35,112 matches
-
într-o manieră durabilă". Declarația de la Berlin privind educația pentru dezvoltare durabilă, Berlin, 17-19 mai 2021, UNESCO. Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice (2015) este cel dintâi acord global cu forță juridică obligatorie și stabilește trei obiective concrete, care trebuie atinse în contextul mai larg al obiectivelor de dezvoltare durabilă: în primul rând, menținerea creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
național poate fi găsit pe site-ul www.edu.ro la subsecțiunea "Olimpiade și concursuri". (2) Nevoia de a proteja mediul și de a combate schimbările climatice Schimbările climatice reprezintă o provocare globală, presupun o abordare responsabilă, precum și întreprinderea de acțiuni concrete la nivel global, regional, național și local. Omenirea se confruntă, simultan, cu două crize majore - climatică și de mediu, ambele de o amploare și o urgență fără precedent. Comunitatea științifică a atras în repetate rânduri atenția asupra efectelor devastatoare pe
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
un instrument esențial și una dintre cele mai importante căi de a contracara schimbările climatice. Educația reprezintă mult mai mult decât simpla predare de cunoștințe și principii, fiind, în sens larg, educația pentru schimbare socială, prin sensibilizarea publicului și acțiuni concrete, în scopul de a crea un viitor durabil. Astfel, misiunea secolului XXI este aceea de a realiza dezvoltarea sustenabilă, utilizând educația ca strategie pentru atingerea durabilității. Capitolul V OBIECTIVELE GENERALE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE Strategia urmărește patru direcții de acțiune: 1
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
ghid pentru profesori, suport în desfășurarea de activități în natură, pe baza unui ghid. Este nevoie de o pregătire prealabilă a profesorilor despre ce înseamnă ieșirea cu copiii în natură și de punerea la dispoziție a unor exemple de activități concrete pentru o lecție în natură. Ar trebui ca formarea profesorilor pentru facilitarea experiențelor în natură și pregătirea pentru un act didactic în natură să fie prioritare. M2.4.3. Familiarizarea cu orizontul local. Înființarea de cluburi în unitățile de învățământ, dedicate schimbărilor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
fața legii - respectarea legii; libertate de expresie, a opiniilor, libertatea de conștiință; implicare civică în viața comunității; cetățenie activă. ... d) Educație socială - exemple de conținuturi: – clasa a V-a: drepturi ale copilului; responsabilități asociate acestora, exemplificarea unor drepturi în contexte concrete (de exemplu, dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educație, dreptul la joc și activități recreative, dreptul la protecție împotriva violenței, abuzului și exploatării, dreptul la securitate și protecție socială, protecția mediului - condiție a vieții); ... – clasa a VII-a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
climatice și protecția mediului și vizează învățământul preuniversitar prin creșterea expunerii elevilor la informații referitoare la factorii care duc la degradarea mediului și la schimbări climatice, asigurând contextul pentru ca aceștia să se implice, pe perioada de școlarizare, în activități concrete de protecție a mediului. Prin urmare, obiectivul educației pentru mediu și schimbări climatice constă în dezvoltarea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare protejării mediului și combaterii schimbărilor climatice. Educația pentru mediu și schimbări climatice vizează educația pentru schimbare socială, prin
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
urmare, obiectivul educației pentru mediu și schimbări climatice constă în dezvoltarea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare protejării mediului și combaterii schimbărilor climatice. Educația pentru mediu și schimbări climatice vizează educația pentru schimbare socială, prin sensibilizarea publicului și prin acțiuni concrete, în scopul de a crea un viitor sustenabil. Implementarea unui program educațional național pentru mediu și schimbări climatice constituie un obiectiv-cheie care este atins prin introducerea în structura anului școlar a unei săptămâni dedicate mediului și schimbărilor climatice, Săptămâna verde
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
II de muncă în vederea pensionării, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și a II-a de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.). Ca urmare a negocierilor dintre sindicate și angajatori, cu respectarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Muncii
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
Guvernul asupra rezultatelor obținute în îmbunătățirea condițiilor de muncă. A da posibilitatea caselor de pensii ca pe cale administrativă să anuleze rezultatele negocierilor purtate între sindicate și angajatori în urmă cu zeci de ani și care aveau în vedere condițiile concrete din unitățile respective și de la locurile de muncă vizate, considerând, în mod retroactiv, că încadrările efectuate încalcă legislația privind încadrarea în grupe superioare de muncă echivalează cu o analiză retroactivă a conformității cu legislația în materia încadrării în grupele
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, iar legea nu este concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete. În acest caz în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat. ... 13. De asemenea, nerespectarea procedurii legale de transfer interdomenial, respectiv din domeniul public
