7,702 matches
-
Mintzberg, H., Grandeur et decance de la planification strategique, Dunod, Paris, 1994. Mintzberg, H., Quinn, J., The Strategy Process, Prentice-Hall, Inc., New Jersey, 1991. Miu, Al., Mari succese În afaceri, ALL Beck, București, 1999. Naneș, M., „Strategii de firmă În mediul concurențial”, Buletin economic legislativ, nr. 12/1996, Editura Tribuna economică, București. Naneș, M., Managementul strategic al Întreprinderii și provocările tranziției, ALL Beck, București, 2000. Neghandi, A.R., Welge, M.K., Advances in International Comparative Management. A Research Annual. Beyond Theory Z: Global
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
of International Competition”, California Management Review, iarna 1986 (b), p. 9. Porter, M.E., „From Competitive Advantage to Corporate Strategy”, Harvard Business Review, 65 (3), mai-iunie 1987, p. 46. Porter, M.E., Choix strategiques et concurrence, Economica, Paris, 1990. Porter, M.E., Strategie concurențială, Teora, București, 2001 (a). Porter, M.E., Avantajul concurențial, Teora, București, 2001 (b). Power, K.P., „How We Can Move Office Work Offshore to Enchance Output”, Wall Street Journal, 9 iunie 1983, p. 30. Prahalad, C.K., Doz, Y.L., The Multinational Mission
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
b), p. 9. Porter, M.E., „From Competitive Advantage to Corporate Strategy”, Harvard Business Review, 65 (3), mai-iunie 1987, p. 46. Porter, M.E., Choix strategiques et concurrence, Economica, Paris, 1990. Porter, M.E., Strategie concurențială, Teora, București, 2001 (a). Porter, M.E., Avantajul concurențial, Teora, București, 2001 (b). Power, K.P., „How We Can Move Office Work Offshore to Enchance Output”, Wall Street Journal, 9 iunie 1983, p. 30. Prahalad, C.K., Doz, Y.L., The Multinational Mission: Balancing Local Demands and Global Vision, Free Press
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și din dorința de a oferi asistență externă statelor terțe; în acest context diplomația europeană a urmărit să relanseze dialogul politic și de securitate, fiind gândit că o structură capabilă să furnizeze un cadru diplomatic complementar celui existent și nu concurențial procesului de pace, încercând să reducă tensiunea între israelieni, palestinieni și statele arabe vecine implicate în acest conflict.540 Implicarea UE în Orientul Mijlociu s-a axat în special pe activități specifice de managementul crizei prin oferirea de asistență palestinienilor din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere în secolele trecute prin cursa pentru colonii, iar în zilele noastre prin multiplicarea corporațiilor multinaționale. Pentru ca o lume mai dreaptă să fie
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Centrală și de Est, aflate într-un proces de tranziție spre economia de piață liberă, a fost reprezentată de înființarea societăților private pe acțiuni și a piețelor necesare pentru tranzacționarea acțiunilor acestora. Plecând de la acest deziderat major, dezvoltarea unei piețe concurențiale libere în cadrul economiei acestor țări, trebuie să se bazeze pe reînființarea burselor, care apar odată cu formarea economiei de piață și care constituie un indicator de evaluare a nivelului de transpunere în practică a obiectivelor reformei. În acest sens, cel mai
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
În limbajul comun, termenul de bursă este folosit și ca bursă de studiu, care își are originea etimologică în “săculețul” folosit în Evul Mediu pentru păstrarea banilor. Așa cum s-a arătat, bursa este o piață, o instituție specifică econo- miei concurențiale, privată sau de stat, înființată prin lege și supraveghetă de stat. Bursele sunt piețe special organizate de către stat sau de asociații private, în cadrul cărora se pot încheia tranzacții de mărfuri, acțiuni, obli gațiuni, redevențe, bonuri de tezaur, trate, bilete la
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
tendința ce o are economia mondială, în general, și economia unei țări, în special. Bursa măsoară starea vieții economico-sociale și prognozează perspectiva pe termen scurt a economiei și a societății umane în domeniul afacerilor. 5. funcția de simbol al economiei concurențiale este realizată de bursă prin efectul celorlalte funcții menționate mai sus. Bursa, prin specificul ei, concentrează cererea și oferta, creând condiții pentru concurență, astfel că prețurile bursiere capătă un rol însemnat în menținerea, reorientarea și restructurarea economiei prezente și viitoare
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
bursei. Statutul bursei de mărfuri, la care aderă în mod obligatoriu și necondiționat toți membrii bursei, are în vedere pe lângă rolul de a crea credibilitate și scopul de a institui o bază juridică solidă acestei instituții de bază a economiei concurențiale. În practica comercială s-a observat că o serie de uzanțe stipulate în Statutul bursei, deși valabile exclusiv pentru bursă, sunt preluate și pentru reglementarea de ordin general a unor legături comerciale. În general, statutul unei burse de mărfuri cuprinde
