura dintre explozia de la Fabrica de Cerneală din Slatina, incidentul uniformelor de la Muzeul Armatei (recondiționarea ilicită a unor uniforme, folosind o cerneală care coincide cu cea folosită la tipărirea numerelor clandestine din Scânteia), tipografia clandestină unde se imprimă numerele false din Scânteia și chimista Sanda Irineu, specialistă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Pantazi, anchetatorul atipic, "blând, înțelegător, tolerant - deși lectorul înțelege că orașul întreg trăiește sub teroare"750, încearcă să găsească legătura dintre explozia de la Fabrica de Cerneală din Slatina, incidentul uniformelor de la Muzeul Armatei (recondiționarea ilicită a unor uniforme, folosind o cerneală care coincide cu cea folosită la tipărirea numerelor clandestine din Scânteia), tipografia clandestină unde se imprimă numerele false din Scânteia și chimista Sanda Irineu, specialistă în cerneluri și care imigrase în Suedia și apoi în Uganda. Paralelismele cronologice (despărțirea de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Slatina, incidentul uniformelor de la Muzeul Armatei (recondiționarea ilicită a unor uniforme, folosind o cerneală care coincide cu cea folosită la tipărirea numerelor clandestine din Scânteia), tipografia clandestină unde se imprimă numerele false din Scânteia și chimista Sanda Irineu, specialistă în cerneluri și care imigrase în Suedia și apoi în Uganda. Paralelismele cronologice (despărțirea de Sanda Irineu întâmplată în perioada înscrisă pe exemplarele apocrife din Scânteia, 1966), contrastele simbolice dintre etapele anchetei politice, în care principalul suspect este Pantelimon, și povestea lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acolo/ Privesc din umbră jocul cuvântului. Vocala/ O văd, și văd consoane, așa cum prinzi cu spaimă,/ Copil fiind, în codri, împerecherea stranie/ A unor zei de care n-ai bănuit nimica./ Acolo văd cuvântul, nu umbra lui: conturul/ Acela de cerneală, ci miezul tainei însuși:/ Un arc întins de sunet să săgeteze fuga/ Ce-și profilează forma pe stâncile simțirii" (Elegie pentru mine)7. De ce cuvântul e privit din umbră, în zarea care nu e orizontul lumii? Pentru a vedea lumina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Morala? De-ar fi numai una! Dar una dintre ele este că ar fi bine să fim prudenți cu mesajele. Deși diferite, multe dintre ele pot proveni cam din aceleași surse. În fond, pamfletul meu purta un subtitlu scris în cerneală simpatică: „Despre prudență”. Dacă mai am ceva credit în ochii dlui Cioroianu, l-aș ruga să mă creadă că simpatetic rămâne încă un cuvânt incert în limba română. Dar e o certitudine că numele unei părți a sistemului nostru nervos
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
animală, rețelele de căi ferate și electricitate erau în curs de realizare, telefonia fixă și autoturismele erau rarisime, și totuși acești preoți își făceau datoria cu o conștiinciozitate exemplară. Am văzut majoritatea rapoartelor în original, scrise cu tocul și folosind cerneală. Toată stima și considerația pentru munca lor tenace. Revista „Viața” a apărut la 14.04.1914, la Săbăoani, ca buletin parohial. La cel de al treilea număr, a fost schimbată denumirea „Viața. Buletin Parohial Catolic, redactat de P. P. Franciscani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
noi s-a ameliorat. Iar dacă mesajul este chiar sincer, cu atât mai mult trebuie să-i acordăm atenția cuvenită și să procedăm, cu precauție, în consecință. 23 octombrie 2008 Despre Obama, cu sinceritate S-au consumat, deja, tone de cerneală pe tema Obama. De aceea am evitat, până azi, să intru și eu în această luptă cu prea mulți combatanți. Însă acum, că apele s-au mai liniștit, îmi asum riscul unor considerații pe această temă, a căror sinceritate ar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
abilitate. Și remisă a rămas până În ziua de astăzi, daca nu În vecii vecilor. * Despre ce a făcut bun Alexandru Tăcu acolo, la școala din comuna din apropierea Hârlăului, locul unde s-a Întâlnit și l-a cunoscut pe codoșul cu cerneală otrăvita În penița stiloului, mi-a vorbit un cunoscut comun nouă - Dl. Iorgu Burghelea, iubitor al condeiului dar și al adevărurilor din viața muritorilor. Dar pentru adâncirea spuselor, dintr-o stație de tramvai, l-am rugat tot pe trăitorul momentelor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se adresează ca unui om liber, Vindicius își întreabă ciudatul interlocutor dacă îi cunoaște destinul în care ar fi scris cu litere de foc ce se va întâmpla cu el. Petronius îi răspunde că totul e scris cu litere de cerneală și îi citește pasajul din Viețile paralele unde e notată eliberarea sclavului însoțită de conferirea cetățeniei (Printr-un decret, cel dintâi de acest fel, el a fost proclamat liber și cetățean roman, cu drept de vot în tribul pe care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în învelișul de egoism, pe care nu-l pot sau nu se îndură să-l lepede.” Nicolae Iorga 333. „Omul și-a făcut cartea în toată materialitatea și spiritualitatea ei; el o gândește, el o scrie, el îi dă hârtia, cerneala, tiparul, el îi adună foile, i le coase, i le leagă, el o citește. În conspirația intelectului față de natură, cartea solidarizează azi două miliarde de suflete împotriva unui destin, care cu variantele lui a rămas același. Omul se isprăvește și
