3,305 matches
-
încă subordonată la primirea de către România a retrocesiunii reclamate de guvernul rus. Plenipotențiarii otomani nu ridică nici o obiecțiune contra principielor prezentate de plenipotențiarii francezi, și președintele constată că Congresul este unanim de a nu acorda independența României decât cu aceleași condițiuni impuse și Serbiei. Alteța-Sa atrage atențiunea colegilor săi asupra rezervei formulată de comitele Șuvaloff, și după care recunoașterea independenței române nu ar fi consimțită unanim de către Congres decât sub condițiunea ca România să admită schimbul de teritoriu stipulat în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de a nu acorda independența României decât cu aceleași condițiuni impuse și Serbiei. Alteța-Sa atrage atențiunea colegilor săi asupra rezervei formulată de comitele Șuvaloff, și după care recunoașterea independenței române nu ar fi consimțită unanim de către Congres decât sub condițiunea ca România să admită schimbul de teritoriu stipulat în Articolul XIX. D. Waddington, fără a face în această privință o propunere formală, se adresează la spiritul de echitate și de binevoință:a guvernului rus și întreabă dacă nu ar fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
binevoit a intra în calea indicată de dânsul. Lord Salisbury, cerând ca Insula Șerpilor să fie adăogată sporirii concedată României, plenipotențiarii Rusiei declară că consimt la aceasta. Președintele, rezumând rezultatele discuțiunii, constată că unanimitatea înaltei Adunări recunoaște independența României sub condițiuni analoage cu cele impuse Serbiei și, afară de aceasta, sub condițiunea ca România să primească în schimbul Basarabiei, Dobrogea augumentată de linia al cărei traseu s-a determinat. Caratheodory-pașa citește propunerile următoare: „1. Tributul actual al României va fi capitalizat și suma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cerând ca Insula Șerpilor să fie adăogată sporirii concedată României, plenipotențiarii Rusiei declară că consimt la aceasta. Președintele, rezumând rezultatele discuțiunii, constată că unanimitatea înaltei Adunări recunoaște independența României sub condițiuni analoage cu cele impuse Serbiei și, afară de aceasta, sub condițiunea ca România să primească în schimbul Basarabiei, Dobrogea augumentată de linia al cărei traseu s-a determinat. Caratheodory-pașa citește propunerile următoare: „1. Tributul actual al României va fi capitalizat și suma va fi vărsată în tezaurul otoman într-un termen de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
plenipotențiari are de prezentat niscareva observațiuni în această privință. Lord Salisbury ar fi dispus să insiste, dar Excelența-Sa nu vede care ar fi sancțiunea unei deciziuni a Congresului în această materie, din moment ce independența României nu ar atârna de la această condițiune. Principele de Bismarck zice că, în calitate de reprezentant al Germaniei este de părerea lordului Salisbury și nu cunoaște, în adevăr, nici un mijloc de coercițiune ce Congresul ar putea exercita în această afacere. Caratheodory-pașa mulțumește președintelui că a prezentat înaltei Adunări această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de înregistrat. Comitele Șuvaloff constată că aceste armate au avut succese serioase: cea dântâi a luat cu asalt mai multe redute la Plevna, și cea d-a doua a ocupat și ocupă încă o parte din teritoriul otoman. În această condițiune, dacă principatele ar trebui să cumpere cu bani independința lor, ar rămânea să se știe ce au câștigat în rezbel. Comitele Șuvaloff se vede dară nevoit de a reaminti, precum a și făcut-o într-o ședință precedentă, că Rusia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pomenește de dânsul, dară încă recunoaște dreptul românilor la o indemnitate de rezbel; sub ce titlu s-ar impune un sacrificiu României, care a luat o parte strălucită la rezbel? Serbia se află asupra acestui din urmă punct în aceleași condițiuni aproape; plenipotențiarii Franței vor vota în contra capitalizării tributului. Comitele Saint-Vallier adaogă: sub rezerva că teritoriele concedate vor avea o sarcină proporțională a datoriei. Comitele Andrássy face aluzie la Art. 5 al Tratatului de la San Stefano, care a fost reamintit acum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
