3,212 matches
-
mai recent, o moșie de vreo șase sute de pogoane. Clientela puțină, dar solidă, îi asigura venituri considerabile, care îi dădeau faima de mare avocat, pe când de fapt el nu pleda decât prea arareori și privea chiar cu puțin dispreț pe confrații de bară, pe lătrători, cum îi poreclise el în glumă. Totuși se bucura de trecere la Palatul de justiție, pentru că era socotit om politic de viitor și făcea multe servicii prin influența lui la mărimile zilei. Celălalt tovarăș de masă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
moșieri și arendași în tribune... Parcă discursurile de aici o să-i apere de furia țăranilor! Titu Herdelea știa că noutăți numai jos, în culoare, ar putea auzi. Dar el venea rar la Cameră și nu îndrăznea să coboare ca alți confrați specializați. Deocamdată se cam plictisea și el. Subtilitățile pentru și contra guvernului, pe care le vânturau cei trei, nu-l prea interesau. Nu cunoștea culisele luptelor dintre partide și în partide, iar dintre oamenii politici numai pe cei câțiva despre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
votate cu aclamații proiectele de legi ale noului guvern, toate privind restabilirea ordinii și, în primul rând, autorizația de a decreta starea de asediu unde va fi trebuință. ― Asta-i, fraților! mormăi Stan Răcani cu ironia-i mult gustată de confrați. Ce-mi umblați mie cu mofturi și acadele patriotice! Că doar noi suntem stăpînii! Roșu, care nu scosese nici un cuvânt, zâmbi acum sarcastic și se întoarse după Titu Herdelea. Tânărul dispăruse. Zărise pe doamna Gogu Ionescu și ieșise s-o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de farmacist voi da dovadă de o atitudine profund umană față de om și colectivitate. Voi respectă demnitatea și personalitatea bolnavului, exercitând profesiunea cu conștiinciozitate, respectând normele de etică și de deontologie farmaceutică. Voi fi corect cu mine însumi și cu confrații mei, cărora le voi cere colaborarea, si nu voi refuză să le acord sprijinul, când mi se va cere, în interesul bolnavului. Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul acestora. Nu voi accepta sub nici un motiv că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183999_a_185328]
-
și publica operele celor mai importanți scriitori români, a apărut la Sibiu între 1884 și 1903. În paginile lui erau abordate teme economice, politice și culturale, toate avînd ca element comun problema națională. Scriitorii și ziariștii transilvăneni aveau legături cu confrații lor din România și erau la curent cu evenimentele culturale și politice de acolo. În ciuda tuturor acestor eforturi, mișcarea națională română ajunsese prin 1914 într-un impas. Existase o mare intensificare a conștiinței naționale de sine, în special în rîndul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
propria-i pregătire de specialitate într-un program doctoral. Cum însă la Universitatea „Al. I. Cuza” nu exista încă un îndrumător științific pentru domeniul istoriei moderne, tânărul cercetător ieșean a apelat la serviciile unui profesor bucureștean, căruia - observa malițios un confrate de breaslă - „nu-i trebuia titlul de doctor ca să poată fi conducător”. Dăruit de natură cu exigențe și pretenții ce-i înspăimântau pe studenți, dar îi și devansau propriile performanțe, „mentorul” bucureștean avea să se bucure în final de strălucitul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ne răspunde Tarde: În mod esențial de un ospăț comun și de cultul pentru același strămoș. Nu uitați aceste trăsături, ele ne explică de ce castele, corporațiile, cetățile antice dau o asemenea importanță așa-numitului commensialism, banchetelor periodice între frați și confrați, precum și săvîrșirii riturilor funerare". Acest ospăț, numit totemic de alți autori, îl comemorează fără în doială pe tatăl fondator al mulțimii, cel imitat de discipoli și obiectul identificării lor. Canonizat după moarte, el supraviețuiește în spiritul lor, precum Hristos în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
