7,719 matches
-
contractuale, mutual avantajoase, Între anumiți indivizi care dispun de resurse (capital financiar, uman, social etc.) și un antreprenor. March și Simon (1958) vorbesc despre organizații În sens larg (incluzând atât firmele, cât și agențiile publice și organizațiile nonprofit) ca fiind coaliții de interese unde actori diferiți oferă contribuții În schimbul anumitor recompense. Scopul principal al oricărei organizații este menținerea coaliției de interese, adică supraviețuirea organizației ca sistem (sau proces) În condițiile unei distribuirii scontate a recompenselor către membrii individuali. Caracteristica organizației În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
March și Simon (1958) vorbesc despre organizații În sens larg (incluzând atât firmele, cât și agențiile publice și organizațiile nonprofit) ca fiind coaliții de interese unde actori diferiți oferă contribuții În schimbul anumitor recompense. Scopul principal al oricărei organizații este menținerea coaliției de interese, adică supraviețuirea organizației ca sistem (sau proces) În condițiile unei distribuirii scontate a recompenselor către membrii individuali. Caracteristica organizației În viziunea economiștilor nu derivă din statutul de actor social al organizației, ci din acela de proces social, cooperator
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
așteptate) În rândul celorlalți actori și, de asemenea, social legitimată ca urmare a transparenței cognitive se ajunge la armonizarea sau implicarea instituțiilor În sistemul de relații sociale și stabilizarea câmpurilor. Relațiile și instituțiile intervin În structurarea acțiunii atât În interiorul unei coaliții (organizații) cât și Între membrii unor organizații diferite, menținând ordinea socială a spațiilor sociale organizate (Bourdieu, 1977). Instituțiile iau forma concepțiilor dominante (miturilor raționale), În timp ce relațiile se conturează ca așteptări subiective inferate din istoria interacțiunilor precedente, ambele concurând la stabilitatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este limitată. Organizațiile, În sens larg, au scopuri multiple ce rezultă din jocul intereselor celor care participă Într-un fel sau altul În activitățile din cadrul lor. Cyert și March (1963) și Pfeffer și Salancik (1978,2003) consideră organizația drept o coaliție de interese diferite. Menținerea coaliției este scopul comun al organizației. Întrebările la care acești teoreticieni Încearcă să găsească răspuns sunt: modul de apariție și structurare a firmelor, relațiile de putere În cadrul firmelor și Între acestea, modalitățile de luare a deciziei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
larg, au scopuri multiple ce rezultă din jocul intereselor celor care participă Într-un fel sau altul În activitățile din cadrul lor. Cyert și March (1963) și Pfeffer și Salancik (1978,2003) consideră organizația drept o coaliție de interese diferite. Menținerea coaliției este scopul comun al organizației. Întrebările la care acești teoreticieni Încearcă să găsească răspuns sunt: modul de apariție și structurare a firmelor, relațiile de putere În cadrul firmelor și Între acestea, modalitățile de luare a deciziei, alocarea resurselor În cadrul organizației și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Se disting două abordări importante: pe de o parte o abordare instituțională (Williamson, 1981; North, 1990; Masten 1993) accentuând specificitatea construcției legale și sociale a organizației, pe de altă parte o concepție ce consideră organizațiile doar ca agregare a unei coaliții bazată pe simple relații contractuale (nexus of contracts), aidoma celor Întâlnite pe piață (March și Simon 1958; Jensen și Meckling 1976; Demsetz 1997). A doua abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică analizată În capitolul al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
poate fi explicată În cadrul modelului neoclasic al echilibrului economic, ci este o funcție a gradului de incertitudine și impredictibilitate a mediului. Pe de altă parte, o concepție avându-și originea În cadrul instituționalismului economic, consideră organizațiile doar ca agregare a unei coaliții bazată pe simple relații contractuale (nexus of contracts), aidoma celor Întâlnite pe piață (March și Simon 1958; Jensen și Meckling 1976; Demsetz 1997). Această abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică asupra căreia ne vom concentra
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
limitări teoretice, dar și empirice. Cu excepția relației Între deținătorii de capital și manageri, concepția economistă nu problematizează distribuirea resurselor ce rezultă din câștigurile de eficiență ale corporației moderne. Organizația este mai degrabă un proces politic În care se negociază o coaliție bazată pe interesele unor investitori diverși (deținătorii de capital, management, forța de muncă, comunitatea sau statul), adesea cu reprezentare formală În consiliile de conducere și care afectează deciziile economice. 4. Proprietate vs control Atât În sociologie, cât și În economie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se diferențiază la rândul lor În funcție de rolul acordat intereselor actorilor constitutivi. În ceea ce privește abordările realiste, o serie de teoreticieni, Începând cu R. Cyert și J. March (1963) și continuând cu Scott (1998, 2001) afirmă că scopurile organizaționale sunt stabilite de o coaliție dominantă printr-un proces de negociere. Interesele și acțiunile „investitorilor” sunt recunoscute ca fiind date și considerate separat În analiză. Reificarea scopurilor organizaționale și supoziția identității dintre acestea și scopurile proprietarilor sunt astfel evitate; În organizație, stabilirea obiectivelor este mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
