4,302 matches
-
David Hume (1711-1776) intenționase să îl publice în cadrul lucrării sale Four dissertations: I. The natural history of religion. II. Of the passions. III. Of tragedy. IV. Of the standard of taste (1757). Pentru că subiectul era însă în mod vădit unul controversat, din motive de prudență editorii au decis să suprime acest eseu (au refuzat să publice în aceeași lucrare și un alt eseu, asupra nemuririi sufletului, la fel socotit controversat) (cf. Drabble 1995: 489). Hume privea îngăduitor suicidul, ca pe un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
of taste (1757). Pentru că subiectul era însă în mod vădit unul controversat, din motive de prudență editorii au decis să suprime acest eseu (au refuzat să publice în aceeași lucrare și un alt eseu, asupra nemuririi sufletului, la fel socotit controversat) (cf. Drabble 1995: 489). Hume privea îngăduitor suicidul, ca pe un act rațional într-un univers ordonat de divinitate în care "viața unui om nu are pentru univers o importanță mai mare decît cea a unei stridii" (cf. Evans & Farberow
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
datelor observația (în toate formele sale), interviul (adresat subiectului sau unor persoane din anturajul acestuia, membrilor unor organizații, angajaților unei instituții etc.), analiza documentelor; d)modalitatea de redactare a raportului asupra cazului și modele de analiză a datelor. Cea mai controversată componentă a unui protocol pentru un studiu de caz este ultima dintre cele menționate mai sus: prezentarea modelului de analiză a datelor. Există cel puțin trei modele de analiză a datelor unui studiu de caz, frecvent citate în articolele care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
consacrate, aportul personal fiind redus. Este specifică tehnicianului, care produce lucruri, dar nu originale. * Creativitatea inventivă este accesibilă unei minorități foarte importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reușesc să aducă ameliorări semnificative unei unelte, unui aparat, unei teorii controversate. Într-o țară dezvoltată, cum este Japonia, se înregistrează anual peste 100 000 de brevete de invenții, ceea ce asigură un progres vizibil al producției. * Creativitatea inovativă o găsim la un număr restrâns de oameni caracterizați ca fiind "talente". Ei realizează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
considerate pe jumătate la fel de bune ca ei” ? 4.2.4 Sănătatea Sănătatea fizică este importantă în creativitate atâta timp cât nu afectează acuitatea senzorială și procesele psihice implicate în respectivul domeniu de creație. Sănătatea mintală este cu atât mai importantă. Un fenomen controversat este așa-zisa legătură dintre geniu și nebunie. „De la geniu la nebunie nu este decât un pas” s-a spus de multe ori. Marii creatori s-au manifestat de multe ori printr-un nonconformism comportamental care a fost catalogat uneori
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
George Proca, se vor înscrie însă în tradiția instaurată de Aron Florian și Pavel Vasici, dar mai ales de Nicolae Cristea, dând atenție vieții intelectuale și artistice a românilor de pretutindeni. Se reproduce, de pildă, răspunsul lui Titu Maiorescu la controversatul discurs de recepție ținut de Duiliu Zamfirescu în 1909, cu ocazia primirii în Academia Română. Până în 1918 printre cei ce publică articole de critică sau de istorie literară, recenzii ori alte contribuții culturale sunt Ioan Lupaș, Gh. Maior, Onisifor Ghibu, Sextil
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
1969, Menumorut, stăpânul Bihariei, 1973, Posada, 1973, Ion Vodă Cumplitul, 1974), al câtorva texte de teatru TV, ca și al unor nuvele, jurnale de călătorie și reportaje de croazieră. Numeroase sunt, după 1989, tentativele lui T. de a aborda aspecte controversate ale istoriei românești, și nu numai. SCRIERI: Brazdă și paloș, I-II, București, 1954-1956; Interceptarea, București, 1963; Muntele, I-II, București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
investigații li se alătură câteva studii dense dedicate lui Eminescu, Ion Creangă, Liviu Rebreanu, V. Voiculescu, Tudor Vianu, Radu Stanca ș.a. Criticul propune și aici o lectură personală, tinzând să fixeze dimensiuni mai rar cercetate sau chiar aspecte inedite ori controversate (în cazul lui Rebreanu, de exemplu). Cu Ora cărților deschise (2003), volum purtând un titlu de inspirație lovinesciană, T. recuperează, fără a o epuiza, foiletonistica sa din anii ’70-’80. Multe comentarii își păstrează peste timp prospețimea și transparența, obiectivitatea
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
