8,042 matches
-
de semnificant și o alta moderată, care acceptă semnificații comune, dar insistă asupra unicității resurselor expresive din fiecare mediu și asupra reconstruirii setului de instrumente analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră însă faptul că instrumentele conceptuale ale naratologiei textuale sunt uneori împrumutate din alte discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pentru sensurile codificate . Se recunoaște în acest fel faptul că forma și dimensiunea canalului impun unele condiții privitoare la genul de narațiuni care pot fi transmise, fără a refuza însă ideea că mesajele narative au o și o anume bază conceptuală care poate fi izolată de suportul lor material. În aceste condiții, în măsura în care media au proprietăți configuratoare specifice, ele pot fi considerate și canale, și limbaje. Televiziunea de pildă, ca mediu de transmisie, poate prezenta orice film, dar ca o modalitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
analizat fără studiul interacțiunii dintre subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o rețea de filiații istorice și conceptuale și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
dublu rol. În primul rând, urmărim să schițăm cadrul teoretic al schimbării sociale identificând totodată o viziune de referință pentru analiza identității, ceea ce, altfel spus, înseamnă să ne poziționăm în câmpul mai larg a ceea ce Merton (1957) numește "mari scheme conceptuale", iar Ritzer (2003) "mari teorii" sociologice. Totodată, vom insista pe descrierea a două procese pe care le considerăm extrem de relevante pentru contextul în care se află societatea românească: globalizarea și revoluția. În al doilea rând, ne propunem să punctăm în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
socială este însoțită implicit de: ideile de timp, diferență, eveniment sau proces și reper. Cu alte cuvinte, schimbarea vizează un eveniment sau proces social, se realizează în timp și se constată prin identificarea diferențelor specifice în baza unor repere stabilite conceptual. De unde și întrebările esențiale la care încearcă să răspundă, evident diferit, teoriile: Care sunt sursele schimbării? Care sunt caracteristicile schimbării? Care este direcția sau trendul schimbării? Care sunt efectele schimbării? 1.1.1. Schimbarea socială: viziunea sistemică Evoluționismul este una
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1973, 1976; Sztompka, 1993). Teoriile modernizării sunt preocupate în general de transformarea societăților preindustriale în societăți industriale și de consecințele acestui proces. Modernizarea e văzută ca o consecință naturală și firească a istoriei, ea înseamnă dezvoltare: "termenul modernizare o rudă conceptuală mult mai comprehensivă a termenului "dezvoltare economică" se referă la faptul că schimbările tehnologice, economice și ecologice se ramifică în întreg sistemul social și cultural" (Smelser, 1966:111). O serie de asumpții vezi Sztompka (1993:129-32) și Smith (1973:60-75
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acțiunile indivizilor. Însă cu toate că perspectivele procesuale angajează o epistemologie relativistă, continuă de fapt să utilizeze o metodologie pozitivistă. De fapt Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune că singura posibilitate de a studia schimbarea rămâne "înghețarea" la nivel conceptual a unor momente importante și tratarea lor ca evenimente singulare, ca puncte. Deci schimbarea cu toate că e continuă nu e analizabilă decât sub forma acestor secvențe "înghețate", care de fapt, până la urmă, sunt stări. Practic perspectiva procesuală asupra realității vorbește fie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai apară. Practic acest mod de înîelegere a societății ne forțează să concepem sistemul global social contemporan ca pe o societate. Robertson (1992) vede teoriile globalizării venind în continuarea teoriilor modernizării, dar nu se limitează la ele, precum Wallerstein. "Globalizarea, conceptual, se referă atât la comprimarea lumii, cât și la intensificarea conștientizării lumii ca un întreg ... atât la interdependențele globale concrete, cât și la conștiința asupra întregului global în secolul al XX-lea" (Robertson, 1992:8). Analiza e făcută prin prisma
