3,284 matches
-
clipei și s-o duc departe, undeva unde să fim doar noi doi și să ne privim nestingheriți de nimeni. „Hai, dragă, ce te zgâiești atâta?“, am auzit o voce vulgară și din spatele femeii a apărut o figură bovină, fără coarne vizibile, Însă, ce a tras-o brutal de braț pe posesoarea acelor ochi și a smuls-o din Încleștarea cu mine, din lupta agonică de priviri În care ne angajase Întâmplarea pură. Se petrecea o comuniune pe căi cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
chipeș ca Grigore, cu înfățișarea voluntară a omului obișnuit să poruncească și să fie ascultat. Mustața groasă românească, puțin căruntă, îi împodobea fața, iar glasul metalic, energic și totuși cald, te cucerea. Mâinile osoase, puternice, păreau în stare să țină coarnele plugului, cu toate că erau fine și mai ales degetele foarte delicate. Indică musafirului un scaun aproape de dânsul și apoi se uită la fiul său întrebător. Grigore știa că bătrânul e nerăbdător să afle ce-a făcut la București. Ii povesti cum
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Mântuitorul, dădeai, în locul lui, peste o arătare ce te înfiora. Mântuitorul nostru atârna cu capul în jos, crucea lui era strâmbă, adesea îi lipsea câte un braț pentru a lăsa mâinile să se bălăngăne, inerte, în frunte îi erau înfipte coarne răsucite și nările îi răspândeau miros de pucioasă. Pentru ca locul rugăciunilor să-l ia blestemele, se ținea liturghia neagră. Puteai să adori sau să hulești, după plac. Numai că erai silit să adori pe cine nu trebuia și să hulești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nou Maca : — Asta e dovada cea mai convingătoare a degenerării la care a ajuns ființa umană, pe scara evoluției... La toate speciile, din oricare clasă a regnului animal ar face parte, masculul e mai arătos. Are coamă, are coadă sau coarne. Rage, țârâie, boncăluiește. Femela n-are de niciunele, ba mai și tace pe deasupra. La om e tocmai pe dos. Femeia e frumoasă și înzestrată cu tot felul de podoabe de la natură. Pe când bărbatul, uită-te la el, burtos, chelios și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fost lansate. Personal, subscriu argumentației sociologului german René Köning (1971/1973, 91): Trofeele de vânătoare sunt semnificația indirectă că vestimentația devine din ce în ce mai expusă; începând cu obiecte aduse acasă de la vânătoare, cum ar fi copitele, dinții, părul, urechile, penele, oasele, antenele, coarnele [animalelor n.n], care sunt purtate ca ornamente distinctive, pe lângă penele și pielea animalelor expuse deja pe corp. Bineînțeles că prima funcție a acestora este una decorativă și distinctivă. Dar, de asemenea, acestea au o proprietate specifică de protecție și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trup, propriei dorințe. Și că aceste ritmuri sunt foarte diferite pentru cele două sexe". Cu alte cuvinte, faptul că au la dispoziție pilula nu le face pe femei, și a fortiori pe fetele tinere, dornice să ia imediat "taurul de coarne". Ele pretind să fie considerate egale, dar și să fie respectate ținându-se cont de aceste diferențe. Îi îndeamnă pe bărbați, care li se par adesea prea nerăbdători, să înțeleagă în egală măsură temerile, ezitările și dorințele proprii femeilor. Criza
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de educare a echilibrului în poziții joase Este o etapă decisivă pentru redobândirea poziției ortostatice, exercițiile fizice având ca obiectiv nu numai refacerea masei și forței musculare, ci și reeducarea (bătătorirea căilor nervoase) reflexului miotatic tributar motoneuronului g (gama) din coarnele anterioare ale măduvei spinării. Obiective: - organizarea spațială a mișcării; - formarea senzației de echilibru în pozițiile joase; - reducerea treptată a suprafeței de sprijin; - dobândirea sau redobândirea schemei corporale și a lateralității; - consolidarea coloanei vertebrale prin însușirea rostogolirilor și a târârilor executate
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
va cunoaște mai multe schimbări de titlu. Prima sancțiune a autorităților survine după numai câteva săptămâni, la 19 septembrie, și va dura până la începutul lunii decembrie. Suspendată din nou în ianuarie 1860, N. apare un timp sub formă de broșuri („Coarnele lui Nichipercea”) numerotate, dar păstrând paginația periodicului. Iese iar ca revistă între 28 iulie și 30 noiembrie, apoi din nou în broșuri („Ochiul Dracului”, „Arțagul Dracului”, „Codița Dracului”, „Ghearele Dracului”) din ianuarie până în aprilie 1861. Din 5 mai își reia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