drepturile politice ale Statului român, astfel cum ele rezultă din legile interioare și din tractatele existente, precum și de a manține și de a apăra integritatea actuală a României“. înscrierea cuvintelor „integritatea actuală“ a fost prezentată de către miniștrii români ca o condițiune sine qua non a subscrierii convențiunii. Primindu-se această clauză de către plenipotențiarul rus, România se putu crede asigurată despre păstrarea limitelor ei existente. Se mărgini dar întru a-și păzi fruntariile, cu oștile sale înșirate pe malul Dunării și, când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Străine Kogălniceanu au încheiat și subscris în București, la 4 aprilie al anului curent, în virtutea deplin împuternicirilor ce li se dase, două convențiuni speciale: prima privitoare la trecerea oștirilor Noastre prin România, în patru articoli; și a doua, privitoare la condițiunile acestei treceri, în douăzeci și patru articoli și alți doi articoli atingători de aceleași. Primind și confirmând, după matură cercetare, convențiunile și articolile sus citate, am autorizat pe Alteța-Sa Serenisimă principele Alexandru Gorceacoff, cancelarul Nostru de Imperiu, a subscrie declarațiunea privitoare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
propun dar următoarea moțiune: „în fața împregiurărilor existente și conform voinței stăruitoare a națiunii, necontenit manifestată; Spre a întări și mai mult stabilitatea și ordinea interioară și a se da cu aceasta încă o garanție că monarhia română, fiind în aceleași condițiuni ca alte state ale Europei, va putea inspira mai multă încredere, Adunarea Deputaților, în virtutea dreptului de suveranitate ce-l are Națiunea, Aclamă pe Măria-Sa Regală Domnul Carol I ca Rege al României.“ (Aplauze prelungite.) d. președinte: D. Carp are
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
trupului omenesc, după moarte (VII) Istoricește, ar fi imposibil să se stabilească în mod precis, care a fost cea dintâi metodă de distrugere a corpului omenesc, după moarte, și cât a durat ea. Având în vedere pe omul primitiv și condițiunile grele ale traiului său, cum și evoluția de mai târziu a societății omenești, putem fixa cu oarecare certitudine succesiunea diverselor practici de nimicire, arătând apoi, de ce au decăzut unele, iar altele au luat un avânt din ce în ce mai mare. Să nu uităm
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
trecute prin para focului și distruse complet?" Cum va putea să se reîntregească trupul acestui incinerat" "os cu os și încheietură cu încheietură", cum spune Scriptura? Milă și compasiune Totdeauna, am avut milă și multă compătimire pentru oamenii "de toate condițiunile sociale" care sunt "civili", iar nu "preoți" și care în mod sincer doresc și cer insistent dezlegarea multor probleme de ordin sufletesc. Nu-i este dat unui om oricât de lungă viață ar avea ca să știe și să se ocupe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
noastră va fi un auxiliar prețios al școalei, complectând opera educativă [a] acesteia. Cu ajutorul sumelor de bani, ce vor rezulta din plata abonamentelor și din contribuțiile benevole în cari sperăm atâta vom căuta ca revista să apară regulat și în condițiuni din ce în ce mai bune, iar din banii, ce vor prisosi vom face un fond pentru excursii. Și acum ne adresăm către părinții, profesorii și intelectualii români, cu un cuvânt către toți prietenii și sprijinitorii noștri, rugându-i să ne dea tot ajutorul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
dinamic din întreg spațiul românesc”105. Anii Primului Război Mondial și-au lăsat și aici amprenta căci „universitatea și azi încă duce o grea luptă de existență, că și azi încă n-a reușit să dezvolte o activitate prielnică în condițiuni normale”. După cum precizează Ion I. Nistor și după cum s- a arătat mai sus, studiile universitare i-au croit drumul lui Nectarie spre funcțiile pe care le va deține la Universitatea din Cernăuți. Mai întâi, ca bibliotecar. O bună parte a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
adunare femeilor pentru a face prostituție clandestină se vor Înscrie Între femeile prostituate ce trebuie vizitate de medicii comunali speciali fie la domiciliul acestor femei, fie la dispensar; eă Femeile care se vor găsi În asemenea case și a căror condițiune socială ar lăsa să se Înțeleagă că au fost ademenite de patroanele acestor case, sau că pentru prima oară au căzut În această greșeală, pot fi lăsate libere dacă vor da garanție morală ca nu vor mai frecventa casa de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fi supusă regulilor prescrise În acest regulament, fără distincțiune dacă locuiește singură sau Într-o casă de prostituție. Ea este datoare a declara primarului unde Își așazâ ori unde Își mută locuința. Primarul va ordona mutarea ei dacă locuința Însușește condițiunile prescrise la art. 15 și 16 ale regulamentului de față. Titlul III. Despre casele de prostituție Art. 10. Se consideră casă de prostituție o casă În care locuiesc sau se adună una sau mai multe femei sub patronagiul proprietarei sau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
al regulamentului de față. O copie de pe acest registru se va Încredința prefecturii poliției. Art. 12. Se vor Înscrie În registrele caselor de prostituție: aă Toate casele de prostituție care sunt astăzi supuse privegherii sanitare și polițienești și care Însușesc condițiunile cerute de acest regulament; bă Toate casele de prostituție care se vor deschide din nou, În condițiunile prescrise mai jos. Art. 13. Primarul sau delegatul primarului, Înainte de a da permisiunea pentru deschiderea unei case de prostituție, se va Încredința: aă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