perspectivă, a influenței sale asupra organizației și a mediului, să devină un act de putere. March (1962) pledează pentru o abordare a firmei ca sistem politic, În care participanții sunt recompensați pentru contribuția lor. Supraviețuirea sistemului depinde de formarea unei coaliții politice stabile și viabile ale cărei „costuri” de Întreținere (suma recompenselor primite de membrii coaliției) sunt mai mici decât resursele pe care reușesc să le atragă dinspre mediu (contribuțiile). Organizațiile, spun Pffefer și Salancik, nu sunt pe atât entități sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
March (1962) pledează pentru o abordare a firmei ca sistem politic, În care participanții sunt recompensați pentru contribuția lor. Supraviețuirea sistemului depinde de formarea unei coaliții politice stabile și viabile ale cărei „costuri” de Întreținere (suma recompenselor primite de membrii coaliției) sunt mai mici decât resursele pe care reușesc să le atragă dinspre mediu (contribuțiile). Organizațiile, spun Pffefer și Salancik, nu sunt pe atât entități sociale concrete, cât procese (sublinierea noastră - M.P.) de organizare a suportului suficient pentru a Își continua
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Organizațiile, spun Pffefer și Salancik, nu sunt pe atât entități sociale concrete, cât procese (sublinierea noastră - M.P.) de organizare a suportului suficient pentru a Își continua existența” (2003:24). În orice moment există mai multe procese de stabilizare a unei coaliții viabile ce se pot forma Între actorii constitutivi pe o piață. Aceste coaliții se pot structura formal (organizații) sau se pot constitui În rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procese (sublinierea noastră - M.P.) de organizare a suportului suficient pentru a Își continua existența” (2003:24). În orice moment există mai multe procese de stabilizare a unei coaliții viabile ce se pot forma Între actorii constitutivi pe o piață. Aceste coaliții se pot structura formal (organizații) sau se pot constitui În rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută a contribuției lor. Participanții la diadă sunt angajați În procese de schimb și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procese de stabilizare a unei coaliții viabile ce se pot forma Între actorii constitutivi pe o piață. Aceste coaliții se pot structura formal (organizații) sau se pot constitui În rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută a contribuției lor. Participanții la diadă sunt angajați În procese de schimb și, așa cum sugerează Emerson (1962) și Blau (1964), din aceste schimburi emerg diferențe de putere și lupte Între actori pentru impunerea propriei concepții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de propria structură de influență din organizație, altfel spus, sunt implicate de practicile, rutinele, obiceiurile instituite la nivel organizațional. În acest context, al organizării sociale (fie În cadrul unei organizații sau Într-un câmp organizațional) ca sistem politic menținut printr-o coaliție viabilă de susținere, problema este aceea a stabilizării coaliției, prin inducerea unor semnificații Împărtășite de membrii coaliției (prin Îndoctrinare) privind contribuția fiecăruia la menținerea și bunăstarea (adaptarea) sistemului organizațional ca Întreg. Bourdieu afirmă (2000:269) că În interiorul organizației există o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt implicate de practicile, rutinele, obiceiurile instituite la nivel organizațional. În acest context, al organizării sociale (fie În cadrul unei organizații sau Într-un câmp organizațional) ca sistem politic menținut printr-o coaliție viabilă de susținere, problema este aceea a stabilizării coaliției, prin inducerea unor semnificații Împărtășite de membrii coaliției (prin Îndoctrinare) privind contribuția fiecăruia la menținerea și bunăstarea (adaptarea) sistemului organizațional ca Întreg. Bourdieu afirmă (2000:269) că În interiorul organizației există o luptă pentru definirea acesteia, a scopurilor și proiectelor sale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivel organizațional. În acest context, al organizării sociale (fie În cadrul unei organizații sau Într-un câmp organizațional) ca sistem politic menținut printr-o coaliție viabilă de susținere, problema este aceea a stabilizării coaliției, prin inducerea unor semnificații Împărtășite de membrii coaliției (prin Îndoctrinare) privind contribuția fiecăruia la menținerea și bunăstarea (adaptarea) sistemului organizațional ca Întreg. Bourdieu afirmă (2000:269) că În interiorul organizației există o luptă pentru definirea acesteia, a scopurilor și proiectelor sale de dezvoltare, iar câștigarea luptei presupune legitimizarea