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
se dorește o colaborare de durată, se semnează un contract cadru de reprezentare a clientului de către acesta. Valoarea comisionului perceput de A.I. B. este negociabil cu clientul și nu este impusă de Regulamentul bursier, plafonul ei putând fi un element concurențial în câștigarea clienților virtuali. El înglobează și comisionul Bursei, care se cifrează la 0,2 % din valoarea tranzacției, pentru primele două piețe și 0,25 %, pentru piața a treia. Prin contractul de reprezentare, membrul Bursei Române de Mărfuri București, identificat
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
a ieșirii din religie"340. Și din acest motiv Creștinismul "rămâne religia posibilă a unei societăți post religioase"341. Civilizațiile, deci și cea occidentală, sunt constituite ca mentalități colective, ca o sumă și o sinteză de valori, care în raport cu elementul concurențial dintre ele, se pot constitui în avantaje sau în tot atâtea dezavantaje. "Psihismul", așa cum îl numește Alphonse Dupront 342, determină în mod fundamental atitudinea față de lume și viața în interiorul unei culturi. Religia este trăsătura cea mai puternică, nucleul civilizațiilor și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Pe viitor, sursele de divergență cu potențial conflictual vor decurge mai puțin din litigiile teritoriale sau etnice, cât din competiția pentru resurse, pentru performanța economică și prosperitate, punând în contrast diferite opțiuni de dezvoltare, bazate pe ideologii sociale și religioase concurențiale. Factorii religioși și culturali joacă un rol tot mai consistent în peisajul global actual, ceea ce sporește complexitatea mediului internațional și diversifică așteptările la adresa performanței diplomatice. Mă alătur acelor lideri de astăzi care văd în ideile și valorile umane cea mai
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
perioada de război care a precedat-o, noile state membre aspiră la o solidaritate bazată nu pe o noțiune abstractă a importanței păcii, ci pe una cât se poate de reală, a eficienței instituțiilor democratice și a consolidării mediului economic concurențial. Acest mesaj este și principalul catalizator al extinderii Uniunii, iar noile state membre doresc să joace un rol determinant în ceea ce privește continuarea acestui proces, astfel încât perspectiva europeană, ca element generator de stabilitate și dezvoltare, să fie extinsă dincolo de granițele Uniunii, ale
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de competitivitate. Produsele românești trebuie să facă față concurenței de pe piața unică atât prin standarde de producție, cât mai ales prin punerea în practică a unor politici orientate către cerințele pieței și ale consumatorilor. Cred că rezultatele adaptării la provocările concurențiale ale pieței unice vor fi benefice în primul rând pentru cetățenii români. Sunt convins că România va reuși să facă față acestor provocări; nu va fi un drum ușor, însă rezultatul final, o Românie prosperă și europeană, merită toată eforturile
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
închei, în Raport nu s-a sesizat o chestiune foarte importantă - pentru prima dată, la criteriile economice de aderare se scrie în Raport că se estimează că România va fi capabilă ca, de la 1 ianuarie 2007, să facă față forțelor concurențiale de pe piața internă a Uniunii Europene. Deci este pentru prima dată când se consideră că această a doua parte a criteriului economic este îndeplinită de România. Dan Cristian Turturică: În urma unei discuții pe care am purtat-o cu ceva vreme
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în Ungaria, vedeți că cele mai multe prețuri - de exemplu, la agroalimentare - sunt cu 15-20% mai joase decât actualele prețuri din București. Alice Iacobescu: Și cum vă explicați acest lucru? Vasile Pușcaș: Îmi explic în primul rând pentru că s-a dezvoltat sistemul concurențial al pieței. Să dezvoltăm capacitatea concurențială a actorilor de piață, să dezvoltăm aceste structuri de piață și ele vor duce la o reglare a prețurilor. Eu mă aștept, ca să închei, după ce intrăm în Uniunea Europeană, să avem într-adevăr o aliniere
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de exemplu, la agroalimentare - sunt cu 15-20% mai joase decât actualele prețuri din București. Alice Iacobescu: Și cum vă explicați acest lucru? Vasile Pușcaș: Îmi explic în primul rând pentru că s-a dezvoltat sistemul concurențial al pieței. Să dezvoltăm capacitatea concurențială a actorilor de piață, să dezvoltăm aceste structuri de piață și ele vor duce la o reglare a prețurilor. Eu mă aștept, ca să închei, după ce intrăm în Uniunea Europeană, să avem într-adevăr o aliniere și, dacă vom avea o aliniere
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
dezvoltă structuri de piață. Structurile acestea de piață, spre exemplu, dacă o să avem structuri de piață pe legume, care vor acționa în zona Dunării - acum este cum este, din păcate -, în alte zone legumicole, aceștia vor veni pe o piață concurențială și atunci prețul se va aranja prin ofertă de concurs, și nu printr-o ofertă de monopol, care vine dintr-un depozit. Alice Iacobescu: Dar de ce nu se întâmplă deja acest lucru? Vasile Pușcaș: Din cauza faptului că la noi s-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
