7,569 matches
-
Mălinaș, Coriolan Gheție, Valentin Chifor, Vasile Bologan, Radu Enescu, Stelian Vasilescu, Miron Blaga), eseuri (Camil Mureșan, George B. Bălan). Stelian Vasilescu dă și un fragment din piesa Iancu, Domnul moților, după cum se publică și câteva pagini din scenariul De ce bat clopotele, Mitică al lui Lucian Pintilie. Foarte aplicate sunt comentariile și interviurile referitoare la pulsul vieții culturale orădene: spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă plastică etc. Nu lipsesc abordările privind democrația (Camil Mureșan, Democrația de-a lungul secolelor), economia de
ŢARA CRISURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290062_a_291391]
-
o logică teleologică a discursului. În epilogul lucrării sale New Priorities in the Curriculum sublinia că generația din acel moment era rezultatul proiectelor curriculare puse în practică în urmă cu 20 de ani, că orice curriculum debutează cu „dangătele de clopot” și „bătăile de tobă” (the beat of a drummer) care s-au auzit în urmă cu o jumătate de veac. Era o trimitere clară la curricula anteși interbelice, eficientiste și progresiviste, pe care le-am botezat, în acest studiu, „premoderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai puteam face baie în Prut, unde ne întâlneam cu prietenii basarabeni. La scurtă vreme după ocupație, au apărut primele semne îngrijorătoare: bisericile au fost demolate, n-am mai văzut nici turlele bisericilor și nici n-am mai auzit dangătul clopotelor. Din când în când, reușea să mai treacă cineva granița și în felul acesta am putut afla lucruri extrem de grave despre noul regim instituit de comuniști. A.N.: Ați avut o sursă de informare... N.I.: Da, am avut o sursă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vin în sat cu anii. Fratele lui, văduv, își ține fiica sub strașnică pază de teama flăcăilor, deși nu o râvnește nimeni, fiind urâtă și suferind de boala somnului. Spre mântuirea sufletului, Gheorghe ridică o biserică, dar nu îi pune clopot, și se însoară cu o babă, nebuna satului. Un zugrav îl pictează pe ușa bisericii, sub înfățișare de drac, pe consăteanul cel mai apropiat lui. Ion Aldea înnebunind, prorocește dezastre și, dându-se drept exponentul unui „al paisprezecelea neam”, menit
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
complexă artă și, în același timp, fiind accesibilă tuturor oamenilor, muzica dispune de cel mai fin și penetrant limbaj artistic - sunetul muzical - ca element sonor fundamental cu care operează. Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, țambalele, xilofoanele etc., facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficiență mintală, autism sau al celor timizi și anxioși. În cadrul meloterapiei (sau muzicoterapiei), educatorul/terapeutul trebuie să fie interesat, în special, de efectul pe care îl are
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
din Suceava. Student fiind, e prezent cu poezie în mai toate revistele ieșene și inclus în antologia Cerul în apă (1970). A colaborat la „Iașul literar”, „Alma Mater” („Dialog”), unde semnează cu pseudonimul Daniil Vania, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Clopotul” (Botoșani) ș.a. Debutează cu un volum personal, Frații mei blânzi, în 1974. A doua și ultima carte antumă, Aurea saecula, iese de sub tipar în 1977. Încă din Frații mei blânzi, P. apare ca un poet matur. Versul decantat, scurt, tăiat
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
un tânăr Eliad”, ci poeme de Francis Jammes și Balada lunii de Horia Furtună. Câmpia este însă aceeași: „lac întins sub lună”, aceleași sunt clipele de extaz, în care încape iluzia nemuririi, același, poate, și „turnul vechi din sat”, cu clopotul lui sunând „de nuntă sau de moarte”. În atmosfera de patriarhalitate, în legănarea molcomă a distihurilor pline de mireasma holdelor de secară, e o melancolie dulce, o împăcare înfiorată: „Ca ieri sosi bunica și vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
, Constantin (2.II.1914, Botoșani - 22.IV.1968, București), publicist. Provenit dintr-o familie de muncitori, P. urmează cursurile Facultății de Științe la Universitatea din Iași. Colaborează la „Cuvântul liber”, „Manifest”, „Clopotul” și redactează „Slova”, „revistă literară și socială” apărută la Botoșani, în 1935. Membru al Partidului Comunist Român din 1937, va ocupa după 1944 înalte funcții administrative, fiind la un moment dat ministru adjunct la Învățământ și Cultură. În ultimii ani
PRISNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289026_a_290355]
-
Proza, îndeosebi romanul Îmblânzirea curcubeului (1981), conține pagini memorabile despre viața tragică a părinților săi, a consătenilor pierduți în „Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de artă”, acest „peregrin romantic incurabil” (Mihai Cimpoi) semnează și o carte de interviuri, Dialoguri de sânge (1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov, Chișinău, 1982; Za gorizontom, Moscova, 1986; Tânguiosul glas de clopot..., I, Chișinău, 1989; Peste Carpați, peste cutremure..., Chișinău, 1989; 101 poeme haiku - 101 poèmes haiku - 101 Haiku Poems, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cazacu, București, 1994; Dialoguri de sânge, București, 1995; Necropole pentru suflet, București, 1996; Altarul muzelor, București
