5,487 matches
-
și trupele rebele au fost exterminate până la ultimul om, totul în răstimp de unsprezece zile de la moartea stăpânului. Nu ne mândrim cu aceasta, dar credem că va mângâia sufletul seniorului nostru în lumea de apoi, fie și numai puțin. Hideyoshi conchisese în scrisoare că rezultatul tragediei ar fi trebuit să fie un motiv de mare bucurie, dar Katsuie nu se bucura câtuși de puțin. Dimpotrivă, pe chipul lui se așternu însăși starea contrară, încă dinainte de a fi terminat de citit. Evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din viața lui Caragiale” și de la palat primește urări de la regina Elisabeta. La Budapesta, tinerimea universitară îl sărbătorește cu o imensă însuflețire, în timp ce la Berlin, pe adresa sărbătoritului sosesc nenumărate telegrame de la personalitățile de primă mărime. În această situație, Caragiale conchide: „Așadar, față de atâtea manifestări de dragoste să mai zic că munca mea n-a fost răsplătită?” (pag. 406). În acest timp Panait Cerna scrie: „Nenea Iancu e supărat rău pe Țara Românească pentru că l-a serbat la 60 de ani
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
primește o serie de musafiri personalizați a fi: Tristețea, Durerea plus Iluzia, dl. Greșeală - care o invită la dans, Plânsul, dl. Greață plus dna Greață. Toate personajele acestea vor s-o țină de mână, semn al dragostei lor, dar Amelia conchide imediat: sunt jucăria Soartei, am întâlnit o inimă de șarpe, există cuvinte care ucid... Când cari tristețe simți Durerea și Frica, iar Ministrul Nepăsării - un Andrei C., e acuzat de genocid al sentimentelor ei. Vedem un început de jurnal mustind
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
am mai duce așa ceva, spuse Darius. Fiecare cu propriile lui ciudățenii. Atât timp cât monstruleții de care vorbeai sau mai știu eu ce, îmi aduc credite, pe mine nu mă interesează la ce-i folosesc sau de ce unii sunt pasionați de așa ceva, conchise el. - Desigur, nici eu nu am habar și sincer, nici nu mă interesează prea mult. Numai că nu am putut să nu observ că de la o vreme sunteți aproape singurii care mai treceți pe aici, așa că mă miram și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Poha a declarat autorităților, că te-a rugat să-i faci acest mic hatâr. Nu a fost prea cooperant, la început, dar până la urmă a fost convins să-și mărturisească păcatele. Deci nu mai are nici un rost să mai minți, conchise el. Acum să te văd ce-și poate pielea, căpitane. O să-mi rezerv bilet de plecare imediat ce termin cu tine. Birmaq știu că nu poate verifica cele spuse de locotenet-gardian atâta timp cât placa-misivă nu-i era adresată lui. Dar nu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Ileana brașovenița, cea care i-a vândut mai înainte locul, îi dă o scrisoare de adeverire în care spune: “Adeverescu eu,... pentru un loc de casă, care... l-am vândut lui Chiriiac calfii de chetrari”. La sfârșitul cercetării, hotarnicii au conchis: “Și nerămânând pricină nici de vreo parte am făcut... această mărturie hotarnică la mâna lui Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în cârdășie cu cei de la ALRO Slatina. Aici terminăm episodul acesta fiindcă dom’ președinte a urcat deja în avion și și bate capul cu ce a vrut să spună un ins prin cuvintele: ERRARE HUMANUM EST, SED PERSEVERARE DIABOLICUM. A conchis în final, dă-l dracului, o fi în chineză fiindcă nici într-un caz nu este în engleza vorbită pe vapor... (continuarea în episodul de mâine, nu-l pierdeți, fiindcă e mai grozav decât femeia cu barbă și bărbatul cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
aruncate flori dimpreunå cu lacrimile evaporate în parfumul descompunerilor råsunând pe dunga clopotului Mâine situl A4 își va aråta viscerele aburinde și arheologul va pune în fața areopagului fragmente din cuvintele descifrate cu carbon 14 și un primus inter pares va conchide textele urmåtoare au fost considerate nesatisfåcåtoare încurajându-i pe toți membrii suitei så ofere comentarii și påreri și tedeumuri constructive la aceste texte pentru a-i ajuta pe autorii îmbålsåmați så treacă Acheronul de celulozå îndesați în coșuri pline de
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1641]
-