care trebuiau împlinite patru puncte. Neîndeplinirea celor patru teme ar fi făcut ca România să fie amânată din 2007 în 2008 - asta ca să înțelegeți cât avem de rezolvat și cât de multă greutate pune, de fapt, Comisia Europeană pe aspectul concurențial în economie. Ceea ce a reușit deocamdată a fost eliminarea sau, mai bine zis, activarea structurilor de verificare concurențială, de monitorizare concurențială, la nivelul marilor industrii. Aici are dreptate domnul ministru Pușcaș când spune că totul trebuie să meargă până la nivelul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
2007 în 2008 - asta ca să înțelegeți cât avem de rezolvat și cât de multă greutate pune, de fapt, Comisia Europeană pe aspectul concurențial în economie. Ceea ce a reușit deocamdată a fost eliminarea sau, mai bine zis, activarea structurilor de verificare concurențială, de monitorizare concurențială, la nivelul marilor industrii. Aici are dreptate domnul ministru Pușcaș când spune că totul trebuie să meargă până la nivelul cel mai mic cu putință, la nivelul social al concurenței economice. Nu e mai puțin adevărat însă că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
asta ca să înțelegeți cât avem de rezolvat și cât de multă greutate pune, de fapt, Comisia Europeană pe aspectul concurențial în economie. Ceea ce a reușit deocamdată a fost eliminarea sau, mai bine zis, activarea structurilor de verificare concurențială, de monitorizare concurențială, la nivelul marilor industrii. Aici are dreptate domnul ministru Pușcaș când spune că totul trebuie să meargă până la nivelul cel mai mic cu putință, la nivelul social al concurenței economice. Nu e mai puțin adevărat însă că tabloul e mult
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
privatizare 2.1. Obiective urmărite Obiectivul major al procesului de privatizare - transferul efectiv de proprietate, care să genereze comportamente responsabile din partea noilor proprietari și apariția unor entități economice eficiente, competitive, măi dinamice, cu o capacitate sporită de adaptabilitate la mediul concurențial intern și internațional - a fost urmărit sistematic de către Fondul Proprietății de Stat. Orientările strategice de privatizare ale F.P.S., pentru anul 1993, au decurs din strategia de reformă economico-socială a Programului de guvernare și au ținut seama de analizele sectoriale ale
HOTĂRÎRE Nr. 3 din 16 martie 1994 privind aprobarea Raportului de activitate al Fondului Proprietăţii de Stat în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109846_a_111175]
-
important vor avea și direcțiile teritoriale ale F.P.S. amp; Intensificarea mecanismelor de piață Pentru accelerarea privatizării se impun și alte măsuri la nivel macroeconomic sau sectorial, de natură să favorizeze formarea sectorului privat viabil și anume: - formarea pe baze economice, concurențiale a prețurilor și liberalizarea accesului pe piața valutară; - implicarea eficientă în privatizare a unităților din sistemul financiar-bancar în calitate de investitori instituționali și prin servicii specializate, de consultanță etc.; - dezvoltarea pieței de capital prin crearea și funcționarea reală a fondurilor de investiții
HOTĂRÎRE Nr. 4 din 16 martie 1994 privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109857_a_111186]
-
realizeze adaptările necesare privatizării. Având în vedere caracteristicile acestor societăți (ponderea foarte mare a valorii autovehiculelor - 85-92% din patrimoniu), vânzarea acțiunilor se face potrivit procedurii elaborate de F.P.S. împreună cu Ministerul Transporturilor. În domeniul transporturilor aeriene și navale există o puternică presiune concurențiala internațională. Pentru stabilizarea poziției societăților românești este necesara asocierea cu firme de renume din domeniu (investitori strategici). În sfera prestărilor de servicii, vor fi organizate distinct și vor avea prioritate societățile comerciale mici din domeniul auto și naval. Construcțiile Privatizarea
HOTĂRÎRE Nr. 4 din 16 martie 1994 privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109857_a_111186]
-
având în vedere resursele umane și de materii prime și disponibilitățile financiare existente; - realizarea de divizări sau fuzionări de societăți comerciale în scopul valorificării superioare a capacităților de producție existente, forței de muncă, relațiilor de colaborare, al creării unei piețe concurențiale; - oprirea temporară, până la găsirea soluțiilor tehnico-economice și a resurselor financiare, a societăților sau subunităților care lucrează cu pierderi dar au perspective de reabilitare; - lichidarea societăților comerciale nerentabile și fără perspectiva de redresare în actuala organizare, cu realocarea activelor spre alte
HOTĂRÎRE Nr. 4 din 16 martie 1994 privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109857_a_111186]