Dumnezeu arhiereilor și sufleteștilor iconomi. Însă una alteia este potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
explică aproape toată simptomatologia bolii. Simptomele polimorfe se explică prin atingerea substanței albe din întreg sistemul nervos central. Astfel, prin atingerea căilor piramidale de la origine până la centru, din trunchi și măduvă, apar tulburări de mers, deficite motorii, spasticitate. La fel coarnele posterioare ale măduvei laterale pot da diferite disestezii. Atingerea cerebelului și a legăturilor sale cu celelalte segmente ale sistemului nervos central dă ataxie, tremurături etc. Prinderea trunchiului cerebral stă la originea tulburărilor de deglutiție de fonație, oculomotricitate etc. Dacă leziunile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
spinotalamică și durere centrală „de tip periferic“, când leziunea este în zona de intrare a rădăcinii în măduvă sau trunchiul cerebral. În acest tract îngust substanța albă a măduvei, ramura centrală a primilor neuroni senzoriali intră în diverse straturi ale coarnelor dorsale. O demielinizare a măduvei la nivelul de intrare a zonei cauzează disfuncții senzoriale ale tuturor modurilor senzoriale, dând disfuncție disociată senzorială a durerii centrale tipice. Durerea centrală tipică are o prevalență înaltă. ÖSTERBERG A. (1994) a raportat un procent
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bine formați (cf. Rom 1), nu puteau să tolereze și să aprobe josniciile, extravaganțele și destrăbălările împăratului lor care le apărea, după cum l-a descris mai apoi chiar și autorul Apocalipsei, drept un monstru cu cele șapte capete și zece coarne. Dacă Ioan Botezătorul nu a ezitat să-l admonesteze pe Irod pentru imoralitatea căsătoriei cu cumnata sa, Irodiada (cf. Mt 14, 1-12), s-ar fi putut abține oare creștinii din Roma, mai ales cei din casa Cezarului (Fil 4, 22
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
exemplu, să primească cât mai multe laude nu vede aspectul lingușitor al acestora.) Ceea ce nu face leul face vulpea. (Viclenia reușește acolo unde forța mușchilor nu poate birui: „Mare-i puterea boului, dar și un copil Îi pune funia-n coarne”.) Logic, logică - ilogic, absurdtc " Logic, logică - ilogic, absurd" Nu se poate salva și capra, și varza. (Opțiunea pentru o alternativă sau alta În cadrul situației dilematice respective este revelatoare pentru un anumit nivel intelectual sau motivațional al persoanei: „Nu poți fi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tuturor celorlalți.” (Teofrast) N-are pe sine nădragi, și Își cumpără desagi. (Nu Întotdeauna autoiluzionarea exagerată se face din prostie, ci uneori și din mândrie: „Săracul cu gândul se Îmbogățește”; „Săracul, cât de sărac, dac-a prins un comănac, scoate coarne ca de drac”.) Nu ne place deloc să-i vedem pe cei cărora le datorăm totul. (La fel se petrece și atunci când avem conștiința faptului că am făcut cuiva o nedreptate. F.M. Dostoievski a surprins cu subtilitate acest lucru prin
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
azi un drum de ieri/ într-o aceeași curgere fierbinte". Timpul în dezlănțuirea lui îl traduce simbolic și alegoric, în razele roții: "când, prins în raze, timpul începe să horească/ parcă un cerb rotindu-se, ar vrea/ să își învețe coarnele sa crească". Întoarcerile îi dau certitudinea permanenței: Aproape stai de mine, atât/ că nici nu mai poți veni". Ca niște păsări călătoare, care pleacă și vin, se întregește imaginea acestui univers în mișcare. Poemul "Mai stăm" este ilustrativ în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Întoarcerea poetului"). Se va defini și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și eu la coarne la fel/ însetat și desculț/ și cineva din univers cu o coardă de bou/ ne biciuie însetat pe rând". Ioan Alexandru nu este preocupat, organizat și programatic, asemenea lui Nichita Stănescu, să dea o definiție poeziei. În spațiul poeziei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
