4,913 matches
-
soare; soție; soțul; speranță; stare; stare de rău; stimă; suferințe; tată; tinerețe; totul; tremur; țară; ucigătoare; unic; și ură; valoarea vieții; varză; veselie; vicleană; zîmbet (1); 786/230/70/160/0 drept: corect (90); stîng (66); strîmb (37); lege (25); cinstit (22); just (20); avocat (19); adevăr (17); facultate (15); înalt (15); linie (15); onest (14); justiție (13); vertical (13); drum (11); înainte (10); stîlp (10); perfect (9); bun (8); picior (8); brad (6); dreptate (6); riglă (6); adevărat (5); judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață; viteză; voie; voință; vorbă; de a vorbi; de vot; zigzag (1); 752/242/72/170/0 dreptate: adevăr (202); justiție (96); lege (45); judecată (18); corect (17); corectitudine (17); avocat (14); minciună (13); nedreptate (13); judecător (11); cinste (9); cinstit (9); aproape (7); bucurie (5); mereu (5); plăcere (5); adevăr (4); credință (4); Dumnezeu (4); judecătorie (4); pace (4); poliție (4); sincer (4); sinceritate (4); echitate (3); egalitate (3); inexistență (3); just (3); mama (3); niciodată (3); onestitate (3); putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tot (2); trișor (2); vinovat (2); abilitate; achiziționa; act; adrenalină; a aduce; adunat; adună; antiperspirant; ce n-are; ascunde; a ascunde; atribuire; averi; banane; banc; bancă; bătaie; beție; bicicletă; bine; bogat; bomboană; brațul; carne; case; caută; căciulă; căutat; centimetru; cerși; cinstiți; a cîștiga; cîștigă; comite; copiat; crimă; criză; dă; dăuna; de ce?; decizie; delicat; delict; demitere; dezaprobare; dispreț; dosi; duce; durere; dușmani; egalitate; excrocherie; experiență; extrage; faptă rea; făină; fes; fier; fricos; fugar; furtună; găina; găină; geam; ghiozdane; gînduri; gonește; grămadă; greșește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vilă; viza; zonă (1); 764/193/63/130/0 hoț: furt (74); rău (46); tîlhar (30); fură (27); închisoare (25); bani (20); fura (20); infractor (19); furător (18); pedeapsă (14); bandit (11); jaf (11); necinstit (11); răufăcător (11); țigan (9); cinstit (8); poliție (7); pușcărie (7); răutate (7); sărac (7); delincvent (6); a fura (6); bijuterii (5); frică (5); hoață (5); mască (5); nemernic (5); Ponta (5); prost (5); rușine (5); bătaie (4); deștept (4); fugar (4); laș (4); om rău
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); disperat (2); dușman (2); escroc (2); furat (2); haiduc (2); hain (2); hoție (2); ilegal (2); infracțiune (2); intrus (2); isteț (2); înșelător (2); înșelătorie (2); jefuitor (2); judecată (2); lege (2); leneș (2); lipsă (2); nelegitim (2); negustor cinstit (2); nelegiuit (2); nesimțit (2); noapte (2); obraznic (2); oricine (2); pericol (2); pierdere (2); prins (2); sărăcie (2); teamă (2); ură (2); vagabond (2); adoptat; adversar; Ady; are; armă; asumare; aur; autobuz; ban; banul; Băsescu; bătrîn; de bijuterii; bogat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încîntare (3); mamei (3); mulțumire (3); nemulțumit (3); de oameni (3); cu plăcere (3); plăti (3); respectuos (3); a satisface (3); satisfacere (3); sincer (3); adunare (2); afecțiune (2); ajutor (2); a aprecia (2); atenție (2); bravo (2); bună-creștere (2); cinstit (2); copii (2); cuiva (2); dator (2); dăruire (2); drag (2); felicitare (2); împăcat (2); împlinit (2); încîntat (2); încredere (2); îndatora (2); mitui (2); multe (2); mulți (2); mulțumire (3); necunoscător (2); nemulțumi (2); părinții (2); părinților (2); pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); important (2); negație (2); neînsemnat (2); nesemnificativ (2); niciunde (2); nimeni (2); noi (2); oameni (2); puțin (2); singuratic (2); toată lumea (2); tot (2); tristețe (2); absentă; aici; ajutor; alături; Băsescu; calm; fără caracter; casă; cel mai bine; cine?; cinstit; colegi; cred; cuminte; curios; de ce; decedați; degeaba; deștept; nu doarme; drum; dușman; ei; nu face nimic; fals; familie; fantomă; fără; fericire; fiecare; fleac; furt; grijă; identitate; impersonal; improbabil; inanimat; incompetență; indiferent; interzis; inutil; Ion; încredere; fără însemnare; însuși; lasă; leneș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curat (6); moale (6); bujori (5); gropițe (5); palmă (5); parte a feței (5); rece (5); blînd (4); buze (4); cald (4); finețe (4); om (4); pomeți (4); roșii (4); rotund (4); zîmbet (4); aluniță (3); caracter (3); cinste (3); cinstit (3); conștiință (3); corp (3); gingaș (3); gras (3); gură (3); lacrimă (3); mîngîiere (3); nas (3); omenie (3); palid (3); parte (3); pătat (3); pistrui (3); respect (3); alb (2); n-am (2); atingere (2); bujor (2); cap (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