am împărțit dulciuri copiilor, am compătimit guta soacrei... A fost o întîlnire agreabilă, liniștită, o duminică relaxată în care calmul orașului pusese stăpînire pe noi, parcă, într-un mod definitiv... Seara, îmi zic, hai să mă revanșez: îl invit pe confrate la cină, la un restaurant care părea ademenitor. Intrăm, nici o masă liberă! Doar una, aproape de intrare, avea un consumator mai ciudat un ursuleț de pluș, destul de mare (abia încăpea în scaun...). Hotărăsc să stăm acolo. Mirciulică însă, spre seară, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se dădea, "la negru", de două ori mai scump! Mi-a mai vîndut, ca la milogi, un kil de carne, și mi-a atras atenția că-mi ia un bacșiș derizoriu, numai pentru a nu-l bîrfi între foștii lui confrați, pe la restaurantul Casei Scriitorilor unde mă opream, des. Peste vreo trei luni, m-am dus iar în piață; nu mai era. L-am întrebat pe un alt măcelar ce-i cu el. Jumătate rău, jumătate ironic, carmangiul mi-a șuierat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ai României (și nu numai!), rămas... cvasi-necunoscut.... Filmul m-a cutremurat, fiindcă arăta finalul ciudat al acestui artist, mort prematur, în condiții suspecte, după ce uluise Europa și America cu talentul său. Nu se știe exact cum a murit: interlopii, masonii, confrații invidioși... Pelicula n-a știut, n-a vrut ori n-a putut să ne spună. Păcat! Dacă mai trăia un deceniu, ar fi ajuns celebru. Dar, desigur, dacă n-ar fi avut tangențe cu teatrul, Mircea nu ne-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nivelul unui plan organic în cursul apărărilor sale de pe parcursul nenumăratelor procese, și apoi concretizate în scrierea Monarhia Spaniei, spre a culmina în Cetatatea soarelui. Nimeni nu a citit mai multe cărți decât Campanella în puținul timp pe care ostilitatea confraților dominicani și a regimului i l-au îngăduit; dar, surprinzător, nimeni mai mult ca el n-a căutat să învedereze cultura livrescă în experiența directă a realității ("genovezul Cristofor Columb, mai mult a văzut cu ochii; mai multe a parcurs
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu mai e trezit de păianjenul care luni în șir i-a otrăvit somnul. Se trezește cu mintea limpede și ușurată, iar gândurile își găsesc ordinea într-o perfectă armonie. Este perioada în care, înspăimântând și scandalizând întreaga comunitate a confraților, se apucă să recitească poezie și începe el însuși să scrie: acea clipire a genelor cerului când soarele-l trezește-n zori. Poezia îi slobozește fantezia, dându-i iluzia că sustrage o parte din marele mister, dar asta pentru scurt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care Dumnezeu, probabil, poate să o evite. Se lasă pradă unor speculații, cuprins de o mulțime de ipoteze. Îndoielile asupra naturii devin tot mai stăruitoare și-l buimăcesc. Atunci când aceste crize deveneau insuportabile, cobora în grădină, stătea de vorbă cu confrații sortiți să trudeasca și îi întreba dacă putea să le dea o mână de ajutor. Mânuia sapa cu furia dezlănțuită a unui diavol, desțelenea pământul lăsându-se pradă unui entuziasm ieșit din comun. Călugării încetau să mai muncească, se făcea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dintr-o clipă-ntr-alta. Așadar, e-adevărat! Diavolul se ascunde în degetul mic al mâinii tale, vade retro. De altfel ar fi imposibil pentru un băiat ca tine să știe tot ceea ce știi tu. Nu există printre noi vreun confrate care să te poată egala, oricât ar fi el de vârstnic și instruit, și asta nu e lucrare nici omeanească și nici divină. E nevoie de un exorcist ca să te elibereze; vom vedea, mai ales vom vedea dacă e-adevărat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
devenind conștient de ideile sale -revoluționare; sprijinul și-l caută în biserică, nicidecum în afara ei. Vrea să curețe de mucegai creierele cardinalilor și să înlăture opreliștea dintre conceptul de Dumnezeu și cel de Natură. Atunci când își exprimă proprille idei teologice confraților, mulți își fac semnul crucii și se îndepărtează: Erezii, erezii, blasfemie, fra' Tommaso. Nici vorbă să se facă înțeles. Cine-l ascultă, nu-i vine deloc ușor să-l urmărească, ca și cum el ar muta cursul unui râu din matca sa
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că nu mai avea mult și va sări la el. Dar se calmă, își reveni și continuă dialogul pașnic, expunându-și ideile în cel mai omenos chip dar atent să nu se lase luat de patimă și de indignare. Unii confrați ai mei mă acuză că-i pun într-o lumină proastă prin conduita mea de om de carte; spun chiar că vreau să fiu cel dintâi pentru a trece drept cineva în ochii lumii, iar nu în ai lui Dumnezeu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