știu în preajmă în orice clipă - chiar și în vis - și acum... Până mâine mai este, fiule. Așa că hai să dereticăm oleacă prin chilioară. Când am sfârșit treaba, bătrânul și-a rotit privirea prin încăpere, ca o gospodină, și a conchis: Am făcut-o și pe asta. Acum nu ai decât să îngădui gazdei să-și omenească musafirul. Și nu cu oarece acolo, ci cu... ceva ce nici nu visezi... Asta e singura dată când m-ai prins descoperit, părinte. Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a spus Chaquie. —Ba nu sunt, a insistat Eamonn cel gras. Sunt foarte diferite. Batonul Lion are în el alune, pe când Picnic e plin cu stafide. La suprafață sunt la fel fiindcă amândouă sunt pe bază de napolitană. —Bine, a conchis Chaquie. Eamonn a rânjit. — Dacă e cineva pe lume care să știe sigur, atunci ăla ești tu. Eamonn și-a dat semeț capul pe spate, în timp ce fălcile îi tremurau de parc-ar fi fost din jeleu. Sugestiile au continuat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-și facă vasectomie, ca ea să nu mai facă cheaguri de sânge. — Să-mi bag cracii dacă o să mă pună cineva pe mine să-mi fac vasectomie! spuse ciocolata Mars. Vreau să știu că-s întreg acolo. Toți avem ambiții, conchise Wilt. — N-o să se-apuce nimeni să-mi hăcuiască ouțele cu un afurisit de cuțitoi! spuse perciunatul. Nici n-ar vrea nimeni, aruncă altcineva. — Ce zici de gagiul la care i-ai pompat gagicuța? întrebă ciocolata Mars. Pun pariu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
imediat din sprâncene spre mine. Mă Înroșesc instantaneu, simțindu-mă ușor neloială. O să zică că râdeam de Connor. Ceea ce nu-i adevărat. Nu-i adevărat. — Iar 90 la sută dintre adolescente ar prefera să aibă un conținut caloric mai scăzut, conchide Connor. Dar același este și procentajul celor care ar dori ca batonul să aibă un strat mai generos de ciocolată. Ridică din umeri a neajutorare. — Nu știu nici ei ce naiba-și doresc, spune cineva. — Am intervievat adolescenți de toate rasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de asta-i vorba (Zina a trântit ceașca de-am crezut c-o să facă zob farfurioara), nu mă gândesc să mă căpătuiesc prin căsătorie! A, nu, normal că tu nu te gândești, dar dac-așa vine de se leagă... a conchis tanti pe tonul ei afectat, potențându-și vulgaritatea vorbelor de la urmă cu un fel de zâmbet în ochi, perceptibil sub ochelarii de vedere. Gata, mamă, nu vrei să terminăm discuția asta? a intervenit în sfârșit fiu-său și cumnatul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
am fost trimiși aici! Cè putem conferi un sens mai înalt, poetic sau filosofic, sentimentului vital care ne îndeamnè sè ne trèim viața, asta e cu totul altceva! Dar, in ce te privește, eu rèmân la punctul meu de vedere, conchide el, Matei, tu ai nevoie de o femeie adevèratè! Asta crede și Ilarie, cè femininul va salva lumea! Lasè-l tu pe Ilarie! Eu vorbesc de o femeie, nu de feminin, èsta e un concept, dragul meu, dar o femeie realè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
îi dè dreptate, el știe cè istoria nu e zânè bunè, dar mai știe și cè nici viața nu e o zânè bunè! Acum, uitându-se pe geam, în mersul trenului, încercând sè vadè ceva prin întunericul de afarè, Matei conchide cè dacè n-ar fi fost acel ar fi mai bine sè nu ne mai vedem nici el nu s-ar fi gândit atât de serios la plecarea în America, rèmânând în țarè, dar, fiindcè nu mai are nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
adulmecându-mè că un câine, exagerând și, amuzat de noile mele obsesii, declarè emfatic, Nu simt nimic! sau, alteori, Iar ai exagerat cu parfumul! Din pècate, desi îmi este un prieten adevèrat, nu mè pot baza prea mult pe observațiile lui, conchizând cè, într-o astfel de problemè delicatè, cel mai bine ar fi sè cer ajutorul unei femei, Dar cui? la AnM nu mè mai pot duce, Sè nu mai vii, Matei! așa mi-a spus ultima oarè când și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ai pèțit, bè! Unde te crezi? Las-o mai moale! Cam asta-i optică de viziune a românului! îmi place sintagma asta, optică de viziune, oare de unde o fi prins-o plutonierul?! sper cè nu din regulament! Ce sè-i faci?! conchide filosofic plutonierul major, Nu toți știu ce-i aia datorie! Cuvântul datorie al plutonierului major cade că o palmè peste obrazul meu, pleznindu-mè, e un om al datoriei plutonierul major, mie mi-a adresat acest cuvânt! că unuia care trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