sau raporturile întreținute de membrii acestora cu restul societății. Organizarea politică internă și a principiilor care stau la baza acesteia, de exemplu, fac la rândul lor obiectul preocupărilor de securitate. Societăți puternic divizate în funcție de clivajele ideologice, instituții politice cu legitimități controversate, presiuni cărora autoritățile nu le mai pot face față toate sunt amenințări de ordin politic. Este de multe ori greu de spus dacă o asemenea amenințare își are originea în interiorul sau în exteriorul statului. De multe ori, cauzele, indiferent de
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
păgubitoare nouă. Vasile Boerescu - și Bacalbașa uită să facă această precizare - susținea însă necesitatea realizării joncțiunii cu căile ferate austro ungare la Predeal și Vârciorova, invocând interese economice și comerciale reale; el este, de altfel, autorul proiectului pri vind această controversată problemă, proiect aprobat de corpurile legiuitoare la sfârșitul lunii mai 1874, cu toată opoziția lui M. Kogălniceanu și a altor deputați. moartea prințului alexandru cuza Miercuri la 2 mai moare la Heidelberg prințul Alexandru Ioan Cuza.7 Moartea i-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a asista la bombardarea cetății Nicopole, și apoi la Zimnicea, pentru a supraveghea trecerea Dunării de către oștile sale. 93. Bacalbașa se referă la atacurile îndreptate împotriva guvernului liberal de ziarele Timpul și Pressa, la sfârșitul lunii iunie 1877, în problema controversată a trecerii Dunării de către armata română, întrebările puse de aceste ziare fiind astfel rezumate de către Românul: „Armata română trebuie să treacă Dunărea? Națiunea voiește sau nu această trecere? Guvernul este pentru sau contra acestui mare fapt?“ (ROM., an. XXI, 6
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un volum cu documente inedite din trecutul acestui liceu („N. Bălcescu”) de mare interes istorico-social. și n-au avut la dispoziție cele 2 ½ milioane (să fie adevărat?), cum a avut liceul „N. Gane”, care a scos un „Anuar festiv” foarte controversat și la Serbarea Centenarului căruia n-a vorbit nici un fost profesor, din rari nantes, care mai supraviețuiesc. La Pitești, după cum se vede din ziar, am vorbit (N-am citit). și totuși trăim În aceeași... țară. Să mă ții la curent
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Marele roman politic și marea poezie patriotică sunt, și vor fi și În viitor, Înainte de toate, mare roman, mare poezie” (p.182). În sprijinul acestor convingeri sunt invocați și Engels sau Gramsci, ca și autenticul sens al „partinității” În mult controversatul text al lui Lenin. În afara unor autorități recunoscute, Norman Manea apelează Însă și la critici români tineri cu mărturisite preocupări politice (de pildă, Ion Cristoiu). Am mai putea invoca numeroase probe ale interesului social-istoric, nu numai În plan epic, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
română. Pasiune tenace - muncă tenace. Istoricul literar a Înțeles și s-a adaptat societății În care și-a trăit viața, devenind, treptat, parte inseparabilă a acesteia. Opera sa, cu deosebire cea privind iluminarea unor perioade și personalități complicate, complexe și controversate ale culturii române, ar fi greu de ignorat, chiar și de către nu puținii săi adversari sau de către cei care considerau că Orenștein nu trebuia, tocmai el, să abordeze tematici de prea gravă portanță și importanță națională. Ampla și coerenta sa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
chiar „rasist”) s-ar justifica doar Într-o perspectivă strict estetică asupra romanului. Amplul comentariu Încerca, Însă, să situeze atât cartea, cât și autorul În rama social-politică a dezbaterii intelectuale de azi din Statele Unite, cu focalizare pe teme „fierbinți”, intens controversate, precum „political corectness” sau „industria Holocaustului”. Pe urma unor recenzii americane, comentariul re-declanșa și operația de de-mascare a personajelor, identificate prin eventualele modele din realitate și convocate Într-o „dezbatere” fastidioasă, inadecvată unei opere de ficțiune. Trebuie spus că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se interesează de probleme estetice și mai ales de raportul artei cu teoria cunoașterii. Odată cu Études de philosophie présocratique (I-II, 1933-1937), se dedică exegezei filosofiei antice, obiectul principal al scrierilor sale. F. pornește de la cercetarea aplicată asupra unor probleme controversate: în studiul Héraclite d’Ephèse (1933), de pildă, reconstituie formula inițială a cărții acestuia, analizează stilul obscur al filosofului sau ideile lui despre cauzalitate. Comentatorul depășește însă fragmentarismul analizelor de detaliu și formulează concluzii de interes general. În această primă