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
singurul răspuns care m-ar putea însufleți, ajuta, servi; ce devine cartea mea la cel ce o citește?” Antoine de Saint-Exupery 359. „Pe lângă această scriere (Citadelle - n.n.), toate celelalte cărțulii ale mele nu sunt decât exerciții.” Antoine de Saint-Exupery 360. „Cerneala și hârtia cărții nu servesc la nimic. Contează numai înțelepciunea adusă de carte, dar ea nu este de domeniul lor.” Antoine de Saint-Exupery 361. „Esența cărții scrise nu este materială.(...) Totuși, cartea duce la construirea catedralei sau a barajului.” Antoine
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
am și jucat) - l-am învățat din carte. Ce muncă trudnică de sclav. Mai bine aș scrie articole sau o mie de piese. Închipuiește-ți să înveți emoții pline de viață - gânduri pline de viață - dintr-un lucru mort - zdrențe și cerneală de tipar.” George Bernard Shaw 374. „Adevărate universitate a zilelor noastre este o colecție de cărți.” Th. Carlyle 375. „Moravurile cu averea se schimbă Firile-odată cu anotimpul, Ideile cu cartea, principiile cu timpul.” Alexander Pope 376. „Este o mare diferență
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
-și cumpere bomboane în timp ce el discuta, dincolo de ușa închisă, cu mama lui. De-a lungul anilor, nu a încetat să coboare din taxi cu pachete mari conținând jucării stricate, haine și pantofi purtați, manuale de școală cu foi pătate de cerneală, dicționare cu file smulse, compasuri dezarticulate, caiete din care rămăseseră câteva pagini nescrise, cutii de bomboane începute, pe scurt, tot ceea ce viața privilegiată a copiilor legitimi lăsa îndărătul ei... Cu diploma de bac în buzunar, bastardul se apucă numaidecât să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care nu era prea bătrână, dar, pe vremea aceea, orice femeie trecută de cincizeci de ani era considerată retrasă la pensie din viață, rezolvase inteligent bătaia de cap a cadourilor pentru care locotenentul îi dăduse cec în alb: stilouri cu cerneală și mici blocnotesuri pentru bărbați, creioane aurite pentru femei, înfipte în brida unui carnețel, și el cu muchii aurite. Totul de cea mai bună calitate. Până și cutiile erau niște mici minunății. În cazul femeilor, printre care două soții și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lizibilă. Se înțelegea totuși că învățătorul avusese dreptate, generalul murise în 1941, la Odessa. Câțiva ofițeri superiori, numeroși ofițeri, subofițeri și soldați simpli își găsiseră moartea în explozia comandamentului armatei. Scrisorile lui Filip purtau și ele pecetea vremii și vremurilor. Cerneala se decolorase și anumite pasaje fuseseră șterse de cenzură. Locotenentul cerea constant noutăți despre familie, inclusiv despre Hector, dar refrenul era dragostea lui pentru Nel. Nu contenea să-l roage pe Constantin să-i întrețină în inima fiicei lui amintirea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de drum, unul la Radio, altul la Tipografie, celălalt și ultimul spre garsoniera sărăcăcioasă de pe "Cuza Vodă", ticsită de ziare și reviste. Micile eseuri rostite la microfon, între două strănuturi cu multe scuze față de fidelii lui ascultători, sau scrise cu cerneală prelinsă pe placa de plumb erau toată averea lui, una pe care n-ar fi dat-o pe nimic altceva. Litera și cuvântul îi păreau când petale de cireș, când aripi care-l zburau în noianul de iluzii, când licori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
că acasă este cine să muncească pentru ei în arșița soarelui. Iar cât despre politică... se va vedea la toamnă. În timpul acestei vacanțe, chestia evreie iarăși este exploatată de ziarele evreiești din străinătate. Pe tema persecuțiilor religioase se strică multă cerneală și se agită iarăși lumea. Dar ziarele din București dovedesc cu cifre cât de persecutați sunt evreii. Numai în timp de 6 ani, de când au fost împământeniți, ei au intrat în stăpânirea a unora dintre cele mai mari și frumoase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
starețul și cu călugării. Venise de multe ori Împreu nă cu ducele Conrad și ajutase mânăstirea În repetate rânduri. Nu o dată, sosiseră de la Zürich lăzi bine ferecate, În care călugării descoperiseră potire de aur, țesături scumpe pentru odăjdii, manuscrise rare, cerneluri care nu erau lesne de găsit, tămâie sau mirodenii pentru bucătărie. Până și crucea masivă de pe pieptul părintelui stareț Urban era un dar al jupânului Urs, tatăl domnului Bodo, pe care ducele Îl prețuia mult și-l trata cu multă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]