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (a se vedea Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060 din 26
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
de drept supuse incidenței lor, Curtea reține că susținerea pretinsului caracter discriminatoriu este lipsită de temei și nu poate fi primită. ... 19. Cât privește elementele vizând aplicarea în timp a dispozițiilor noului și vechiului Cod de procedură penală în cazul concret supus judecății, Curtea constată că acestea excedează controlului de constituționalitate. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
nivel de tip de habitat, ● evaluarea factorilor cu impact asupra habitatului și propunerea de măsuri de gospodărire adecvate, ● monitorizarea dinamicii stării de conservare pentru analiza eficienței modului de gospodărire și îmbunătățirea continuă a managementului promovat. Metodologia de monitorizare prezintă modalitatea concretă în care se efectuează monitorizarea unei specii sau habitat, în funcție de specificul acestuia: parametrii și indicatorii supuși evaluării, modalitatea de culegere a datelor, suprafețele și locațiile în care se culeg datele, modul de stocare a acestora, de prelucrare, instrumentele
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv anul 2017, este competentă să analizeze prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecății. ... 21. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive a legii-cadru, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“. ... 58. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019). ... 68. Curtea a reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de lege, așa cum de altfel statuează și art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit căruia „drepturile de natură salarială se
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
un drept și o obligație a legiuitorului“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006) și că „stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, precitată). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
nu este suficientă pentru a sprijini dezvoltarea durabilă. Simpla existență a legislației nu garantează gestionarea eficace. Cadrul trebuie să fie stabilit de comun acord pentru a asigura coordonarea dintre autoritatea centrală și autoritățile locale în vederea integrării eficace în politici concrete. În ceea ce privește delegarea, atribuțiile trebuie să fie revizuite pentru ca nivelurile de guvernare cărora le este transferată responsabilitatea să beneficieze de competențe și funcții suficiente (acest lucru permite asumarea răspunderii). Întrucât, în fond, strategia națională de dezvoltare urbană
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
pentru fiecare obiectiv prioritar, strategia definește și un plan de acțiune privind punerea în aplicare, ce are la bază doi piloni: i) investițiile în infrastructură și ii) consolidarea capacităților. Planul de acțiune privind punerea în aplicare urmărește să definească acțiuni concrete care ar trebui întreprinse pentru a realiza obiectivele strategiei. De asemenea, se bazează pe același principiu al unei abordări diferențiate ca răspuns la dinamica de dezvoltare și instituțională din diferitele zone urbane. Prin urmare, urmărește să vizeze diferite investiții specifice
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
admis acordul de recunoaștere a vinovăției, Curtea constată că interesul autoarei în invocarea excepției de neconstituționalitate nu mai subzistă, astfel că motivele de neconstituționalitate nu pot fi reținute, întrucât relevă o situație ipotetică, care nu are legătură cu soluționarea cauzei concrete deduse judecății. ... 21. Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Tot astfel, Curtea a mai reținut, într-o
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014), iar excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curții Constituționale trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra desfășurării procesului, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părți (în acest sens, Decizia nr. 566 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
cuprinse în art. 5 alin. (5)-(9) din Decretul-lege nr. 118/1990, introduse prin Legea nr. 130/2020, nu se opune prin el însuși recunoașterii drepturilor reglementate în beneficiul acestora, cât timp se stabilește pe baza circumstanțelor cauzei că, în situația lor concretă, se regăsește cazul descris în ipoteza legală și de aici, implicit, și rațiunile avute în vedere de legiuitor la edictarea actului normativ. ... 67. Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul familiei, adopția își producea efectele de la data încuviințării ei
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze prevederile criticate din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecății. ... 17. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) și prin
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. ... 25. Totodată, invocarea prevederilor art. 21 din Constituție este lipsită de fundament, de vreme ce contestatorul a beneficiat de posibilitatea, valorificată în mod concret, de a se adresa unei instanțe naționale, în speță Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 26. În același timp, Curtea constată că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]