11); eu (10); personalitate (10); deștept (9); rațiune (9); lume (8); copil (7); frumos (6); omenie (6); bunătate (5); creație (5); homo sapiens (5); maimuță (5); viu (5); creatură (4); demnitate (4); făptură (4); om (4); biped (3); bucurie (3); cinstit (3); complicat (3); familie (3); harnic (3); inteligență (3); iubire (3); iubitor (3); înalt (3); mare (3); natură (3); nebun (3); plăcut (3); pom (3); prieten (3); uman (3); vietate (3); civilizație (2); cultură (2); domn (2); Dumnezeu (2); esență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tace (10); alo (9); bine (9); întrebări (8); știe (8); a vorbi (8); deștept (7); întreba (7); la telefon (6); vorbi (6); acum (5); elev (5); frumos (5); nu (5); urît (5); ascultă (4); așteptare (4); atenție (4); aude (4); cinstit (4); cunoaștere (4); cuvînt (4); dialog (4); feed-back (4); închide (4); a întreba(4); răspuns (4); reacție (4); știință (4); afirma (3); atent (3); chemare (3); comentează (3); conversație (3); curaj (3); examen (3); inteligență (3); înapoi (3); la întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău (4); regret (4); vinovăție (4); faptă rea (3); inocență (3); intimidare (3); îmbujorare (3); orgoliu (3); respect (3); a roși (3); roși (3); simț (3); simțire (3); spaimă (3); ură (3); ascunde (2); ascuns (2); bine (2); bujori (2); cinstit (2); defect (2); demnitate (2); dezonoare (2); disconfort (2); dispreț (2); durere (2); educație (2); emotiv (2); eșec (2); eu (2); față (2); goliciune (2); înroși (2); înroșire (2); lacrimi (2); liniște (2); neplăcut (2); nimic (2); nu (2); oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
telenovelă; trandafir; trezire; urîțenie; usturime; verde (1); 799/135/48/87/0 sărac: bogat (135); fără bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22); amărît (21); necăjit (19); lipit (13); cerșetor (12); foame (11); nefericit (10); cinstit (8); lipsit (8); neajutorat (8); nevoiaș (8); fericit (7); tristețe (7); curat (6); flămînd (6); leneș (6); lipsă (6); murdar (6); fără (5); gol (5); lipit pămîntului (5); umil (5); urît (5); bolnav (4); compasiune (4); durere (4); lipsuri (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moralității culturii adevărate e reluată adesea, cum într-un articol publicat în Curierul de Iași (17 decembrie 1876) în care denunță „neștiința de carte” a „organizatorilor repezi”. Aceștia au atâta știință de carte câtă au putut învăța prin „academiile din cinstitul oraș al Mizilului”; de aici „cumplita (lor) superficialitate în toate cestiunile”. Și diagnosticul: „lipsa de cultură e egală cu lipsa de moralitate”, căci „imoral este... fiecare ce se-nsărcinează c-o afacere pe care n-o pricepe îndestul de bine
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
condițiile economice exterioare. Învățătura, credea Diamant, este „împăciuitorul cel mai mare și făcătorul de bine al omenirii”; el cerea însușirea unor „cunoștințe temeinice și practice, care să se poată aplica la trebuințele vieții, sau destoinice ca să facă pe cineva și cinstit, norocit și folositor în profesia în care va fi orânduit” (Diamant, 1958, p. 98). Aplicând aceste principii la Scăieni, se cerea membrilor să învețe de toate: și agricultură, și îndeletniciri manufacturiere, dar să desfășoare și activități intelectuale. Exista o instruire
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943, p. 3). Prin faptul că în interiorul obștei nu putea „viețui” decât „plugarul cinstit”, receptiv la „prescripțiile agricole și tehnice” moderne, această organizație cooperativă a jucat, se înțelege, un rol important în educația adultului rural. Aici a învățat el „ce înseamnă o sămânță aleasă, un animal selecționat, un reproducător de soi... o rotație rațională
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în care vreți să descrieți studiul, persoana ce îl sponsorizează și motivul pentru care este important studiul. Ar fi bine să testați explicația pe care vreți să o dați, făcând o repetiție cu ajutorul colegilor, vecinilor sau rudelor. Cum sună explicația? Cinstită? Directă? Trezește curiozitatea? Este suficient de completă ca să îl facă pe interlocutor să se simtă în largul lui? În mod normal, firmele de cercetare a pieții nu le spun participanților cine sponsorizează studiul. Descriu sponsorul ca fiind un tip sau