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
morminte, biserici părăsite, ruine transfigurate de lumină selenară sau survolate de vânt, cutreierate de stafii. Dând expresie și impresiilor auditive (dar nu până la absolutizarea muzicii, ca mai târziu în simbolism), poetul preromantic reține vaierul copacilor, susurul apei, ciripitul păsărilor, dangătul clopotelor. Fără să aibă, ca Charles Baudelaire, intuiția „corespondențelor”, el semnalează asemănări între ipostazele sau mișcările naturii și emoțiile sale. Starea cea mai caracteristică pentru preromantic e melancolia, iar aceasta poate include sentimentul morții, care nu provoacă anxietăți, ci predispune la
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
și Călătorie spre locul inimii, și două Închinări de Ioan Cușa - Ușile, Sunt Paul. Ulterior, contribuțiile literare ocupă cea mai mare parte, dacă nu tot spațiul, ca în numărul 7/1967. Sunt publicate scrieri ale lui V. Voiculescu (versuri inedite - Clopotul, Amputatul, 8-9/1968), Ioan Cușa (poezii), Paul Miron (versuri, proză scurtă), Nicu Caranica (versuri în dialect aromân și fragmente din Povestea foamei), Horia Stamatu (poezii și eseuri critice - Ion Barbu: „Ochean”, Mircea Vulcănescu și generația sa, Dan Botta, exponent liric
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
surprindere, noaptea, de un comando legionar, Ardeleanu, comunistul Teodorescu și Gligor al Hahăului sunt nevoiți să fugă. Primul și al treilea își pierd viața. Supraviețuitor, Teodorescu pornește, într-o cavalcadă fantastică, împotriva atacatorilor, urmat de țăranii ridicați la dangătul de clopot. Apărută în 1970, după un deceniu și mai bine de la abandonarea de către autor a uneltelor romancierului, spre a le încerca pe acelea ale literaturii dramatice și cinematografice, nuvela Moartea lui Ipu reia cu mijloace mai subtile filonul satiric din Străinul
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
relația de prietenie dintre cei doi continuă pe tot parcursul vieții. Q. funcționează ca profesoară de literatura română și istorie la Institutul Notre-Dame din București, apoi ca translator de limba franceză în Ministerul Muncii. Colaborează la „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „unu”, „Chemarea”, „Clopotul”. Semnătura pentru care optase apare pentru prima oară în săptămânalul „Deșteptarea politică și socială” din Iași (2/1917), sub un articol de atitudine feministă. Revista se edita datorită moștenirii primite de Q. în urma decesului tatălui său, conducerea asumându-și-o
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
ieșite din cadrul banal și tradiționalist” sunt Nicolae Tonitza, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Theodor Pallady, Marius Bunescu, Francisc Șirato, Dimitrie Ghiață ș.a. Tot aici Dan Botha, viitorul poet Dan Botta, acum elev și bibliotecar al Societății, debutează în 1923 cu sonetul Clopotul sfărâmat, traducere din Charles Baudelaire. R.f. va fi succedată de „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”, editată în 1927. Il.C.
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
un „glas de durere”. Sub influența unor lecturi din Gray, Young, Joseph Thomson, Lamartine, M. adoptă față cu natura și eternitatea atitudinea contemplativă a romanticului (Poezii, 1837). Nestatornicia vieții omenești devine motivul liricii sale (Memoria celor trecute, Toamna, Vremea, Greierele, Clopotul, Mormîntul). Utilizarea stângace a mijloacelor de transpunere a sentimentului, absența fiorului și a transfigurării mențin meditația în exterioritate și cadrul în decorativ. Frecventele aluzii mitologice atestă preromantismul poetului. Înrâurit direct de Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea anotimpurilor
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Bârlad și Vaslui, absolvindu-l în 1957, și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1969. Este învățător și profesor suplinitor în județele Vaslui, Galați și Suceava (1957-1964), activist cultural la Suceava (1965-1967), redactor la ziarul „Clopotul” din Botoșani (1968-1970), la „România liberă” (1972-1974), „Tribuna României” (1979-1989), apoi redactor la „Curierul românesc” și editor al suplimentului cultural al ziarului „Meridianul românesc” din Anaheim, California (SUA). Debutează cu poezie în ziarul „Flacăra Iașului” (1959). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