vor Înscrie În registrele caselor de prostituție: aă Toate casele de prostituție care sunt astăzi supuse privegherii sanitare și polițienești și care Însușesc condițiunile cerute de acest regulament; bă Toate casele de prostituție care se vor deschide din nou, În condițiunile prescrise mai jos. Art. 13. Primarul sau delegatul primarului, Înainte de a da permisiunea pentru deschiderea unei case de prostituție, se va Încredința: aă dacă femeia care cere permisiunea de a deschide o asemenea casă n-a fost supusă la vreo
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
se va Încredința: aă dacă femeia care cere permisiunea de a deschide o asemenea casă n-a fost supusă la vreo pedeapsă corecțională, luând pentru aceasta informațiune de la prefectura poliției; bă dacă casa unde voiește a se muta nu Însușește condițiunile enumerate la art. 15 și 16; că dacă casa este curată, luminoasă, destul de spațioasă În raport cu numărul femeilor; că dispune de mobilierul necesar, de rufele și de uneltele indispensabile pentru menținerea curățeniei; dă dacă casa și curtea sunt cu desăvârșire separate
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Să-i poarte-n praf omida, Să rabd și eu povara A duce două vieți?" (Nehotărîre) Ne întrebăm, scrutând această veritabilă față a domnului Arghezi: cum a fost posibilă confuziunea: Arghezi poet modernist? Dacă modernismul e ancheta niciodată descurajată a condițiunilor frumosului necontingent, domnul Arghezi se exclude din aceste preocupări. Dacă înțelegem prin modernism satanismul postbaudelairian sau predilecția desenurilor în materie fecală (à la Huysmans), sigur, domnul Arghezi e un poet modernist cu prisosință. Poet modernist pentru uzul micilor reporteri israeliți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
triumfa totdeauna. Singura slăbiciune a unei atari judecăți este că o făcea un geometru. Totuși cunosc un exemplu care ilustrează afirmația lui Pascal. Luați scrisorile lui Ion Ghica întretăiate ici și colo de răspunsurile lui Alecsandri. Iată două spirite în condițiuni comparabile. Aparțin aceleiași lumi, au aceleași credințe politice, au trăit aceleași evenimente, la Paris au fost în același timp. Cât de vacuu, cât de sălciu e însă unul, poetul junei Rodica, și cât de cuprinzător, de instructiv, de înlănțuitor e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la cunoștință publicului că "Măria Sa Domnitorul a adresat mulțumiri către acele persoane care, la timpul epidemiei holerei la Galați, împinse de sentimente filantropice, au format un comitet, au adus săracilor atacați de această boală ajutoare și au insuflat înspăimîntaților curaj, condițiunea de căpetenie pentru reușita în combaterea acestei boale". Directorul Serviciului Sanitar își exprima speranța că molima nu va afecta Bucureștii, întrucît îmbolnăvirile apărute atunci în două culori ale Capitalei păreau a fi avut "un caracter sporadic". Dar, conchidea Glück, chiar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
culorile Verde, Albastră și Neagră ale Capitalei, numărul decedaților a fost, proporțional, dublu față de cel constatat în culoarea de Galben sau de Roșu. Relativa cruțare de către holeră a populației din aceste două ultime culori s-ar fi datorat nu numai "condițiunilor igienice mai mulțumitoare" din raza lor, dar și faptului că ele erau plasate pe "un teren mai ridicat", nota Vasile Bianu 474. Fiindcă epidemiologii epocii atribuiau o anumită însemnătate altitudinii, când era vorba de apariția infecțiilor, în general, și a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
prohibițiunea unui număr de mărfuri pe care examenul științific ulterior le-a constatat ca inofensive. În anul 1892 am crezut că aducem oarecare înlesniri exportului nostru pe cale maritimă dacă stabilim carantine pe uscat; le-am înființat cu sacrificii mari, în condițiuni care n-ar putea suporta o critică severă, și am văzut, după puțin timp, că comunicațiunile între țările civilizate nu se mai pot opri în timpul de astăzi, cum s-au oprit în timpurile trecute, că o țară ca a noastră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Constanța (25 de cazuri). Din anchetele epidemiologice a reieșit, constata igienistul și organizatorul sanitar Ioan Bordea, că în 1911 holera a pătruns în România pe două căi: "pe cale de apă, prin ceamurile [șlepurile] turcești,... care erau lipsite de orice condițiuni de igienă și care aveau între oamenii de echipaj purtători de vibrioni și poate avuseseră chiar bolnavi de holeră, iar materiile fecale le aruncau... pe unde apucau, și pe cale de uscat, din Ismail, unde bântuia holera". Iarăși au putut fi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]