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cooley, Wundt. Cu toate că o parte din conceptele la care vom face referire în cele ce urmează (volksgeist, conscience collective, we-ness) nu se află într-o relație de sinonimie directă cu noțiunea de identitate, ceea ce desemnează fiecare din punct de vedere conceptual poate fi asimilat acesteia într-o formă sau alta și într-o măsură mai mică sau mai mare. În viziunea lui Wundt, spiritul colectiv (Völksgeist) este la fel de real ca și spiritul individua pentru că dacă nu ar fi așa, o serie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca mijloc de atingere a scopurilor sale individuale. Am considerat necesară reîntâlnirea cu aceste perspective deoarece includ toate elementele de bază ale teoriilor curente asupra identității. Ele nu numai că punctează diferențiat continuumul esențialism-constructivism, ci prezintă și ambivalențe în construcția conceptuală a identității (ce pot fi identificate atât la Weber, cât și la Cooley și Durkheim). Totuși, identitatea este în primul rând o realitate obiectivă la Wundt și Durkheim (fiind o suprastructură cu caracter diacronic) și subiectivă la Cooley și Weber
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cine suntem?" nu trebuie să fie neapărat o calitate sau un substantiv; "noi suntem oameni care facem un anumit lucru într-un anumit fel" poate fi cel puțin la fel de revelator" (Jasper și Polenta, 2001:293). Cei mai mulți constructiviști își revendică originea conceptuală în renumita lucrare a lui Berger și Luckmann, Construirea socială a realității, apărută în 1966. Ideea generală a acestei lucrări este că realitatea socială este construită în interacțiune (prin negociere interpersonală și înțelegere implicită bazată pe istorie și experiență comună
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
analitice care se aplică unor situații care nu au făcut anterior obiectul explicit al valorizării de exemplu, sintagme precum "schimbarea climatului global" determină preocupare pentru stratul de ozon și prețuirea mediului; c) conexiuni între valori 12, adică dezvoltarea unor legături conceptuale între fenomene văzute anterior ca neconectate sau conectate într-un mod diferit. Rochon arată că de regulă crearea de noi valori începe cu generarea de idei sau perspective noi în cadrul unor mici grupuri de persoane cu simț și gândire critice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui câmp, un model conceptual de abordare a identității și de a căuta să vedem cum se poate empiriza acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural al tinerilor români. Volumul se deschide cu o analiză a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ani de activitate opere remarcabile de ceramicăși sculptură aflate acum în patrimoniul câtorva muzee importante din România. Muzeul din Iași deține cele mai multe dintre lucrările artistului. Cercetându-i activitatea creatoare, constatăm faptul că ideile artei sale s-au coagulat întro viziune conceptuală decorativă mai ales. Materialitatea pământului, ales, prelucrat, modelat și dăruit focului spre împlinire estetică, sunt datele prin care decorativismul amintit s-a concretizat. Pentru operele sculpturale, Ioan Antonică a recurs la materialele tradiționale: lutul, gipsul, piatra și lemnul, pe care
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
personale de la Iași din 1966 și 1970, s-a impus prin modul original de a crea familii de personaje, individualizate tipologic, dar asigurând și identitatea grupului. Ion Antonică e preocupat de a realiza un explicit transfer între proiectul teoretic motivat conceptual și finalitatea plastică a operei. Germinție, Rod, Ancestrală sunt ilustrări convingătoare pentru direcția sigură a parcursului artistic. Valentin Ciucă, 2004 Din confesiunile artistului ĂĂÎncă din timpul anilor de facultate, mi-am intensificat preocupările de studiu și creație. Fiind student în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
sesizează un fapt destul de des întâlnit ulterior în practică, referitor la termenul de comunitate, și anume că într-un anume fel, destul de confuz, toate instituțiile Uniunii folosesc termenul de "Comunitate" pentru nenumărate scopuri 1. Dat fiind faptul că, la nivel conceptual, termenul parlament (ca de altfel și cel de organizație parlamentară) este specific mai multor discipline, printre care: studiul relațiilor internaționale, științele politice, sociologia, istoria și dreptul, s-a operat, pe parcursul lucrării, cu limbaje sectoriale, astfel încât, chiar dacă predominant este limbajul juridic
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
studiul relațiilor internaționale, științele politice, sociologia, istoria și dreptul, s-a operat, pe parcursul lucrării, cu limbaje sectoriale, astfel încât, chiar dacă predominant este limbajul juridic, atunci când, de exemplu, se abordează subiectul din perspectivă politologică, limbajul specific se adresează unui cititor avizat. Cadrul conceptual: delimitarea conceptelor operaționale În vederea unei bune înțelegeri a accepțiunilor terminologice folosite pe parcursul lucrării, se impune definirea unora dintre conceptele operaționale din această lucrare. Noțiunea de parlament este considerată o categorie centrală a concepției despre stat. Alegerea parlamentului de către cetățeni, identificarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