și deputat (1945-1948), din 1949 se dedică activității literare. După debutul cu publicistică socială la „Adevărul” (1920), scoate la Cluj revistele „Gazeta satului” (1939) și „Manifest țărănesc” (1939), iar la București - săptămânalul „Lectura copiilor și a tineretului” (1941-1946). Colaborează la „Clopotul”, „Opinia publică”, „Aurora”, „Steaua”. La „Țara nouă” (Cluj, 1939-1940) și la „Tribuna” este și redactor. A semnat cu pseudonimul Horia Guguianu cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
entitate socio-etnică, ci doar în imagini izolate, în aluzii și referiri fugare. Povestea satului este o viziune idilizată, dar numai ca proiecție a amintirilor de odinioară. Un elogiu direct este adus totuși în câteva poezii - Bisericuța de la noi din sat, Clopotul, Fapta, Din sufletul satului -, în care sunt relevate spiritul comunitar, puritatea morală, pioșenia, echilibrul - toate definind un mod de viață. Mai mult decât în asemenea vederi luate cam de sus, ruralismul poetului constă în vâna folclorică a inspirației, în piesele
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
București, 1975 (în colaborare cu A. I. Brumaru). Traduceri: Hans Barth, Hermann Oberth, titanul navigației spațiale, București, 1975; Deák Tamás, Memoriile unui celibatar, pref. Edgar Papu, București, 1978 (în colaborare), Un celibatar în lumea largă, București, 1980 (în colaborare); Majtényi Erik, Clopot de bord în strada Lunii, București, 1978. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „O zi pentru podoabe”, LCF, 1971, 37; Nicolae Balotă, „O zi pentru podoabe”, RL, 1971, 37; Dana Dumitriu, „O zi pentru podoabe”, ARG, 1971, 12; A. I. Brumaru, Estetică nepredicativă
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
interior cu linii imprecise, între fantezie intelectuală și senzualitate complicată, tradus într-o concretețe inedită. Continuă este „poetica tăcerii”, a climatului inactual, a reveriei în limburi ieșite din durată: „S-a sfărâmat, aproape, miezul nopții/ Ca un bloc sonor, peste clopote...” (Soliloc). Vârsta maturității lirice - corespunzând colaborării la „Jurnalul literar”, unde apar multe dintre piesele ce vor alcătui Pasărea paradisului - indică despărțirea de arghezianism, păstrând „aceeași prelungită atitudine de ironie romantică, același suflu de poetism confiscat, aceleași stopuri moderniste, aceeași frumusețe
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
București, 1850; Bernardin de Saint-Pierre, Paul și Virginia, București, 1850, Coliba indiană, București, 1850; Joseph Fiévée, Zestrea Suzetei, București, 1852; Telesforo de Trucha, Giurământul ținut. Don Martin de Freytas, București, 1854; Émile Souvestre, Avutul și săracul, București, 1856; Schiller, Cântarea clopotului, București, 1872. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 114-116; Călinescu, Ist. lit. (1941), 248, Ist. lit. (1982), 270-275; Paul Cornea, Un roman de acum un veac despre București, GL, 1959, 41; Ist. lit., II, 589-592; Ivașcu, Ist. lit., I, 487-488; Vârgolici
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
suferințe. Încearcă să edifice, printr-un artificiu de arhitectură fonetică, „o grațioasă definiție” - cum spunea G. Călinescu - a provinciei martirizate: „Basarabia/ Cuvânt cu patru a/ ca o biserică/cu patru turle albe/ pe zările istoriei/ căria nu știu cine/ i-a furat clopotul...”. Versul se înscrie într-un registru calm, până și revolta e transpusă în stihuri în care „ecoul luptei mai stins va răsuna”. Ușoara revigorare din Versuri despre mine cel adevărat este vizibil marcată de realitatea războiului și de eșecul iubirii
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
Cuza” din Iași, redactor-șef al revistei „Junimea Moldovei de Nord”. În 1995 urmează un program de perfecționare la Centrul de Studii Internaționale al Universității de Stat Chico (California, SUA), având strânse legături cu comunitatea românească de aici. Colaborează la „Clopotul cultural artistic” Botoșani, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, Viața românească”, „Orizont”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Clopotul”, „Crai nou”, „Hyperion”, „Amfitrion”, „Pagini bucovinene”, „Caiete botoșănene”, „Confluențe”, „Orient latin”, „Porto-Franco”, „Tibiscus”, „Glasul națiunii” (Chișinău), „Literatură și artă” (Chișinău), „Glasul Bucovinei
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
la Centrul de Studii Internaționale al Universității de Stat Chico (California, SUA), având strânse legături cu comunitatea românească de aici. Colaborează la „Clopotul cultural artistic” Botoșani, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, Viața românească”, „Orizont”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Clopotul”, „Crai nou”, „Hyperion”, „Amfitrion”, „Pagini bucovinene”, „Caiete botoșănene”, „Confluențe”, „Orient latin”, „Porto-Franco”, „Tibiscus”, „Glasul națiunii” (Chișinău), „Literatură și artă” (Chișinău), „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București), „Lumina” (Pancevo), „New York Magazin”, „Lumină lină”. „Gracious Light” (New York), „Luceafărul românesc” (Canada) ș.a. Debutează cu versuri în
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]