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Grazianus și Johannes Sommer, Viața lui Despot Vodă (1998), Petru Movilă, Ortodoxa confessio fidei catholicae et apostolicae ecclesiae orientalis (2001) - deschid noi perspective, nu numai istoricilor, ci și istoricilor literari, filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și de teme controversate ale domeniului sau mai puțin abordate (Motivația semantică a cuvântului românesc „Crăciun”, Christos creator mundi în colindele cosmogonice românești, Etnogeneza românilor, Revelația manuscriselor lui Eutropius, Historia Augusta. O nouă lecțiune a textelor lui Vopiscus). Pline de nerv și de culoare
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
tipuri de actori ce influențează deciziile care Îl privesc, În principal, pe al cincilea. Pe lângă multitudinea actorilor, ceea ce dă deciziilor europene imaginea de pluralism este faptul că nu toate politicile sunt decise și manageriate prin aceeași metodă. Un alt aspect controversat al relației cu grupurile de interese private Îl constituie gradul mare de secretizare a negocierilor. La nivelul UE, nu există interesul de a mobiliza opinia publică cu privire la deciziile care trebuie luate, pentru că aducerea spre dezbatere publică a unor teme fierbinți
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
poporului”, „Universul literar” ș.a. În 1896 editează „Revista sportivă”, iar în 1913, împreună cu N.D. Cocea, pune la cale reapariția ziarului „Rampa”. În 1911 acceptă să facă parte din comitetul de redacție al gazetei „Țara nouă”. Singularitatea acestui scriitor mult timp controversat și contestat vine din aceea că, autor al unei capodopere a teatrului nostru istoric, Vlaicu Vodă (1902), restul producției lui literare pare, cu puține excepții, al unui diletant. Poet, uneori, în Vlaicu Vodă, poate și în Sutașul Troian, D. nu
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și semantismul unor cuvinte românești, iar rubricile intitulate „Dări de seamă” și „Indicații bibliografice” fac dovada autenticei deschideri europene a publicației, în ele fiind recenzate sau cel puțin consemnate lucrările recent apărute ale unor savanți străini de
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
În această perioadă ține prelegeri de istoria literaturii române vechi la Facultatea de Litere și Filosofie. Își continuă activitatea la Institutul de Istorie al Academiei (1949-1959). Întreaga viață și-o consacră identificării, ordonării și clasificării numeroaselor manuscrise ale celor mai controversate și dificile cronici din Țara Românească. Edițiile pe care le întocmește G., singur sau în colaborare, sunt foarte importante pentru înțelegerea și cercetarea istoriografiei românești anterioare secolului al XIX-lea. Ediții: Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717
GRECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287349_a_288678]
-
lui Eusebiu Camilar, iar editorial în același an, cu romanul Răzbunarea. Colaborează la „Viața militară”, „Pentru patrie”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Romanul Bogăția unui sărac (1961) reprezintă un fel de panoramă (a deșertăciunilor) societății românești, asamblată prin prisma clișeelor din controversații ani ai dogmatismului ideologic. Protagonistul este un „altfel” de Nicolae Moromete. Fiu de țăran, el vrea să devină medic, dar este mai puțin conturat și personalizat decât tatăl său, Vasile Burcuș, sătean din Sărăcime. Rămâne de aceea doar un martor
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
occidental, cu atît mai nervoasă cu cît monopolul imaginarului tern al prudenței și bunăstării devine insuportabil. “La moarte!”, Își strigă el exasperat, iar spectatorii se Înghesuie să-i vadă agonia și să-l salute pe noul rege. Din 1998 Încoace, controversatul star francez care trăiește de ceva timp În Irlanda și În Spania, și-a văzut Înscris numele pe patru noi volume - Interventions (1998), Renaissance (1999), Lanzarote (2000) și pe edițiile de buzunar ale Extinderii cîmpului de luptă (1999; prima ediție
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
destul de frecvent (cu preopinenți atât de diferiți ca Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu, Răzvan Voncu), dar a făcut-o în chip convingător, iar nu din „obligație” ori din „consemn” de grup. Poziția lui privind diferite chestiuni (culturale) controversate e mai degrabă „centristă”, iritându-i deopotrivă pe reprezentanții tuturor „extremelor” spectrului de opinii. Simptomatică a fost, de pildă, poziția lui în „cazul Eminescu”, declanșat de inițiativa violent-demitizatoare a unor colaboratori ai revistei „Dilema”: examinând critic exagerările „demitizării” și riposta
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Majoritatea lucrărilor de popularizare a științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe privind interpretarea și gestionarea comportamentelor nonverbale. Scepticismului caracteristic oamenilor de știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]