târziu, cărțile pline de praf și roase de molii sunt scoase de pe rafturi și lavițe. Pare să se stârnit un vânt de primenire ce-ar putea deveni periculos și ar scăpa de sub control. Acel Campanella, atunci când stă de vorbă cu confrații, se face ascultat, nu-i scapă din vedere nimic, discută prin argumente pro și contra. Adesea îi ies din gură și erezii, iar un Stareț nu poate rămâne nepăsător la așa ceva. Numai că trebuia să dea ochii cu acel binecuvântat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dionisio Ponzio transferat odată cu el la intervenția unui unchi care ocupa un loc important în iererhia Ordinului încerca să-l facă a înțelege că nu putea să se izoleze în asemenea hal, riscând a-i scoate din sărite pe toți confrații: Tommaso, viața de mânăstire are regulile ei, chiar dacă ție nu-ți plac, te rog să le respecți. Lipsești la slujba de dimineață, întârzii la prânz și la cină, consumi prea mult ulei de candelă, lași în urmă zidurile astea de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
spre finalitatea acesteia. N-o fac cu intenție, Dionisio, aș prefera să mă afund în conversații sau în observarea Naturii, dar dacă încep să studiez, nu mă pot abține. Da, dar nu treci cu vederea nimic: mai ales în ochii confraților noștri mai în vârstă tu ești un fel de enciclopedie fără de sfârșit. Ceea ce nu-i convenabil pentru ei, sărmanii, îi pune față-n față cu propria lor ignoranță. Ei trăiesc într-un fel de hârțoagă cu greu de descifrat, se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe față, cu teama de a se compromite; acum Biserica însăși îl copleșea cu onoare pe filosoful din Cosenza. Nu izbutea să priceapă și pace; nu era vorba pur și simplu de o contradicție, căci veniseră la el stareți și confrați spre a-i reproșa că era un eretic precum Telesio, iar acum se plecau în fața aceluiași Telesio.Trimiseseră delegații, trebuia să sosească chiar și un reprezentant al Papei de la Roma. Pentru Tommaso însemna o durere imensă; de când era la Cosenza
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
crescând și devenind surprindere, zăpăceală, indignare. În ultimele rânduri și în afara Catedralei, lumea nu izbutea să se dumirească despre ce-ar fi putut fi vorba, dar Trimisul pontifical și Arhiepiscopul văzuseră bine, la fel de bine ca și Starețul Dominicanilor: acel tânăr confrate, acel Tommaso Campanella, cutezase să întrerupă ritualul de omagiere funebră și lipise de draperia catafalcului un pergament pe care erau așternute versuri în latină. Ceva scandalos: care era noima acelui gest? O sfidare a autorității, un omagiu căruia nu-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
omul acela nu-i displăcea; în haosul acelei stranii spovedanii, a acelei grăiri în cascadă, se regăsea ceva intrigant și atractiv laolaltă, mai ales în acea împrejurare. Fusese o zi lungă, iar la gestul săvârșit în Catedrală adăugase fuga de confrați; trebuia să se întoarcă la mânăstire acum, fără întârziere și cu prefăcută smerenie. Cu siguranță, fuseseră pregătite fulgere și tunete spre a-l întâmpina, de trebuia să se apere fără a ofensa pe cineva. Și-n plus trebuia să găsească
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rabin este persoana care cândva s-a convertit la catolicism, dar apoi s-a întors la vechea sa credință, ebraismul. Nu prea e cuviincios a i se permite intrarea într-un loc sfânt și a sta de vorbă cu un confrate al nostru. Fra' Rocco, șarpele deosebit de precaut, cum eram poreclit, n-a reușit să se abțină. Prezența lui Abraham îl dăduse peste cap pe fra' Rocco drept care sporovăia precum o fată bătrână ce-și povestește din ocaziile de amor ratate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
periculos, ba chiar ar trebui să-l dai pe mâna Sfintei Inchiziții deoarece a trădat credința în Cristos. Dar atunci când din evreu s-a făcut creștin nu mai era osândit ca trădător. Ești sperjur. Îți poruncesc, asta și în numele altor confrați și al Starețului nostru, să te adresezi în scris autorităților eclesiastice pentru a expune faptele respective și a le aduce în atenția Bisericii. Dar de ce n-ar face-o fra' Giuliano sau fra' Rocco; sau chiar Starețul nostru, de ce nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
necontenit să-și facă datoria de călugăr; jurase să respecte regulile și să-l apere pe Cristos așa cum o cerea tradiția mânăstirii și cum un dominican era obligat s-o facă. Începând cu noul Stareț și terminând cu duhovnicul, de la confrații mai tineri până la cei mai vârstnici, avea parte de cuvinte de vrajbă și jigniri. Îl sileau să muncească cât un catâr la câmp, iar seara în bibliotecă, la lumina pală a unei lumânări, trebuia să copieze hagiografiile sfinților. Asta nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]