propriilor gânduri, se înfășura în reverii nesfârșite, medita îndelung, rățoindu-se în mod nefiresc dacă era întreruptă. Și, jos, în bazar, mai era și băiatul de la Hungry Hop, care n-avea habar de chinul prin care trecea ea. — Baap re! conchise ea, ar trebui să afle cu siguranță, pentru că acesta era un mod îngrozitor și supărător de a se simți. Această stare de lucruri era de nesuportat. Uite cum ajunsese, nu mai era fata puternică de altădată și era lipsită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
posibil. Eu comand aici. O să plecați pe înserat, și vreau să fiți înapoi când se luminează. E clar? — Foarte clar, domnule... — Și pentru dumneata, Ajamuk? Am auzit, domnule locotenent. — Saud? — O să trimit un om la căderea serii. — Atunci, de acord, conchise. Mâine vreau să mă întorc la Tidiken... M-am săturat de targuí, de căldură și de situația asta absurdă. Dacă n-a murit și nu vrea să se predea, terminați-o cu el, împușcați-l. Aproape în aceeași clipă regretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
omor și mă va duce unul dintre ei. — N-o vor face dacă nu le dau eu ordin. Celălalt îl privi îndelung, ca și cum ar fi cântărit prostia vorbelor pe care le spusese: — N-or să te asculte dacă ești mort, conchise. N-am nimic împotriva lor, adăugă. Nici împotriva ta. Făcu o pauză și spuse calm: — E bine să știi când câștigi și când pierzi. Tu ai pierdut. Locotenentul Razman încuviință cu un gest: — Ai dreptate, recunoscu. Am pierdut. Când s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
îndeplini niciodată, fiindcă sunt utopice... Tăcu și puse din nou paharul pe nisip, lângă foc, simțind pironiți asupra lui ochii targuí-ului, ce se iveau pe deasupra litham-ului și păreau că vor să pătrundă dincolo de fruntea sa. — Ți-e frică de el, conchise în cele din urmă Gacel. Tu și toți ai tăi vă temeți îngrozitor de el, nu-i așa? încuviință cu convingere. — îi jurasem credință și, cu toate că n-am participat la complot și am aflat de el când totul se terminase, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ai despuiat, ei erau mai mândri, tu i-ai Înjosit». Fiara asculta, fermecată, Îmblânzită. Căpătă putere asupra ei, reuși s-o domesticească. De atunci, nici o panteră nu cutează să se apropie de el, iar oamenii se țin la distanță.” Manuscrisul conchide: „Când vine vremea răsturnărilor, nimeni nu-i poate opri cursul, nimeni nu-i poate fugi din cale, unii reușesc să se slujească de ea. Mai mult ca oricine altcineva, Hasan Sabbah a știut să Îmblânzească cruzimea lumii. A semănat frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o lamă de pumnal, e sigur că ai să le primești, fie că porțile Îți sunt larg deschise, fie zăvorâte. Discipolul apropie scrisoarea de mustață, o adulmecă zgomotos, apoi o citește și o recitește. — Diavolul ăsta nu se Înșeală, poate, conchide el. Tot la Alamut siguranța ta ar fi cel mai bine chezășuită. La urma urmei, Hasan ți-e prietenul cel mai vechi. — Deocamdată, cel mai vechi prieten mi-e vinul nou de Merv! Cu o plăcere copilărească, Omar Începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că și coridoarele și infirmeriile sunt pline, cu situația de a nu ști, din pricina lipsei de spațiu și a dificultăților de manevră, unde să le mai punem pe cele Încă disponibile. Sigur că există o modalitate de rezolvare a problemei, conchideau responsabilii spitalelor, Însă, pentru că ea ar aduce atingere, chiar dacă tangențial, jurământului lui Hipocrate, hotărârea, În cazul În care va fi luată, nu va putea fi nici medicală, nici administrativă, ci politică. Cum pentru cineva care Înțelege repede câteva cuvinte au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Într-adevăr merită numele de moarte, deși când se va Întâmpla asta nu va mai fi nimeni ca să-l pronunțe, restul despre care am vorbit până acum nu sunt decât amănunte infime, chestiuni nesemnificative, Prin urmare, moartea nu e unică, conchise inutil ucenicul filozof, Este exact ceea ce am obosit să-ți tot explic, Cu alte cuvinte, o moarte, aceea care era a noastră, și-a suspendat activitatea, celelalte, cele ale animalelor și ale vegetalelor, continuă să opereze, sunt independente, fiecare lucrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]