uneia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încearcă să controleze sursele generatoare de instabilitate pentru a promova supraviețuirea organizației. Instabilitatea este generată, pe de o parte, de 1) competiție, tendința organizațiilor de a se „submina” reciproc prin scăderea prețurilor și, pe de altă parte, de 2) menținerea coaliției de interese a organizației (March, 1961). Instabilitatea atât externă, cât și internă, poate fi controlată prin Împărtășirea unei ideologii, o concepție a controlului În formularea lui Fligstein, prin care actorii interpretează și ajung la Înțelegeri sociale ale condițiilor obiective (mediului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivele ale sistemului câmpului organizațional. În interiorul organizației, structura stabilă de relații sociale constituită ca răspuns al organizației la mediul trecut, instituie mediul actual direcționând procesele atenționale spre informația deținută de actorii ce dețin controlul. Astfel, organizația reușește să mențină stabilitatea coaliției de interese, insularizându-o de informația destabilizantă și competiția internă. Pe de altă parte, pentru a controla relațiile dintre organizații, În special, competiția, o concepție a controlului instituie la nivel cultural-cognitiv câmpul organizațional, respectiv legitimează și stabilizează relațiile dintre actori, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structura, dar și logica de acțiune dominantă În interiorul câmpului. Cele două, structura și logica (concepția asupra controlului) sunt sursele ordinii sociale instituite la nivelul câmpului care permite reproducerea relațiilor Între actori și astfel reducerea volatilității și stabilizarea câmpului și a coalițiilor (organizațiilor) din interiorul său. Giddens (1984) și apoi Sewell (1992) afirmă că structurarea este rezultatul „amestecului” de reguli (proceduri generale sau scheme sociale) și resurse. Pe de altă parte, „logica se referă la sistemele de convingeri și la practicile Înrudite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mare măsură așteptărilor și este o sursă mai scăzută de incertitudine decât comportamentul forței de muncă angajate. De asemenea, portofoliul de relații contractuale cu parteneri este perceput ca o resursă strategică, mai importantă chiar decât forța de muncă. Prin urmare, coaliția de interese a organizației (Pfeffer și Salancik, 1978) se grupează În jurul patronatului, managementului și clienților externi, iar forța de muncă este un factor de mediu pe care Încearcă doar Într-o mai mică măsură să Îl stabilizeze. Încercarea de a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
strategiilor organizaționale. În acest sens, câmpurile organizaționale sunt structuri de relații stabile, susținute cultural, ce permit reproducerea relațiilor dintre actori. Ele sunt spații cultural-definite În care acțiunea strategică urmărește supraviețuirea construcțiilor de actori existente și a relațiilor dintre acestea. Menținerea coaliției de interese a organizației și controlul intern și extern al competiției (atât la nivelul organizației, cât și al mediului organizațional), produc stabilizarea relațiilor Între actori la ambele nivele (atât intra cât și inter-organizațional); structura emergentă de relații este În același
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
puterexe "„putere"25: 1) Puterexe "„putere" asupra puterii: este exercitată prin constrângere, forță, impunere, lezare, sancțiune, dezaprobare, neplăcere sau restrângerea libertăților celor de jos în raport cu cei de sus. 2) Puterea împreună cu putereaxe "„putere": reprezintă o împărțire a puterii cu alții (coaliție, solidarizare), uneori prin respectarea diferențelor. Câteodată are aspecte neopresive, alteori, dimpotrivă (depinde de scopul coaliției). 3) Capacitarea (empowerment): este puterexe "„putere" în interiorul puterii, presupune a da putere, forță: se poate exercita afirmativ (de exemplu, acest fel de putere este cea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sancțiune, dezaprobare, neplăcere sau restrângerea libertăților celor de jos în raport cu cei de sus. 2) Puterea împreună cu putereaxe "„putere": reprezintă o împărțire a puterii cu alții (coaliție, solidarizare), uneori prin respectarea diferențelor. Câteodată are aspecte neopresive, alteori, dimpotrivă (depinde de scopul coaliției). 3) Capacitarea (empowerment): este puterexe "„putere" în interiorul puterii, presupune a da putere, forță: se poate exercita afirmativ (de exemplu, acest fel de putere este cea a practicilor materne prin care copilul este crescut, educat, dezvoltat încât să poată deveni autonom
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
funcția ei este de a orienta energia disponibilă de la activitățile sociale și fizice normale la problema specifică cu care se confruntă subiectul. A doua funcție este cea de motivare socială. Altfel spus, depresia semnalizează nevoia de ajutor de la partenerii de coaliție. Odată avansate aceste ipoteze, ele trebuie verificate. După cum știm deja, pentru a fi considerată adaptare, o structură trebuie să satisfacă diverse criterii: 1) Probabilitatea ca această structură cognitivă să fi rezultat ca urmare a șansei este mică. Prevalența crescută a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]