interesantă, factorul care face politică și caracterizează straniu destinul războiului. Teoria lui e că "răzbelul se mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt țapeni și ăia și ăia./ Sunt ca boii ăia bici, care, când s-apucă-n coarne,/ Se tot împing încolo și-ncoace,/ Tot aștepți să se biruie și nu se mai biruie/ Stau așa și se morâncesc." Discuția ne amintește de personajul lui Marin Preda citat de "Cocoșilă", care vrea să explice și el politica neamțului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în cap pentru că face bube, să nu se culce în iarbă, că îi intră un șarpe în gură ("Momâile"). Tatăl era blând și visător, copilul îi păstrează o amintire duioasă; tatăl era un om puternic, capabil să-l scoată din coarnele vitei nărăvașe. Bunica era o ființă stranie, maniacă, dormea pe scândură și pe cergă după cuptor ("Baba"). Șirul de rubedenii sunt prezente, pentru a evoca alte întâmplări. Țața Manda îl va dezmoșteni pe Marin, pentru că îi lasă ogorul nearat ("Dezmoștenitul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o lume a ținuturilor reci, vin spre "așezări" gata oricând să se "răstoarne" în părinți, dacă e "frig primejdios". Obiceiul este familiar, din moși-stră moși se petrece așa. Mieii nu vor încerca să-și depășească condiția: "și mieilor le mijesc coarne/ Și foșnesc mărunt din dinți/ Gata oricând să se răstoarne/ dacă e frig primejdios/ Cu trupurile în părinți" ("Familialul obicei"). Marian Popa subliniază că Adrian Păunescu "are facultatea prodigioasă tipic hugoliană, de a emite spontan cantități maxime de imagini, emoții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că frigiderul era gol; i-am zis să ia o pastiluță sau măcar să gătească ceva bun, dar n-avea chef de nimic, îl durea capul; măcar n-a mai năvălit peste mine... Mai înfometată ca niciodată, am luat taurul de coarne și m-am apucat să fac eu o tocăniță; n-a stat lângă mine nici o clipă: s-a trântit în fața televizorului și s-a uitat la un film horror (exact ca numărul unu, exact ca numărul trei - mă tot întrebam
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Poloniei"7. În celelalte ocazii, fiind deplin conștient, nu s-a rușinat de originea lui țărănească. În polemicele purtate cu ziarele "Românul" și "Telegraful", din București, el a mărturisit: "Scriitorul acestor șire e însuși neam de țăran... și a ținut coarnele plugului, pe moșie părintească" ("Timpul", 15.1.1878). Iar altădată: "Vă asigur că între strămoșii din țara de sus a Moldovei, de care nu mi-e rușine să vorbesc, s-or fi aflînd, poate, țărani liberi" ("Timpul", 8.IV.1882
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nesupravegheați, prin ogradă și primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau la scăldat, în Balta de sub pădure (azi Balta Iul Leon) și făceau mare război, cu broaștele. Ilie se învățase a prinde șerpii cu mîna; îi aducea acasă și le da drumul pe jos, în bucătărie, ca să sperie pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului sau derizoriului: motani ce "surâd curtenitori/ Și sclifosiți din blănurile scumpe", "șerpi uriași cu fluturi calzi în gură", cerbul frumos în ale cărui coarne triste cresc "mari portocale clătinând lichide", "melcul suav", "fluturii miopi" sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori în palmă", "lalea ca ceapa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În rest/ ard ca o flacără răstignită între două poezii nescrise,/ numai Dumnezeu există/ simt mâna lui pe ceafa mea acoperită cu hârtie albă nescrisă/ degetele mele se rătăcesc în pădurile din inima Lui/. Un creion bont cu vârf din coarne de cerb mă desenează pe Carte. Sunt". În acest proces de relevare a unicului adevăr al ființei, iubirea (tema de recurență în Femei, Editura Junimea, Iași, 1997; Alt fel de sinucidere, Editura Junimea, Iași, 1998 și Amanții iluziei, Editura Timpul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vom înlocui cuvântul nostru de ordine liberal - Libertate, Egalitate, Fraternitate - nu printr-un alt cuvânt de ordine, ci prin aceleași cuvinte readuse la rangul lor de idee; vom zice dreptul la libertate, datoria egalității, idealul fraternității... Vom apuca taurul de coarne. De fapt noi am distrus de pe acum toate guvernele afară de al nostru, cu toate că multe din acele guverne există încă în drept, în zilele noastre dacă vreun stat ridică protestări contra noastră, căci antisemitismul lor ne este necesar pentru a guverna
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]