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
amplă în care detaliază „extraordinara figură a lui Talleyrand” (întregul său oportunism și orice trădare a lui ar fi urmat „mișcarea istoriei”), Cioran conchide: „Mi-ar fi plăcut să am cinismul lui Talleyrand. Din păcate, prea mulți străbuni umili și cinstiți îmi inhibă ambițiile și-mi stingheresc mișcările. Sunt prea slab ca să mă scutur de o atât de grea moștenire” (III, 54). Vina e întotdeauna a celorlalți, cel mai adesea a strămoșilor, a neamului căruia îi aparține. În fine, neavând cinismul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu urletul sau cu lacrimile” (II, 57). Evident, punând totul pe seama eredității, Cioran își detestă cu aceeași furie ucigașă rădăcinile. Citim într-un loc: „Mi-ar fi plăcut să am cinismul lui Talleyrand. Din păcate, prea mulți străbuni umili și cinstiți îmi inhibă ambițiile și-mi stingheresc mișcările. Sunt prea slab ca să mă scutur de o atât de grea moștenire” (III, 54). Este o moștenire a umilinței. „Mii de sclavi își strigă în mine părerile și durerile contradictorii” (I, 19), spune
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
porți, vine odată unul și te întreabă de unde le ai și cu ce bani le-ai cumpărat. Și nu-i exclus să-ți demonstreze că n-ai avut tu atîția bani. Mai ales dacă i-ai avut cu adevărat și cinstit. E clar și asta? Casa? Azi e a ta, mîine a copilului tău cel mult și dacă n-ai copii... A cui e? Știi? Vezi că nu prea știi? Nici pentru excursii n-am destui bani. Și nici în ele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
oameni, e hotărît să-și facă propriul cavou... "E cea mai bună investiție"; mașina sau casa, dacă ar fi avut bani să le cumpere, l-ar fi dus în colimatorul miliției, mai ales dacă ar fi fost cumpărate cu bani cinstiți. Într-un regim în care bisericile au fost demolate, sentimentul religios pus sub interdicție iar familia devenea o celulă de partid, individului nu-i rămîne decît să intre în coloană, în masa informă, fără nici un raport cu ceilalți și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
porți, vine odată unul și te întreabă de unde le ai și cu ce bani le-ai cumpărat. Și nu-i exclus să-ți demonstreze că n-ai avut tu atîția bani. Mai ales dacă i-ai avut cu adevărat și cinstit. E clar și asta? Casa? Azi e-a ta, mîine e a copilului tău cel mult și dacă n-ai copii... A cui e? Știi? Vezi că nu prea știi? Nici pentru excursii n-am destui bani. Și nici în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
chiar și inteligentă... Irina: Și nu e destul? Atîtea calități de mîna-ntîi! Val: E-adevărat, de mîna-ntîi, dar de categoria a doua... Alex: Și tu le ai pe alea de-antîia? Val: (aproape singur) Ar trebui să fiu bun, solidar, curajos... cinstit, dar nu cred că sînt... Alex: Se vede cît de colo că sînteți cu stomacul gol... (zgomot de cheie în zylă; atenție, încordare, imobilitate; intră Mihai) Mihai: Bună. (își pune diplomatul undeva, se privește cu oboseală într-o oglindă din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mihai) O auzi? Avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu cu adevărul!" Auzi ce limbă strîmbă a învățat să vorbească? (către Irina) Bine, frumoaso, bine, uite, spun, cu aceeași limbă învățată și de mine că sîntem buni, cinstiți, curajoși, că sîntem solidari și autentici, că tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E bine așa? (strigat) Adică orice numai adevărul nu, bătu-l-ar Dumnezeu să-l bată! Că ne strică somnul și digestia! (de după
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Atît de independent dacă-mi faci mie pe cocoșul îndrăgostit de o oarecare pipiță. Asta să-mi spui. El 1: (calm, cu căldură chiar) O să-ți spun. Te-am luat pentru că mi-ai fost dragă, pentru că erai bună, solidară și cinstită. Cam de asta. Ea 2: Și acum? El 1: Și acum îmi ești dragă. Și acum ești, încă o mai cred, bună și cinstită. Numai că acum toate astea le dai pe furie. Ea 2: (chiar așa și crede) Cred
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
O să-ți spun. Te-am luat pentru că mi-ai fost dragă, pentru că erai bună, solidară și cinstită. Cam de asta. Ea 2: Și acum? El 1: Și acum îmi ești dragă. Și acum ești, încă o mai cred, bună și cinstită. Numai că acum toate astea le dai pe furie. Ea 2: (chiar așa și crede) Cred că ai dreptate. Cred că dau prea multă importanță unei aventuri. Asta e. Ai mai avut tu "alunecări" de astea și ți-a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]