procedură a făcut obiectul deciziei Curții Constituționale Federale din Germania, în hotărârea pronunțată la 30 iunie 2009446. Concluzii Axată pe regimul juridic al instituției parlamentului în dreptul intern al statelor și în dreptul internațional public, lucrarea de față a oferit o abordare conceptual analitică, dar și o abordare transversală, corelând dinamica practicilor juridice cu transformările din viața internațională. Concluziile au revelat faptul că noțiunea de parlament depășește percepția clasică și sfidează limitele rigide ale regimului juridic, marcând traiectorii precise în orizontul cooperării internaționale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
această perioadă postmodernă în care pluralitatea se manifestă pregnant, cartea Semiotici textuale este o provocare care permite cititorului să vadă și să privească multitudinea textelor și a discursurilor interdisciplinar, folosind aparatul critic oferit de abordarea semiotica, desfășurată atât la nivel conceptual cât și la cel al analizei studiilor de caz. Avem astfel de a face cu semiotici și cu texte (nu numai literare) care ne invadează lumea în care trăim; parcurgând traseul semioticilor textuale, cititorul descoperă că puterea de a transforma
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
parte, analiza critică a discursului (van Dijk 1977, 1985; Fairclough 1989), care oferă reprezentărilor o macrostructura ideologică construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. Lectură semiotica propusă de autoare are în vedere trei sisteme semiotice: * participanții reprezentați. Reprezentările narative și conceptuale ale textelor corporatiste, politice sau literare, care se regăsesc în cartea Semiotici textuale, sunt construite pe publicuri, politicieni sau personaje care trăiesc prin ceea ce produc (non)verbal. La rândul lor, aceștia devin creatori prin aceste forme de productie semiotica, în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o distincție, ci dimpotrivă, operația de incluziune este activată. Ceea ce percepem pe baza proceselor din sistemul nostru senzorial și nervos sunt instanțe ale obiectului dinamic, care iau formă obiectului imediat. Dacă obiectul dinamic este exterior semnului, fiind cunoscut prin imagini conceptuale, obiectul imediat este în interiorul semnului, fiind formă conținutului primului obiect. Această trecere de la obiectul dinamic (CP 4.536, 8.12) la cel imediat se obține prin intermediul subiectului. Jørgen Dines Johansen și Svend Erik Larsen (2002: 28) oferă în cartea Signs
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
opuși) și terțitate, sugerat prin prefixul "hetero-" (set de termeni actualizați care intră într-o potențială reconciliere a diferențelor). Acest nivel al incompletitudinii și al subdeterminării arată infinitatea interpretărilor care nu pot fi limitate la un set anume de noduri conceptuale. După cum am menționat, Marcel Danesi își construiește teoria metaforelor și a decodării exact pe acest tip de circuit care se află dincolo de teoria lui Peirce, printr-o reprezentare verticală a nivelurilor metaformei, meta-metaformei și metasimbolului. O explicație valabilă pentru această
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
teoria lui Peirce, printr-o reprezentare verticală a nivelurilor metaformei, meta-metaformei și metasimbolului. O explicație valabilă pentru această interrelaționare necesară în fluidizarea de la obiect prin semn poate fi regăsita în abordarea cognitivă, prin spațiile mentale (Faucconier, Turner 2002) sau structurile conceptuale (Langacker 1991; Jackendoff 2007), care reprezintă acele domenii separate ale structurilor referențiale sau nivelul structurii mentale independent de sintaxa și fonologie. Structurile conceptuale sau spațiile mentale sunt, potrivit lui Jackendoff (2007), în mare parte autonome de limbă, dar epistemologic anterioare acesteia
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
obiect prin semn poate fi regăsita în abordarea cognitivă, prin spațiile mentale (Faucconier, Turner 2002) sau structurile conceptuale (Langacker 1991; Jackendoff 2007), care reprezintă acele domenii separate ale structurilor referențiale sau nivelul structurii mentale independent de sintaxa și fonologie. Structurile conceptuale sau spațiile mentale sunt, potrivit lui Jackendoff (2007), în mare parte autonome de limbă, dar epistemologic anterioare acesteia. Astfel, putem explica de ce un singur obiect (non)verbal va depăși iconicitatea sau nivelul metaformei, sugerând o anumita indexicalitate/ nivelul meta-metaformei sau simbolicitate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]